2,573 matches
-
triumfătoare a celui adaptat perfect la regulile competiției, insensibil funciar la dramele mărunte ale dislocaților de tipul lui Baxter. Henry nu este pregătit să-și tulbure perfecțiunea, prin acceptarea imperfecțiunii lui Baxter, o victimă simbolică a lui (dacă o societate competițională funcționează după principiul vaselor comunicante, atunci oricărui învingător, precum Perowne, îi corespunde un învins ca Baxter!). Prin el (Perowne), istoria merge înainte și nu prin rebuturi ale naturii (Baxter). Prin urmare, ideologiile egalitarismelor stupide devin inoperante și absurde aici. Singura
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
În conștiința alegătorilor”. Este discursul politicianist care vizează de fapt menținerea cu orice preț În cadrul atenției generale. Este, de asemeni, cea mai elocventă expresie a oportunismului și a carierismului În politică. In expresia sa comună, caracterizează mesajele politice din perioadele competiționale. Stilul impersonal. Exemplul tipic este cel al așa- numitului „limbaj de lemn”. Este un discurs standardizat, care operează cu „clișee” comunicaționale, unele dintre acestea validate În campanii electorale anterioare. Este discursul politic al activistului de partid, al celui care a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
predominant, el fiind hotărâtor privind eficacitatea. Tot În această perioadă și pregătirea fizică, sub formă de exerciții ajutătoare și pregătitoare, are pondere maximă, constituind suportul inepuizabil pentru Învățarea tehnicii. Ea contribuie la creșterea posibilităților mari de muncă și pentru perioada competițională, când conținutul și obiectivele pregătirii au altă alcătuire și priorități. {Crește intensitatea și scade volumul, adică se lucrează cu legări și exerciții, ceiace produce alte adaptări și modificări a parametrilor efortului, În funcție de cerințele momentului) .Pregătirea fizică vizează creșterea capacității
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
puține ori au uimit lumea. Deși gimnastica este foarte populară și Îndrăgită de toate vârstele, rămâne un sport cu o arie de cuprindere redusă, În special datorită exigențelor motrice, dificultății conținutului și caracterului foarte serios al activității de pregătire și competiționale. Evoluția și progresul tehnic al acestui sport a fost foarte rapid, noutățile de toate categoriile invadând-o și transformând-o „din temelii" Progresul a fost deosebit de alert și multilateral, cuprinzând atât aparatele de concurs, conținutul cât și „tehnologia" de pregătire
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
rețele de computere și ter min ale care permit tranzac ționarea online a unui număr mare de acțiuni și ob ligațiuni cotate pe piața internațională, indiferent de valuta de referin ță. Aceste piețe fără localizare are determi ă o presiune competițională „sufocantă“ asupra fir melor locale, mai ales asupra întreprinderilor mici ș i m ijlocii. Competiția acerbă dintre companii a condus la revoluția tehnologică, materializată prin generarea de noi tehnologii, apariția și lansarea de produse de calitate superioară sau ecologice , r
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
solidă, îndeplineau funcția de agregare și reprezentare a intereselor maselor care nu doreau continuarea regimului comunist (evident, în special în Cehoslovacia și Polonia). În plus, partidele au fost relevante înaintea primelor alegeri, în care sarcina lor era să dezvolte mediul competițional și să ofere alternative politice. În acest răstimp, pe lângă promovarea alegerilor libere și corecte ce aveau să urmeze schimbării regimului, partidele asigurau durabilitatea pluralismului politic și legitimarea sistemului democratic (Pridham și Lewis 1996, 5). Mediul instituțional creat la începutul tranziției
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dar ele sunt semnificativ reduse față de situația de acum douăzeci de ani. Cel de-al doilea element este neclaritatea unei diferențieri stânga-dreapta în politica românească. În literatura de științe politice există dezbateri intense referitoare la numărul dimensiunilor (ce alcătuiesc spațiul competițional). Începând cu unidimensionalitatea utilizată de Downs (1957) au existat numeroase studii ce au identificat axe economice, a valorilor morale sau etice, naționalism-cosmopolitanism, clerical-anti-clerical etc. Aproape fiecare dintre trăsăturile unei familii de partide poate fi formulată în termenii unui continuum. Indiferent
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unidimensionalitatea utilizată de Downs (1957) au existat numeroase studii ce au identificat axe economice, a valorilor morale sau etice, naționalism-cosmopolitanism, clerical-anti-clerical etc. Aproape fiecare dintre trăsăturile unei familii de partide poate fi formulată în termenii unui continuum. Indiferent de dimensiunile competiționale, absența parțială sau totală a clivajelor în țările postcomuniste a permis modificarea pozițiilor partidelor politice de-a lungul timpului. Nu numai că stânga și dreapta nu au același înțeles în Europa de Est ca în Vest, ci există o raportare relativă. Astfel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe linii de diviziune clare. Astfel de structuri de clivaj sunt cu ușurință identificabile în deceniile precedente în statele Europei de Vest, partidele prinzând contur de-a lungul acestora (Lipset și Rokkan 1967). Acest proces a facilitat atât structurarea spațiului competițional în aceste țări, cât și formarea unor atitudini partizane (Rose și Urwin 1970; Crewe 1985). Politicile comuniste de tip egalitarist au eliminat această posibilitate în Estul Europei (de exemplu, nu a existat un conflict urban vs. rural datorită urbanizării masive
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comun și, după caz, cu ore la decizia școlii. De asemenea, pentru elevii cu aptitudini și performanțe deosebite, poate fi alocată în regim extracurricular, câte o oră săptămânal pentru fiecare grupa constituită, destinată perfecționării pregătirii sportive și participării la activități competiționale interșcolare, sub forma ansamblului sportiv Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin Consiliul Național pentru Curriculum, a elaborat programele de educație fizică pentru clasele gimnaziale și prin Serviciul Național de Examinare și Evaluare, Sistemul Național Școlar de Evaluare la Educație
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
stabilite ad hoc, stabilirea și îndeplinirea de roluri și funcții de către elevi , pot transforma lecțiile practice de-a lungul anilor de gimnaziu în reale surse de realizare a acestei finalități. Dacă activitatea din lecții se extinde și prin manifestări cultural-sportive (competiționale și necompetiționale), turistice, în stimularea realizării de colecții cu tematică sportivă,de expoziții de artă cu aceeași tematică, dacă funcționează un panou de informare curentă a elevilor, dacă se inserează în revista liceului articole, medalioane, desene, caricaturi cu tematică sportivă
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
iar contestarea pe care o lansează distribuirii actuale a puterii poate fi eficientă, deoarece ele operează nestînjenite în cotloanele și ascunzișurile societății civile, care nu prezintă interes pentru presă. Sferele micropublice pot apărea și printre copii, după cum o ilustrează apariția competițională, în anii 1980, a culturii jocurilor video. Pentru mulți adulți, mai ales pentru cei fără copii, marea atracție a jocurilor video din acea perioadă rămîne de neînțeles; contemplarea unui panou cu patru butoane le face impresia unei pierderi de timp
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
profesori de educație fizică. Vom lua În considerare ca dată de atestare a fiecărei variante, momentul În care depășesc „curtea școlii”, iar ca „părinte” pe cel care i-a realizat un regulament oficial și l-a lansat Într-o formă competițională În afara orelor de educație fizică. Se disting și sunt atestate trei rădăcini multinaționale, fiecare cu o variantă nu prea mult deosebită de handbalul consacrat și practicat astăzi pe toate cele cinci continente: * Danemarca, 1904 - „HAANDBOLD” - profesor Holger NIELSEN * Cehoslovacia, 1905
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
zonă, respectiv la Timișoara, Arad și Lugoj, hazena are o scurtă perioadă de avânt; În perioada imediat următoare au loc jocuri demonstrative tot ale unor echipe feminine și În București, dar până În 1939 nu se poate vorbi de un sistem competițional și de o răspândire care să depășească zona Timișoarei și a Bucureștiului; * după anul 1930 - handbalul În 7 jucători pătrunde și În România, dar foarte timid; la Început se confunda cu hazena, dar de regulă era văzut ca un mijloc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sală cu participarea a 8 echipe din Sibiu și Mediaș, respectiv cele care evoluau În campionatul de handbal În 11 jucători; * În toată această perioadă, până În 1939 și Încă mult timp după acest an, nu putem vorbi de un sistem competițional pentru handbalul În 7, doar demonstrații și În câteva locuri 2-3 turnee În sezonul de iarnă; * 1950 - se Înființează Divizia A pentru echipele masculine; * 1955 - se Înființează Divizia A pentru echipele feminine; * 1956 - reprezentativa României de handbal În 11 jucători
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
p. 56). b. Prin tehnica unui joc sportiv se Înțelege „ansamblul de procedee specifice ca formă și conținut (cunoscute sub denumirea de procedee tehnice), folosit În scopul practicării cu randament maxim a unui joc sportiv, În concordanță cu cerințele jocului competițional. Folosirea acestor procedee tehnice se referă În egală măsură, atât la manevrarea mingii, cât și la deplasările jucătorilor efectuate În vederea acestor manevrări” (Teodorescu și Predescu, 1975, p. 24). c. „Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
didactic către achizițiile finale ale elevului. 1. Integrarea cunoștințelor și a tehnicilor specifice educației fizice În acțiuni de optimizare a dezvoltării fizice și a capacității motrice proprii 2. Valorificarea cunoștințelor și a deprinderilor sportive dobândite, În organizarea și În practicarea competițională și/sau necompetițională a disciplinelor sportive 3. Analiza și evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului Valori și atitudini * Responsabilitatea față de propria sănătate și dezvoltare fizică * Dorința de autoperfecționare și perseverență În atingerea obiectivelor prestabilite * Spirit competitiv * Respect față de: reguli, parteneri
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
școlii: 2 ore pregătire sportivă practică, la profilul sportiv. De asemenea, pentru elevii cu aptitudini și performanțe deosebite, poate fi alocată În regim extracurricular, câte o oră săptămânal pentru fiecare grupă constituită, destinată perfecționări pregătirii sportive și participării la activități competiționale interșcolare, sub forma ansamblului sportiv. La competențele specifice referitoare la Practicarea În condiții regulamentare a probelor/disciplinelor sportive pentru care a optat, În cadrul conținuturilor este prezent și jocul de handbal (alături de alte jocuri sportive). Conținutul Jocului sportiv Handbal În Învățământul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și de programul școlar. În programa școlară, este menționat faptul că pentru elevii cu aptitudini și performanțe deosebite, poate fi alocată În regim extracurricular, câte o oră săptămânal pentru fiecare grupă constituită, destinată perfecționări pregătirii sportive și participării la activități competiționale interșcolare, sub forma ansamblului sportiv. O echipă reprezentativă se poate realiza atât la nivel gimnazial, cât și liceal, fiecare cu competiții specifice. Este indicat ca procesul de pregătire să se desfășoare continuu și gradat, insistându-se pe Însușirea corectă a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
devenit agenda educațională a administrației G. Bush, în care se menționa "Ca națiune trebuie să avem o forță de muncă educată, pe primul loc în orice clasament, pentru a reuși într-o economie mondială în creștere din punct de vedere competițional". Obiectivele referitoare la "locuri de muncă productive", "prima din lume în științe și matematică" și "economie globală" au rămas destul de consistente până la actuala administrație Bush. Central pentru America 2000, în viziunea președintelui G. Bush, era ca National Education Goals Panel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
decalajelor regionale prin modernizări și dezvoltare regională. România a negociat capitolul “Știință și cercetare”, iar obiectivul UE și acquis-ul comunitar preluat obligă la respectarea lor. Sunt progrese pe linia elaborării legislației, planificarea programelor multinaționale de CD&I și introducerea mecanismuluui competițional de selectare, promovare și finanțare a proiectelor. Însă se constată subfinanțarea CD&I sumele alocate în România nu s-au înscris nici în tendințele mondiale și nici europene. După 1990 a scăzut dramatic finantarea CD&I, preocuparea populației și a
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
vedere teoretic, să fie împărțită în mai multe ramuri, fiecare cu scop și sarcini bine conturate. Gimnastica de bază sau gimnastica fundamentală, a constituit nucleul în jurul căruia s-a format și dezvoltat disciplina sportivă „gimnastică”, evoluând, mai ales ca sport competițional, spre culmi nebănuite. Din păcate, în ultimele decenii a fost dată la o parte, fiind considerată de domeniul trecutului. Totuși, „gimnastica de bază” a fost și rămâne treapta inițială cu care trebuie să înceapă perfecționarea fizică a omului, ea fiind
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
număr important de specialiști. Forul superior de conducere pe plan mondial este Federația Internațională de Gimnastică (F.I.G), înființată în anul 1881, iar pe plan european este Uniunea Europeană de Gimnastică (U.E.G) care a luat ființă în anul 1957. Programul competițional cuprinde concursuri de diferite tipuri. Astfel, există concursuri de mică sau mare anvergură, cele mai importante fiind: Campionatele Europene, Campionatele Mondiale, Jocurile Olimpice, Cupa Mondială, Jocurile Mondiale Universitare. Programul primelor Jocuri Olimpice de la Atena 1896, a cuprins mișcări de forță la
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
ascendente, pe clase și ani de studii; Activități necuprinse în planul de învățământ: gimnastica zilnică, gimnastica de înviorare, momentul de educație fizică; Activități de timp liber: necompetiționale „sportul pentru toți” (serbări școlare, tabere de vacanță, activități turistice, drumeții, excursii) sau competiționale (campionatul școlii, cupe tradiționale etc.); Activitatea sportivă de performanță: în școli și licee cu clase speciale sau în cluburi și asociații sportive. (Niculescu G., 2006). Capitolul II NOȚIUNI DEFINITORII ALE DISCIPLINEI GIMNASTIC) Gimnastica este o disciplină sportivă ce cuprinde exerciții
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
concurenți) sau în ansamblu (6 concurenți). Gimnastica sportivă cuprinde: gimnastica artistică, gimnastica ritmică, gimnastica aerobică și gimnastica acrobatică. Prezentăm în continuare conținutul ramurilor sportive ale gimnasticii, cu scop informativ și orientativ. Gimnastica artistică, feminină și masculină, are o veche tradiție competițională, având în ultimele decenii o evoluție spectaculoasă. Denumirea de gimnastică sportivă, pe care avut-o în trecut, a fost înlocuită cu cea de gimnastică artistică, specialiștii domeniului considerând că această ramură a gimnasticii se află la granița dintre sport și
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]