952 matches
-
de sănătate perfecte și inalterabile, a unei forțe musculare crescute, acești bolnavi observă latura bună a lucrurilor; satisfăcuți de ei înșiși, sunt mulțumiți de alții, sunt fericiți, veseli, comunicativi: cântă, râd, dansează; dominați de vanitate, orgoliu și amor propriu, se complac în convingerile lor infatuate, în gândurile lor de mărire, putere și bogăție; sunt activi, supărăcioși, de o locvacitate obositoare, vorbesc fără încetare de fericirea lor, sunt susceptibili, ușor iritabili, impresiile lor sunt vii, afectele lor energice, determinarea lor violentă; dușmani
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
studiilor de altă natură, ca sociologia, economia politică, biologia, filozofia biologică etc. Eminescu a fost, din toate aceste cauze, unul dintre cei care se mulțumesc a fi urmași. În Sărmanul Dionis, cea mai caracteristică bucată pentru psihologia lui, el se complace în visul că trăiește pe vremea lui Alexandru cel Bun. El nu poate concepe viața decât ca o copie a trecutului. La această stare sufletească a mai contribuit și un alt fapt: firea lui, înnăscută ori câștigată mai târziu, lipsa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
călcat legile democrației, au recurs la calomnii, la arestări de legionari în timpul campaniilor electorale, la crime, au desființat, în ajunul alegerilor partidul Legionarilor „Totul pentru Țară”, crezând că ascund de ochii poporului hoțiile, înșelătoriile, afacerile și imoralitatea în care se complăceau. Dușmanii legionarilor nu se temeau de „o dictatură” legionară, ci tocmai dimpotrivă, se temeau de faptul că legionarii luptau pentru realizarea unei democrații corecte, dusă prin iubirea creștină până la DEMOFILIE. Ceea ce făceau legionarii era iubirea poporului, iar ceea ce făceau dușmanii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sânge, atâtea morminte pentru Țară, Neam și Credință! De ce instituțiile noastre naționale și statale tac, când este vorba de legionari? Ei nu sunt cetățeni români guvernați de aceleași legi și au aceleași drepturi? Cerem instituțiilor naționale și statale care se complac într-o dezolantă tăcere, mai mult simț de răspundere, mai multă dragoste de neam, mai multă loialitate în confruntare cu adversarul, mai mult discernământ când e vorba de libertatea omului și dreptul la viață în toate manifestările sale. Țara și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
calcuri, au baza în verbe din fondul vechi (sunt calcuri parțiale, în structura cărora se poate recunoaște un verb mai vechi în limbă): a părea (a compărea, a dispărea etc.), a vedea (a întrevedea, a prevedea etc.), a plăcea (a complăcea, a displăcea), a cădea (a decădea, a recădea). Lipsa de productivitate a acestei clase de verbe este reflectată și în lipsa intrărilor noi aparținând acesteia din DOOM2. 2.2.3. Verbele în -e Tipul în -e, cu productivitate slabă în toate
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
de vechea normă) pentru forma fără sufix; ● el clămpăne/el clămpănește 3 − ambele ediții ale DOOM-ului înregistrează forma clămpănește: 36 de subiecți au ales forma clămpăne, 8, varianta clămpănește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el s-ar complace/el s-ar complăcea − atât DOOM1, cât și DOOM2 recomandă numai forma s-ar complăcea: 32 de vorbitori au optat pentru complăcea, 19 pentru s-ar complace și 5 ar folosi ambele forme; ● crede!/crezi! − DOOM1 nu precizează forma de
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
forma fără sufix; ● el clămpăne/el clămpănește 3 − ambele ediții ale DOOM-ului înregistrează forma clămpănește: 36 de subiecți au ales forma clămpăne, 8, varianta clămpănește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el s-ar complace/el s-ar complăcea − atât DOOM1, cât și DOOM2 recomandă numai forma s-ar complăcea: 32 de vorbitori au optat pentru complăcea, 19 pentru s-ar complace și 5 ar folosi ambele forme; ● crede!/crezi! − DOOM1 nu precizează forma de imperativ, iar DOOM2 acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
DOOM-ului înregistrează forma clămpănește: 36 de subiecți au ales forma clămpăne, 8, varianta clămpănește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el s-ar complace/el s-ar complăcea − atât DOOM1, cât și DOOM2 recomandă numai forma s-ar complăcea: 32 de vorbitori au optat pentru complăcea, 19 pentru s-ar complace și 5 ar folosi ambele forme; ● crede!/crezi! − DOOM1 nu precizează forma de imperativ, iar DOOM2 acceptă variația liberă, fără precizări suplimentare: 32 subiecți au optat pentru crezi
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
subiecți au ales forma clămpăne, 8, varianta clămpănește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el s-ar complace/el s-ar complăcea − atât DOOM1, cât și DOOM2 recomandă numai forma s-ar complăcea: 32 de vorbitori au optat pentru complăcea, 19 pentru s-ar complace și 5 ar folosi ambele forme; ● crede!/crezi! − DOOM1 nu precizează forma de imperativ, iar DOOM2 acceptă variația liberă, fără precizări suplimentare: 32 subiecți au optat pentru crezi!, 18, pentru crede!, 5 − dintre care numai
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
8, varianta clămpănește și 2 subiecți ar folosi ambele forme; ● el s-ar complace/el s-ar complăcea − atât DOOM1, cât și DOOM2 recomandă numai forma s-ar complăcea: 32 de vorbitori au optat pentru complăcea, 19 pentru s-ar complace și 5 ar folosi ambele forme; ● crede!/crezi! − DOOM1 nu precizează forma de imperativ, iar DOOM2 acceptă variația liberă, fără precizări suplimentare: 32 subiecți au optat pentru crezi!, 18, pentru crede!, 5 − dintre care numai unul a indicat contexte (sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
CLRA6 am urmărit două tipuri de fapte lingvistice: existența unei specializări semantice a variantelor verbale pentru care unii dintre subiecții anchetelor au notat contexte diferite (învârte/învârtește, reanimă/reanimează, ciocăne/ciocănește 7) și extinderea variantelor i-ar displace, s-ar complace și vroia − variante considerate, inițial, greșeli grave și față de care norma academică este încă foarte reticentă − în diverse tipuri de texte 8. Pentru perechea învârte/învârtește, aparițiile din textele avute în vedere nu confirmă tendința de specializare a formei învârtește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
A. Pleșu, Despre îngeri) − și una de prezent tare − Îngerii încep să se reanime abia când demonia aceasta se estompează (A. Pleșu, Despre îngeri) −, însă niciuna nu privește uzul medical al verbului 9. ● Frecvență redusă în texte au și verbele complăcea/complace și displăcea/displace, în cazul cărora preferințele sunt diferite: apar de câte două ori complace − a te complace în ignominie și cinism (Al. Paleologu, Despre lucrurile), Nu te complace în relații toxice ("Cosmopolitan") −, dar displăcea − încăpățânarea de a displăcea
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Pleșu, Despre îngeri) − și una de prezent tare − Îngerii încep să se reanime abia când demonia aceasta se estompează (A. Pleșu, Despre îngeri) −, însă niciuna nu privește uzul medical al verbului 9. ● Frecvență redusă în texte au și verbele complăcea/complace și displăcea/displace, în cazul cărora preferințele sunt diferite: apar de câte două ori complace − a te complace în ignominie și cinism (Al. Paleologu, Despre lucrurile), Nu te complace în relații toxice ("Cosmopolitan") −, dar displăcea − încăpățânarea de a displăcea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
demonia aceasta se estompează (A. Pleșu, Despre îngeri) −, însă niciuna nu privește uzul medical al verbului 9. ● Frecvență redusă în texte au și verbele complăcea/complace și displăcea/displace, în cazul cărora preferințele sunt diferite: apar de câte două ori complace − a te complace în ignominie și cinism (Al. Paleologu, Despre lucrurile), Nu te complace în relații toxice ("Cosmopolitan") −, dar displăcea − încăpățânarea de a displăcea lui Duras (OC), Nu mi-ar displăcea să-i văd (C. T. Popescu, Copiii fiarei). În privința paradigmei
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
estompează (A. Pleșu, Despre îngeri) −, însă niciuna nu privește uzul medical al verbului 9. ● Frecvență redusă în texte au și verbele complăcea/complace și displăcea/displace, în cazul cărora preferințele sunt diferite: apar de câte două ori complace − a te complace în ignominie și cinism (Al. Paleologu, Despre lucrurile), Nu te complace în relații toxice ("Cosmopolitan") −, dar displăcea − încăpățânarea de a displăcea lui Duras (OC), Nu mi-ar displăcea să-i văd (C. T. Popescu, Copiii fiarei). În privința paradigmei duble de imperfect
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
al verbului 9. ● Frecvență redusă în texte au și verbele complăcea/complace și displăcea/displace, în cazul cărora preferințele sunt diferite: apar de câte două ori complace − a te complace în ignominie și cinism (Al. Paleologu, Despre lucrurile), Nu te complace în relații toxice ("Cosmopolitan") −, dar displăcea − încăpățânarea de a displăcea lui Duras (OC), Nu mi-ar displăcea să-i văd (C. T. Popescu, Copiii fiarei). În privința paradigmei duble de imperfect a verbului a voi, rezultatele obținute prin studiul corpusului confirmă coexistența
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
frecventă în uz decât unica variantă acceptată până acum, îi cășunează; ● acceptarea ca variantă liberă a formei clămpăne, mult mai frecventă în uz decât forma clămpănește, singura recomandată în edițiile de până acum ale DOOM-ului; ● acceptarea variantelor de infinitiv complace și displace, foarte frecvente mai ales în uzul celor care nu sunt influențați în mod direct de norma lingvistică, forme care reflectă o tendință veche în flexiunea verbală românească, de trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a III
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
învârte și învârtește, am constatat o diferență de frecvență între anchete și uz: dacă din anchete rezultă că formele au o frecvență aproximativ egală, textele arată că forma fără sufix este mult mai frecventă. În privința variantelor (încă) neliterare a se complace și a displace, la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a displace. Exemplele (puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
mult mai frecventă. În privința variantelor (încă) neliterare a se complace și a displace, la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a displace. Exemplele (puțin numeroase) oferite de corpus confirmă această tendință numai pentru a se complace. Variația între cele două paradigme de imperfect ale verbului a voi − constatată în urma aplicării anchetelor lingvistice − este confirmată și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a displace. Exemplele (puțin numeroase) oferite de corpus confirmă această tendință numai pentru a se complace. Variația între cele două paradigme de imperfect ale verbului a voi − constatată în urma aplicării anchetelor lingvistice − este confirmată și de studiul corpusului: formele hibride apar în toate tipurile de texte pe care le-am avut în vedere, însă ponderea lor
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
anchetă mi-a fost sugerată de Blanca Croitor. 4 În anchetă, ultimele două perechi de forme au fost așezate la distanță, pentru a nu-i influența pe subiecți. Alegerea nu a fost întotdeauna constantă: unii dintre vorbitori au ales pe complăcea, dar pe displace, alții, pe complace, dar pe displăcea. 5 Un astfel de răspuns a apărut ca urmare a faptului că ancheta a fost aplicată sub formă scrisă și fără a se marca accentul. 6 Am avut în vedere următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Blanca Croitor. 4 În anchetă, ultimele două perechi de forme au fost așezate la distanță, pentru a nu-i influența pe subiecți. Alegerea nu a fost întotdeauna constantă: unii dintre vorbitori au ales pe complăcea, dar pe displace, alții, pe complace, dar pe displăcea. 5 Un astfel de răspuns a apărut ca urmare a faptului că ancheta a fost aplicată sub formă scrisă și fără a se marca accentul. 6 Am avut în vedere următoarele tipuri de texte: literatură și eseu
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sunt apucăturile astea băiețești?”, „Jucăriile astea sunt pentru băieți, fetițele se joacă cu păpuși” (în general jucăriile creative le sunt oferite băieților și le sunt refuzate fetelor), „Fetele nu merg oriunde, ele trebuie să stea acasă”, etc. Fetele se vor complace într-un rol pasiv, similar cu al persoanelor ce prezintă o infirmitate. Impulsurile spre descoperirea lumii firești la copii și atât de necesare în creativitate - le vor fi înăbușite. Religia a jucat un rol în acest sens, prin subordonarea totală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
greșeli și corectarea acestora); b) tendința individului de a se alinia normelor și tendințelor spre conformism ale grupului de apartenență; c) sancționarea de către profesori a atitudinilor naturale de interogare și de explorare întreprinse de elevi; d) tendința de a se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
alcătuită din capitole care înregistrează, de regulă, etapele călătoriei și relația dintre soți („De unde se vede că Sancho Panza și Don Quijote încă mai călătoresc prin lume”), unul energic și pragmatic (Paola - Sancho Panza), celălalt visător și distrat (Nicolae, care se complace în rolul lui Don Quijote), peripețiile legate de copii, năzbâtiile micului Paolo fiind demne de un roman de aventuri. Descrierea orașelor vizitate abundă în referințe livrești, în special din poezia clasică italiană și franceză. Autorul e un povestitor înzestrat, care își
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]