8,996 matches
-
Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/131 din 15.04.2025, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Senatul României: 1. salută adoptarea Programului de lucru pentru 2025, deoarece reflectă o viziune strategică și coerentă asupra viitorului Uniunii Europene, concentrându-se pe consolidarea competitivității, securității și echității sociale. Prin prioritizarea acestor domenii, Comisia își propune să răspundă eficient provocărilor actuale și să creeze un cadru propice pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea cetățenilor europeni ( anexa nr. 1 și anexa nr. 2 ); ... 2. constată că un
HOTĂRÂRE nr. 30 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297079]
-
2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ROBERT-MARIUS CAZANCIUC București, 28 aprilie 2025. Nr. 30. Anexa nr. 1 Noi inițiative Nr. Obiectivul de politică Inițiative Un nou plan pentru prosperitatea și competitivitatea durabilă a Europei 1. Competitivitate Busola pentru competitivitate (propunere fără caracter legislativ, T1 2025) 2. Competitivitate Strategia privind piața unică (propunere fără caracter legislativ, T2 2025) 3. Simplificare Primul pachet omnibus privind durabilitatea (inițiativă legislativă, T1 2025) 4. Simplificare Cel
HOTĂRÂRE nr. 30 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297079]
-
din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ROBERT-MARIUS CAZANCIUC București, 28 aprilie 2025. Nr. 30. Anexa nr. 1 Noi inițiative Nr. Obiectivul de politică Inițiative Un nou plan pentru prosperitatea și competitivitatea durabilă a Europei 1. Competitivitate Busola pentru competitivitate (propunere fără caracter legislativ, T1 2025) 2. Competitivitate Strategia privind piața unică (propunere fără caracter legislativ, T2 2025) 3. Simplificare Primul pachet omnibus privind durabilitatea (inițiativă legislativă, T1 2025) 4. Simplificare Cel de-al doilea pachet omnibus privind simplificarea investițiilor
HOTĂRÂRE nr. 30 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297079]
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022, cu completările ulterioare, precum și Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, aprobat prin aceeași hotărâre, care vor contribui la reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice durabile și crearea de noi locuri de muncă. *5) https://dezvoltaredurabila.gov.ro/strategia-nationala-privind-economia-circulara-13409762. Totodată, din anul 2023, România are o nouă strategie în domeniul achizițiilor publice. În procesul de implementare a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice 2023-2027
HOTĂRÂRE nr. 427 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296935]
-
economiei circulare prin utilizarea mai eficientă a resurselor naturale, stimularea cererii de materiale secundare, promovarea tehnologiilor ecologice, a serviciilor de reparații și reutilizare; ... d) contribuția la realizarea obiectivelor politice ecologice privind schimbările climatice, eficiența energetică; ... e) promovarea inovării și a competitivității; ... f) economisirea resurselor publice, luând în considerare costul pe ciclul de viață. ... De asemenea, achizițiile publice ecologice reprezintă un instrument prin intermediul căruia entitățile achizitoare pot sprijini tranziția către economia circulară. Prin urmare, acestea au un rol important în creșterea
HOTĂRÂRE nr. 427 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296935]
-
arată un studiu al UEFISCDI, în care primim doar 4,5 puncte din 10 posibile. Forumul Economic Mondial ne oferă cheia în care ar trebui să abordăm și noi problema, transformând „criza” în oportunitate: Trebuie să investim în propria noastră competitivitate antreprenorială, să devenim atractivi tocmai pentru a deveni sustenabili (iar ipoteza este confirmată și de cercetătorii români). Legendă foto: România: 51,9%, conform Eurostat, 2016 Noi, însă, nu și nu! Parlamentarii (PSD și PNL deopotrivă), cu concursul premierului Ponta și
Refugiații suntem noi () [Corola-blog/BlogPost/338364_a_339693]
-
propria slujbă, așa cum și-o dorește, cu veniturile la care aspiră, fără să depindă de altceva decât de climatul economic. Deja am pierdut cel puțin 3 ani în care nici nu ne-am ocupat de subiectele serioase, printre care și competitivitatea, nici n-am avansat vizibil pe alte fronturi, cum ar fi regionalizarea sau modificarea Constituției ori măcar reforma administrației publice, că eu deja mi-am luat gândul de la guvernarea „în viteză cosmică.” Când Maria din Pașcani va putea să-și
Refugiații suntem noi () [Corola-blog/BlogPost/338364_a_339693]
-
Și-atunci va avea o noimă să aducem 1 milion de refugiați, pentru că integrarea lor va fi facilă. Până atunci, însă, dacă Președintele, Premierul și partidele parlamentare nu deschid discuția despre dezvoltare și antreprenoriat, dacă nu găsim soluțiile pentru creșterea competitivității, adevărații refugiați vor dori să ajungă în Germania, Franța ori Țările de Jos, în timp ce noi vom rămâne refugiați economici în propria noastră țară, chiar dacă nu ne dăm seama de acest adevăr.
Refugiații suntem noi () [Corola-blog/BlogPost/338364_a_339693]
-
iar pe celălalt performanța salariatului, pregătirea și experiența lui, competența, aportul lui la bunăstarea generală. Acum însă, în mare măsură, lucrurile nu sunt cântărite așa. Iar cercul este vicios. Tocmai pentru că nu avem destule salarii competitive, nu avem nici destulă competitivitate. Când spun legături naturale am în vedere, desigur, spiritul economiei de piață. Pentru că, dacă vor fi așteptate numai rezolvări în cabinete, soluții care să se contureze sus, în cercurile puterii,ale birocrației,de unde să coboare spre a ferici companiile, salariații
Legea salarizării...încă un an în sala de așteptare () [Corola-blog/BlogPost/338400_a_339729]
-
și inovarea trebuie să fie la masă atunci când se discută, în cele mai înalte foruri, despre mecanisme de asigurare a securității naționale. Eu consider, și am declarat de multe ori, că investiția în educație, tehnologie și inovare este critică pentru competitivitatea României și bunăstarea cetățenilor ei, esențiale, la rândul lor, pentru incluziune și toleranță. De acestea din urmă depind, în mare parte, siguranța și securitatea României. Nu am ascuns acest lucru, informația se regăsește în declarația mea de interese. De la numirea
Ministrul Educației ia bani de la „Academia lui Gabriel Oprea”, unde este membru pe viață () [Corola-blog/BlogPost/338421_a_339750]
-
Este o mare schimbare de optică la nivelul industriei auto. Dacă acum un an vorbeam mai mult despre mașina clasică, deja acum câteva zile am avut ocazia să mă întâlnesc cu CEO-ul firmei Daimler la Bruxelles, la Consiliul de competitivitate care a vorbit de mobilitate, interconectare, mașini electrice. Se avansează foarte rapid, e o schimbare completă de paradigmă. Și aceasta ar face ca planurile de uzine de asamblare să fie puțin modificate, pentru că de fapt nu știm ce mașini vom
al treilea producător auto în România () [Corola-blog/BlogPost/338797_a_340126]
-
meu „Următoarea provocare pentru elitele României“ pe cursdeguvernare.ro), există o prăpastie între filozofia economică germană (prin extensie - nordică și central - europeană) a contractelor care trebuie respectate, a datoriilor care trebuie plătite, a creșterii economice prin reforme structurale și a competitivității externe ca rezultat al eficienței pe de o parte și filozofia economică franceză (prin extensie - mediteraneană) a contractelor și datoriilor facultative, a creșterii economice prin relaxări fiscale și monetare și a competitivității externe prin devalorizări. Or, dacă asemenea diferențe fundamentale
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” () [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
a creșterii economice prin reforme structurale și a competitivității externe ca rezultat al eficienței pe de o parte și filozofia economică franceză (prin extensie - mediteraneană) a contractelor și datoriilor facultative, a creșterii economice prin relaxări fiscale și monetare și a competitivității externe prin devalorizări. Or, dacă asemenea diferențe fundamentale vor persista în cadrul nucleului dur, nu vom avea altceva decât o repetare la scară mai mică a disfuncționalităților din UE. Statele nucleului dur ar trebui să facă parte - toate - din aceleași organizații
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” () [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
SUA: continuarea îmbunătățirii mediului de afaceri din România, un dialog la nivel înalt între cele două guverne pe teme economice, aprofundarea cooperării pentru dezvoltarea capacității strategice de securitate, inclusiv în domeniul energiei, sprijinirea sistemului de educație și sănătate pentru consolidarea competitivității economice, precum și sprijin pentru companiile românești care își doresc să investească în SUA, potrivit unui comunicat al Guvernului. Într-un interviu acordat Agerpres în luna februarie, Eric Stewart își anunța intenția realizării unei foi de parcurs care își propune, printre
Companiile americane i-au dat premierului Grindeanu o foaie de parcurs privind statul de drept. „Luni, înainte să mă urc în avionul către București, am prezentat acest plan și Administrației Trump” () [Corola-blog/BlogPost/338907_a_340236]
-
al cuvântului. Calitatea vieții bucureștenilor este printre cele mai scăzute din Europa. Avem așadar un centru urban puternic, cu o economie în creștere, care nu știe să aibă grijă de oamenii săi. Pe termen lung asta înseamnă lipsuri majore de competitivitate în raport cu alte orașe din UE și nu numai, într-o lume în care condițiile de trai - de la stadiul infrastructurii de bază la durata navetei zilnice - influențează tot mai mult deciziile forței de muncă. Lectură obligatorie în context: Happy City a
5 măsuri pe care le-aș lua de mâine în locul doamnei Firea () [Corola-blog/BlogPost/338499_a_339828]
-
o birocrație care se dezvoltă vertiginos, dar și o inflație academică. Discrepanțele între activitatea de cercetare și atragerea de fonduri prin granturi, sponsorizări etc., de unde mulți universitari în alte părți de lume primesc venituri, onorarii foarte bune - activitate spre care competitivitatea îi împinge fără milă - și activitatea didactică, de „predare” au devenit tot mai vizibile și își arată colții educaționali: de la plagiat, la observarea diminuării unor indici de performanță ai elevului/ studentului, la anemierea unor lanțuri relaționale: analiza-sinteza, cercetarea semnificativă, nu
Școala care ne lipsește () [Corola-blog/BlogPost/338521_a_339850]
-
2013 o serie de principii demne de luat în seamnă cu privire la un nou model UE. În primul rând, acesta susținea menținerea în centrul Uniunii Europene a Pieței Unice. UE trebuie să fie o extindere a Pieței Unice pentru a întări competitivitatea, nu o uniune politică. Al doilea principiu menționat era flexibilitatea, iar soluția ar fi adaptarea Uniunii la diversitatea statelor membre („flexibilă ca o rețea, nu rigidă ca un bloc”). De asemenea, Cameron cerea o renegociere a Tratatului de la Lisabona pentru
UE şi România, şansa noastră se numeşte Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338519_a_339848]
-
persoana Elenei Georgescu. O variantă de model românesc pentru UE ar putea fi definit sub deviza „Europa inovatoare și creativă”, în contextul în care aceste două dimensiuni pot asigura atât dezvoltarea tehnologică, cu influență directă asupra calității vieții, cât și competitivitatea economică, cu rate semnificative de creștere a productivității individuale (și, deci, de creștere economică). Acesta ar putea fi și pariul României pentru dezvoltarea sa proprie. În ciuda lipsei investițiilor strategice în aceste domenii (sau poate datorită acestui fapt), românii au reușit
UE şi România, şansa noastră se numeşte Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338519_a_339848]
-
crearea și întreținerea instituțiilor specifice unei democrații liberale de piață, în eficiența populației active, a capitalului și a resurselor naturale utilizate, și în modul de a înțelege și aplica noile tehnologii și învățarea acestora la scară națională pentru a asigura competitivitatea. Nu ar trebui să mai căutăm vinovați în exterior, ci să începem un ritual de creștere în interior, iar acest lucru presupune în primul rând să ne uităm la unde suntem acum și să încercăm să schimbăm concret elementele care
Cel mai bine plătiți români trăiesc într-o bulă. Viața celor 20% într-o țară încă săracă () [Corola-blog/BlogPost/338634_a_339963]
-
este unul de prudență. În materie de creșteri salariale cred că trebuie să fim extrem de prudenți. Este absolut clar că în momentul de față în economie salariile cresc mult mai repede decât productivitatea, lucrul acesta nu este deloc sănătos pentru competitivitatea economiei. Salariile cresc mult prea rapid în acest moment, cu peste 10%, productivitatea abia dacă crește, crește cu foarte puțin. Este un dezechilibru care îl vom plăti la un moment dat dacă el se menține și, mai rău, se accentuează
650.000 de români primesc salarii mai mari din septembrie. „Am făcut greșelile astea și în trecut, le-am plătit foarte scump” () [Corola-blog/BlogPost/338656_a_339985]
-
nevoie de așa ceva. Și tocmai de aceea orice creștere de salarii în sectorul bugetar trebuie gândită de două ori înainte să o facem. Să fim siguri că economia e sustenabilă și suportă lucrul acesta, fără să îi afectăm prea mult competitivitatea și fără să avem costuri ulterioare, poate chiar mai mari decât beneficiile pe termen scurt. -Pare că autoritățile fac cam aceleași greșeli ca în 2008? -Asta zicem și noi. Se pare că nu reușim să evităm măcar greșelile majore ale
650.000 de români primesc salarii mai mari din septembrie. „Am făcut greșelile astea și în trecut, le-am plătit foarte scump” () [Corola-blog/BlogPost/338656_a_339985]
-
am plătit foarte scump. Și se pare că nu am învățat nimic din ele. Nu putem să fim nici cinici, să spunem că salariile nu trebuie să crească, dar trebuie să crească cu cât suportă economia și cât nu afectează competitivitatea economiei. Și în plus în sectorul bugetar probabil că sunt dezechilibre destul de mari între diverse categorii sociale, pentru că înțeleg că scopul acestei inițiative e în primul rând de a reduce din aceste inechități, oameni care fac același lucru și sunt
650.000 de români primesc salarii mai mari din septembrie. „Am făcut greșelile astea și în trecut, le-am plătit foarte scump” () [Corola-blog/BlogPost/338656_a_339985]
-
model la alt model. Iar viteza cu care faci această tranziție este foarte importantă. Dacă crești foarte tare salariile fără să ai aceeași viteză în a mări eficiența din diverse industrii, riști să ajungi în situația în care să pierzi competitivitatea României față de alte țări. Iar competitivitatea este una din trăsăturile cheie ale economiei locale. Cum transformi actualul model, în altceva mai bun și care este, exact, modelul pe care-l ai în plan? Cred că acestea sunt cele mai importante
CEO-ul BRD Société Générale: Succesul BRD este intim legat de soarta României. 99 la sută dintre clienți sunt români, 99 la sută dintre angajații noștri sunt români () [Corola-blog/BlogPost/339221_a_340550]
-
cu care faci această tranziție este foarte importantă. Dacă crești foarte tare salariile fără să ai aceeași viteză în a mări eficiența din diverse industrii, riști să ajungi în situația în care să pierzi competitivitatea României față de alte țări. Iar competitivitatea este una din trăsăturile cheie ale economiei locale. Cum transformi actualul model, în altceva mai bun și care este, exact, modelul pe care-l ai în plan? Cred că acestea sunt cele mai importante și actuale întrebări în România de
CEO-ul BRD Société Générale: Succesul BRD este intim legat de soarta României. 99 la sută dintre clienți sunt români, 99 la sută dintre angajații noștri sunt români () [Corola-blog/BlogPost/339221_a_340550]
-
fi ale clasei, adică reușita va fi de grup și nu individuală, ceea ce contează mai mult pe plan social. Aceasta nu înseamnă că nu se face instruire diferențiată în numeroase cazuri la clasă. Totuși, trebuie încurajat spiritul de echipă, de competitivitate în grup, cu impact major asupra dezvoltării personalității individuale. Individul își va dezvolta trăsăturile de personalitate mai adecvat în raport cu grupul de apartenență (a se citi aici clasa), și mai puțin individual, în raport doar cu sine și cu rezultatele proprii
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]