1,421 matches
-
J.-P. Vernant). Profesioniștii a ceea ce noi numim arte frumoase se plasează fără îndoială, în ierarhia platoniciană, înaintea sofiștilor și a tiranilor, dar cu mult în urma filosofilor, a conducătorilor militari și a economiștilor. E drept că, detestându-și contemporanii și compatrioții, Platon nu vedea salvarea decât în întoarcerea la imuabilitatea canoanelor egiptene. Până atunci, cu cât un lucru e mai frumos, cu atât e mai dubios. Imaginea fiind un deficit de ființă și deci de adevăr, cu cât e mai seducătoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
diferend pe care asimilarea nu l-a putut aplana. La începutul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat o subcultură, o economie și o societate distinctă bazată pe sclavie în cadrul statelor sudice ale Americii. Americanii de aici se deosebeau de compatrioții lor din statele nordice și vestice prin faptul că duceau două moduri de viață fundamental incompatibile. Rezultatul final a fost "un conflict de nestăpînit" care nu putea fi rezolvat, în ciuda efortului considerabil, prin negociere pașnică și compromis 4. Războiul civil
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
găsim utilitatea laboratoarelor; ele sunt înzestrate cu un ansamblu de aparate de precizie, cronometre, aparate înregistratoare, camere negre etc, care permit de a măsura fenomele psihologie" (Binet, 1893, p. 437). Acesta este aspectul pe care-l apreciază foarte mult la compatriotul nostru Eduard Gruber: meticolozitatea observației, bogăția și sistematizarea acesteia. La congres au participat pasionați de psihologie din din toată lumea. În articolul său, el face referire la diferite nume de psihologi, unele foarte cunoscute, altele mai puțin sau deloc cunoscute. Când
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la grătar cu adevărat inovativ, original, după părerea celor mai mulți români, sunt mititeii. Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința mititeilor (ca și în multe alte preparate culinare), necazul este că România are ca vecinătate Balcanii, iar în aceste condiții geografice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se ridică cu vehemență împotriva Clasicismului importat de Gottsched, de care scena germană trebuie să se elibereze dacă vrea să-și afirme specificul. De aceea, se arată părtinitor în condamnarea teatrului clasic francez, căruia vrea să-i diminueze prestigiul pe lângă compatrioții săi. Fascinat de Iluminism, Lessing este foarte influențat de Diderot, pe care îl descoperă chiar la începutul carierei sale și ale cărui idei le difuzează în Germania. Vorbește despre el chiar din anii 1750, în corespondența lui, în nenumărate rânduri
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sa. "Vedeam în zilele în care se juca Opera-comică o afluență de lume uimitoare, scrie Goldoni în partea a treia a Memoriilor sale, iar în zilele în care jucau Italienii sala era goală; acest lucru nu mă speria; scumpii mei compatrioți nu dădeau decât piese învechite, piese cu canevas de un gen de proastă calitate, de genul acela pe care îl reformasem în Italia. "Eu aș da, îmi spuneam vorbind cu mine însumi, aș da caractere, sentiment, mers, conduită, stil." Îmi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai este încă astăzi imensă. 3.1. Meyerhold și "teatrul convenției conștiente" Dorința de a ajunge la o teatralitate pură este la originea teoriei lui Vsevolod Meyerhold (1874-1942). El descoperă cu entuziasm conceptul de teatralitatea în 1908, în preajma unuia dintre compatrioții săi, Evreinoff (1879-1953), regizor și autor dramatic rus care schimbă în străfunduri scena țaristă recurgând atât la tehnicile teatrului chinez, cât și inspirându-se din ritualurile primitive 38. Artist angajat care îmbrățișează cu ardoare, ca și Maiakovski, din care creează
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
plăcută în forfota de la debarcader, după care merseră să bea la barul irlandez Molly Malone. Localnicii fuseseră încântați de ideea de a o aduce la un pub irlandez, iar pe ea o amuza faptul că oriunde se aflau în lume, compatrioții ei reușeau să deschidă baruri! Dar totul fu foarte nostim și Darcey simți că într-adevăr lega prietenii cu toți cei pe care îi cunoștea. Știa că oamenii din Singapore erau educați să ignore diferențele de cultură, dar avea senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
plecat. Dacă aș fi crescut în Edinburgh sau în alt loc civilizat, încă aș mai purta kilt. Dar eu mă trag din nenorocitul de Aberdeen, așa că am venit în America imediat după Primul Război Mondial. Am ucis o mulțime de compatrioți de treabă de-ai tăi în timpul războiului ăluia, flăcău! Dar și ei încercau să mă omoare, așa că n-am remușcări. L-ai văzut pe Balto în hol? Am dat din cap a încuviințare. Madeleine gemu. Ramona Sprague tresări și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un cartof. Emmett continuă: — Vechiul meu prieten visător, Georgie Tilden, l-a împăiat. O grămadă de îndeletniciri ciudate avea Georgie, visătorul ăsta... În timpul războiului am fost în același regiment scoțian și i-am salvat viața când câțva din bravii tăi compatrioți ne-au atacat cu nerușinare la baionetă. Georgie era pasionat de filmele mute și știa să aprecieze un spectacol bun la matineu. După armistițiu ne-am întors la Aberdeen, am văzut că-i un oraș mort, iar Georgie m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
consacra puternicele energii ale spiritului său cercetării intime a vieții trecute duse de poporul nostru, iar truda sa era pe cât de plină de abnegație, pe-atât de temeinică. Aspira nici mai mult, nici mai puțin decât să resusciteze în ochii compatrioților săi trecutul nostru - adică prezentul strămoșilor lor - și, cunoscând eroarea tuturor celor ce încercau s-o facă doar prin mijloacele fanteziei, căuta și scotocea în tot soiul de vechi documente pentru a dura pe fundații inebranlabile edificiul eruditei sale științe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
deși atât de spaniol, nu veți avea chef absolut de nimic, nu-i așa, don Miguel? — Nu, nu am niciun fel de chef. Nu, cine doarme și visează nu are absolut niciun fel de chef de nimic. Iar dumneavoastră și compatrioții dumneavoastră dorm și visează, și visează că au chef, dar în realitate n-au. — Slavă Domnului că dorm - i-am spus -, că de nu... — E totuna. Și în privința ideii de a mă readuce la viață, trebuie să vă spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
aici de el, tu obișnuiai să-l citezi uneori pe Treitschke... — Într-adevăr - i-am răspuns -. N-am așteptat să vină războiul pentru a mă apuca să-l citesc pe Treitschke, după cum n-am așteptat asta ca să-i avertizez pe compatrioții mei asupra pericolelor pe care le comportă pentru noi acea Kultur cu K cvadricornut. La începutul lui 1913 am început să dau alarma. — Ei bine, ai citit pesemne în cartea Politik a sus-numitului Treitschke ce spune el despre proști. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Și scriam acele versuri din sonetul LXXVIII din cartea mea De la Fuerteventura la Paris: Și Revoluția este-o comedie de Domnul inventată contra plictiselii. Căci nu din plictis e făcută anxietatea istoriei? Și-n același timp mă încerca dezgustul de compatrioții mei. Îmi dau perfect seama de sentimentele exprimate de Mazzini într-o scrisoare de la Berna, adresată Judithei sale, la 2 martie 1835: „I-aș strivi sub dispreț și dezmințire, dacă m-aș lăsa dus de înclinația mea personală, pe oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
personală, pe oamenii care îmi vorbesc limba, dar l-aș strivi sub indignarea și răzbunarea mea pe străinul care și-ar permite, în fața mea, să ghicească aceasta.“ Îi concep pe deplin „disprețul turbat“ împotriva oamenilor și mai cu seamă împotriva compatrioților săi, împotriva celor ce-l înțelegeau și-l judecau atât de rău. Cât de mare era adevărul acelui „suflet disprețuitor“, suflet geamăn cu cel al lui Dante, celălalt mare proscris, celălalt mare disprețuitor! Nu e niciun mijloc de a ghici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care încă obișnuiește să se refere regele Spaniei - azi, 4 iunie 1927 -, don Alfonso al XIII-lea, când spune că pesimiștii trebuie izolați. Tocmai de-aceea am fost izolat câteva luni pe insula Fuerteventura, pentru ca nu cumva să-mi contaminez compatrioții cu pesimismul meu paradoxal. Am fost apoi grațiat de acea surghiunire în care am fost trimis fără a mi se fi comunicat nici până azi explicația sau măcar pretextul; am venit în Franța fără a acorda nicio importanță grațierii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Asta-i tot, am scrâșnit eu. Unde v-ați născut? Percep un vag accent. Percepi un accent vag, doctore? Tu vorbești, cu felul tău cântat de a vorbi, ca un steag ungar fluturând în vânt. Nu am întâlnit încă un compatriot de-al tău care să se fi descotorosit de această cadență. Accentul mă dă și mai puțin de gol. Nu chiar german, spun oamenii când încearcă să mă identifice. O mică influență olandeză, își dau ei cu părerea. Ai învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
discursului lui) și s-a arătat activ În operele de binefacere, ajutându-i pe refugiații belgieni din Rye. A devenit președinte de onoare al Corpului de Voluntari Americani de pe Ambulanțele Motorizate. A profitat de orice ocazie pentru a-și Îndemna compatrioții americani să participe la război, mergând până acolo Încât a acordat un interviu unui ziarist de la New York Times pentru a promova cauza, În ciuda aversiunii de o viață față de această formă de publicitate. (A insistat Însă să vadă textul articolului Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu făcu decât să intensifice eforturile celor care huiduiau. — E intolerabil! exclamă John Singer Sargent, ridicându-se În picioare. Simțea nevoia imperioasă de a sări peste scaunele din fața lui și de a se urca pe scenă, pentru a-și salva compatriotul de această jignire. — De ce fac zgomotul ăsta, Kiki? Întrebă Emma, apucându-l speriată pe Du Maurier de braț și Împiedicându-l În efortul de a aplauda. — Nu știu... ba știu... dar e nedrept și crud, spuse el. Sunt o gașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se crede la Roma, explică inutil dna James. Ieri era la Dublin. Mâine s-ar putea foarte bine să fie la New York. Doamna James se bucură sincer să Își vadă fiica instalată În apartament. În sfârșit, are un aliat, un compatriot și un membru al familiei, care să o ajute În administrarea crizei. De exemplu, Peggy o susține necondiționat În atitudinea față de Theodora Bosanquet, indignată să audă că secretara a corespondat regulat cu Edith Wharton. — Felul În care s-au comportat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
era primejdios să voiajeze cu briliantul, dar nu a dat Înapoi. Hoții l-au urmat În tren: se travestiseră, unul În călugăr, unul În militar, unul În provincial, iar altul Își sulemenise chipul din gros. Printre pasageri se afla un compatriot de-al nostru, cam smintit, un comediant. Cum Își petrecuse Întreaga viață printre travestiți, n-a văzut nimic ciudat la ei. Dar farsa sărea În ochii tuturor. Grupul era prea pestriț. Un preot ce-și luase numele din revistele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
rotund, șters și, poate, misterios. Purta o pălărie neagră de pai și un parpalac alb. — Foarte bine*, a spus Parodi. Dacă nu găsești nici un inconvenient, Îți voi povesti ce știu și ce nu știu despre afacerea din strada Deán Funes. Compatriotul tău, doctorul Shu T’ung, azi absent, ne-a Înșirat o istorie lungă și Încâlcită, din care am presupus că, În 1922, un eretic a furat juvaerul care Împodobea statuia cum nu se poate mai făcătoare de miracole pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zic cu cele mai vii presimțiri: LIPSA TOTALĂ, CEL PUȚIN SEZONU ĂSTA, DĂ ARGENTINENI, ARTRITICI OR NU. Ai grijă ca vorba asta coaptă să nu se Înfiltreze În minister. Că află și Închid consulatu, și cine știe unde mă depeșează. Fără un compatriot cu care să mă nechez, n-am cum să-mi omor vremea. Unde să dai dă unu care să poți juca cu iel truco În doi? Deși pe Mandezu nu mă prinzi la un truco În doi. Canci. Prăpastia crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Expres-magazin și Silviu Brucan, un fel de moșul cel veșnic siberian dar cu totul și cu totul negativ și fără animale: „Ne vom face harakiri”. Adică de ce mama dracului să ne facem harakiri? Doar nu sîntem copii. Nu-mi văd compatrioții făcîndu-și așa ceva nici dacă-ar fi pe moarte, ci mai degrabă mititei ultimi, cîntece populare, oxiuri, moriști de hîrtie pentru copii orfani. Rup o pagină la Întîmplare acoperindu-mi ochii cu mîna ca să nu văd ce revistă-am mutilat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fenomenelor paranormale. România la răscruce de univers tridimensional. Asta ne mai lipsea, un univers cu răscruce, și cu noi În ea. „Aproape zilnic am impresia că În societatea românească au apărut o seamă de particularități ce țin de racolarea unor compatrioți la un sistem energetic cosmic.” E limpede, sîntem În legătură directă cu Dumnezeu, precum cosmonauții, avem energie În mod sistematic, aproape zilnic, am votat FDSN, de-acum Încolo ne vor năpădi bioundele, fiind racordați la intersecție, unde-apare polițistul cu bastonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]