5,109 matches
-
tehnologiei. Care este rolul tehnologiilor medicale? Rolul tehnologiilor medicale este de a diagnostica, trata și monitoriza boala. Dar, pentru aceasta, necesită cunoaștere, informație, teorie, cercetare, reunite într-o natură contextuală interdisciplinară, interdependentă, generată de utilizarea sistemelor mecanice, chimice, matematice și computerizate. Astfel, tehnologia medicală este dependentă de știință, aplicație și de mediu. Difuzarea tehnologiei medicale Generate de interacțiunea dintre cercetările fundamentale și cele aplicate, dezvoltarea tehnologiei medicale se adresează necesităților umane. Procesul de dezvoltare al tehnologiei medicale este corelat și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
roti în jurul corpului și va capta imagini ale zonelor din organism unde glucoza este consumată. Celulele ma-ligne vor apărea mai luminoase deoarece sunt mai active metabolic și folosesc mai multă glucoză. 62. termometrie: procedură de înregistrare a temperaturii. 63. tomografie computerizată (CT): folosește razele X pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. În timpul scanării, se poate folosi și fluoroscopia, meto-dă care folosește un fascicul stabil de raze X, pentru a vizualiza motilitatea și aspectul diferitelor părți ale organismului
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
se poate folosi și fluoroscopia, meto-dă care folosește un fascicul stabil de raze X, pentru a vizualiza motilitatea și aspectul diferitelor părți ale organismului. U 64. ultrasonografie (US): tehnică imagistică de diagnostic, care utilizează sunete cu frecvență înaltă și creează computerizat imaginea vase-lor, a țesuturilor și a organelor. V 65. vaccin: substanță care are proprietatea de a imuniza organismul față de o boala contagioasă. 66. videocapsulă endoscopică: este un dispozitiv medical în miniatură de forma unei capsu-le de antibiotic (exp. capsula de
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
transfer mai mare decât cunoștințele. Capacitățile intelectuale și procesele mintale sunt date permanente care nu se uită. În schimb, păstrarea În memorie a unor cunoștințe de tip verbal și livresc au o durată destul de efemeră. În afară de acestea, datorită noilor tehnologii computerizate, cunoștințele sunt Întotdeauna la dispoziția celor care doresc să le aibă, În timp ce capacitățile intelectuale se câștigă greu. Această metodologie centrată pe elev Își găsește concretizarea În aplicarea pe scară largă a unor așa-zise metode activ-participative. Dar ce sunt metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
binevenită susținere În folosirea unor dispozitive audiovizuale (imagini statice și animate, Înregistrări sonore și video, filme didactice și scurtmetraje documentare, transmisii TV) care au pregătit terenul utilizării, apoi, a unor tehnologii mult mai sofisticate, electronice, În mod special a tehnicilor computerizate. Odată cu progresele respectivelor tehnologii a apărut și tendința constituirii variatelor tehnici În „sisteme multimedia”, În complexe media care caută să prezinte conținuturile de studiat În variate forme multimedia și În multiple combinații ale acestora, cu consecințe vizibile asupra implicării elevilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
jocuri de cuvinte Încrucișate etc.; - jocul este integrat și predării diferitelor obiecte de Învățământ, precum: jocul de citit, jocul de scris, jocul de socotit, de geografie, de istorie, de științe, de educație fizică etc. - există, mai nou, și numeroase jocuri computerizate care pot fi folosite la clasă. A nu avea Încredere În joc, În componentele ludice (momentele de plăcere), didactice (de cunoaștere) și terapeutice (de echilibrare psihosomatică) ale acestuia, ar constitui o erezie pedagogică, privarea cu bună știință „de la cea mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Dumitru, Gh., Dumitru, C. (2003), Psihopedagogie, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dumitru, I.Al. (2000), Dezvoltarea gândirii critice și Învățarea eficientă, Timișoara, Editura de Vest. Dunkin, M.J., Biddle, B.J. (1994), The Study of Teaching, New York, Holt. Exarhu, M. (2000), Evaluarea computerizată a cunoștințelor, București, Matrix Rom. Faure, Edgar (1974), A Învăța să fii (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Fătu, S. (2003), „Instruirea asistată de calculator”, În Didactica chimiei, București, Editura Corint. Flonta, M. (1994), Cogniția - o introducere critică În problema
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
șase părți, abordând evoluțiile semantice ale conceptului de creativitate (I), metodologia cercetării creativității (II), fundamentele biologice ale creativității și evoluția procesului creativ de-a lungul ontogenezei (III), raportul dintre creativitate-self-mediu (IV), domenii aplicative speciale ale creativității, ca, de pildă, modele computerizate ale creativității sau creativitatea organizațiilor (V), și un demers concluziv (VI). Ediția română a Manualului de creativitate cuprinde, exhaustiv, părțile I, II, VI și parțial, partea a IV-a. Pentru selecționarea capitolelor, am avut în vedere contribuția acestora la actualizarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai puțin controversate. Abordări cognitiviste ale studiului creativității Abordarea cognitivistă a creativității își propune să înlesnească înțelegerea reprezentărilor și a proceselor ce stau la baza gândirii creative. În această direcție, există atât cercetări întreprinse pe subiecți umani, cât și simulări computerizate ale gândirii creative. Prototipuri de tehnici bazate pe studiul subiecților umani sunt exemplificate și în lucrările unor autori precum Finke, Ward și Smith (1992; vezi și contribuțiile lui Smith, Ward și Finke, 1995; Sternberg și Davidson, 1995). Finke și colaboratorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
obiectele dintr-o imagine (lumânare, o cutie de piuneze și una de chibrituri), Weisberg încearcă să demonstreze că insight-ul depinde de activarea proceselor cognitive convenționale (precum transferul analogic) pe baza cunoștințelor deja stocate în memoria subiecților. Obiectivul metodelor de simulare computerizată, investigate de Boden (1992, 1994), constă în generarea gândirii creative pe computer într-o manieră care să simuleze comportamentul uman. De exemplu, Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow (1987) au dezvoltat o serie de programe care redescoperă legi științifice fundamentale. Pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
săi au detectat un impact incert al coacțiunii. Hennessey (1989), Howe (1992) și Stohs (1992) au dezvoltat studii în aceeași direcție de cercetare. Hennessey, de exemplu, a investigat efectele factorilor extrinseci asupra creativității copiilor care au fost supuși la probe computerizate. Ea a manipulat sursa evaluării (factorul uman versus computer) și a confirmat că ambele tipuri de evaluare inhibă creativitatea probelor computerizate efectuate de copii. În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de cercetare. Hennessey, de exemplu, a investigat efectele factorilor extrinseci asupra creativității copiilor care au fost supuși la probe computerizate. Ea a manipulat sursa evaluării (factorul uman versus computer) și a confirmat că ambele tipuri de evaluare inhibă creativitatea probelor computerizate efectuate de copii. În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au fost mai puțin afectați de efectul inhibitori decât copiii de vârste mai mari (între 7 și 13 ani
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au fost mai puțin afectați de efectul inhibitori decât copiii de vârste mai mari (între 7 și 13 ani). Howe (1992) a manipulat feedbackul evaluării computerizate și a comparat desenele grafice ale elevilor realizate pe computer cu desene grafice ale elevilor care nu au utilizat computerul. S-a descoperit că, în cadrul evaluării, desenele primului grup au fost considerate superioare celorfăcute de al doilea grup, mai ales
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ai consensului la care ajung evaluatorii. Rezumat Cercetările experimentale relevă capacitatea anumitor condiții experimentale (coacțiunea, supervizarea, evaluarea) de diminuare a rolului motivației intrinsece asupra contribuțiilor creative. Importanța condițiilor menționate a fost remarcată atunci când evaluările au provenit din surse diferite (inclusiv computerizate), deși efectele lor sunt oarecum selective. În unul dintre studii, s-a observat un impact negativ asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale creațiilor. Trebuie să recunoaștem că apar unele dileme referitoare la valoarea explicativă a teoriei motivației intrinsece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra motivelor intrinseci (Hennessey și Zbikowski, 1993, p. 297); cercetările experimentale ale insight-ului (intuiției) sunt oarecum compatibile cu studiile de caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în publicații periodice; Wallace și Gruber, 1989) și cu simulările computerizate (vezi Holmes, 1996). Evaluarea descoperirilor semnificative în istorie întreprinsă de Gruber (1981), de pildă, este în acord cu rezultatele experimentelor lui Weisberg și Alba (1981). De asemenea, Gruber a remarcat progrese mai curând lente decât imediate care evocă procesul uzual
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poziția pe care ne situăm acum ne permite să revenim la procesul rezolvării problemelor drept caracteristică semnificativă a procesului creativ. Ochse (1990) și Weisberg (1993) fac o trecere în revistă utilă a studiilor în domeniu. Rezolvarea problemelor, euristica și procesarea computerizată, incubația reprezintă elementele fundamentale ale acestei cercetări. Teoria celor patru stadii (pregătire, incubație, iluminare și verificare) avansată de Wallas (1926) este reiterată frecvent. În abordarea unui studiu de caz, toate aspectele mai sus menționate dețin o semnificație potențială. În același
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetători au încercat să descopere dacă contribuțiile științifice pot fi de asemenea abordate prin intermediul metodelor de analiză istoriometrică (Donovan, Laudan și Laudan, 1988; Faust și Mehl, 1992; Meehl, 1992; Simonton, 1992b, 1995a). În mod remarcabil, au fost deja inventate programe computerizate capabile să determine cauzele efectului creativ asupra unor genuri variate precum poezia, muzica și articolele de psihologie din reviste (Simonton, 1980b, 1980c, 1984f, 1989b, 1990b, 1992b, 1995b). Istoriometriștii au ridicat metodele de analiză la un nivel superior. De exemplu, numeroși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că nu a fost nevoie decât de cele câteva elemente euristice vizate, cu tipare în forma seturilor de numere. Cu alte cuvinte, cunoștințele privind mișcarea planetelor nu au fost deloc relevante pentru descoperirea legilor. În baza de date a modelului computerizat care a fost creat pentru a simula descoperirea lui Kepler nu existau informații legate de astronomie. În același fel, Dunbar (de exemplu, 1995) a efectuat simulări ale creativității științifice, în care studenți profani au fost capabili să facă descoperiri științifice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ecoeconomie ș.a. Noua economie este un concept care dezvoltă în continuare conceptul de globalizare și evidențiază tendința de expandare a procesului. Termenul „noua economie” a apărut în SUA în anul 1995, alături și de alte denumiri ca: economie digitală sau computerizată, economie informațională, economie electronică, economie globalizată, economia rețelelor sau a comunicațiilor etc. În noua economie, prioritate are gândirea, și nu munca brută, tehnologia informațiilor care creează o competiție globală în care inovația este mai importantă decât producția de masă, iar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tehnică, socială, politică, realizată prin procese de cunoaștere (observații directe sau interpretări semantice de mesaje). Informația poate exista sub formă de fișiere pe suport clasic, magnetic sau electronooptic, baze sau bănci de date gestionate de calculator, colecții, documente, registre informaționale, computerizate, fonduri de brevete, precum și ca informații deținute de subiecți umani.<footnote Dobrotă, N., Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1994, p. 86. footnote> Societatea informațională a devenit o realitate la finele secolului al XX-lea, transformându-se la începutul secolului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care implică competențe specifice în sectorul predeterminat, includerea lor pe piața muncii, deci, integrarea socială, datorită achiziției unei mentalități întreprinzătoare și a independenței în muncă. Sunt numeroase societățile create la sfârșitul proiectelor formative, în diferite sectoare, cum ar fi: grafică computerizată, sectorul multimedia, organizarea evenimentelor, sectorul producțiilor cinematografice și de televiziune, consultanță pentru societăți, sectorul modei și, în special, sectorul social. În ultimii ani s-a afirmat, de asemenea, implicarea Consorțiului în domeniul economic și cel al asistenței sociale, contribuind la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
odată cu dezvoltarea rețelelor informatice, permițând dezvoltarea unor soluții on-line de evaluare a performanțelor. Toate acestea au permis dezvoltarea unor procese de evaluare a performanțelor mai ușor de administrat, mai ales dacă acestea presupun integrarea unui feedback din surse multiple. Sistemele computerizate permit obținerea unui feedback calitativ, concentrat pe aspectele de muncă și mai puțin pe interacțiunile emoționale specifice întâlnirilor față în față, astfel reducându-se probabilitatea apariției erorilor de evaluare. Cu toate acestea, există studii care au scos în evidență aspecte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
majoritatea organizațiilor care investesc masiv în echipamente cât mai moderne și performante, sperând la o creștere a eficienței angajaților (Lewis, 2000; Webster, Martocchio, 1992). S-a dovedit astfel utilă concentrarea studiilor ergonomice pe design-ul interfeței om-calculator, a particularităților sistemelor computerizate și pe modalitățile de integrare a sistemelor informatice în organizații (Hoc, 2000; Nicholson, 1998; Waterson, 2000). Prin tehnologia informației se înțelege totalitatea echipamentelor (electronice și informatice), precum și a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea, procesarea, transferul informației care au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în societate. Toate acestea vor forța oamenii să se adapteze la aceste schimbări și să răspundă prin dezvoltarea unor abilități de învățare continuă (Wright, 1993). Interacțiunea om-calculator este disciplina care are ca obiect de studiu proiectarea, evaluarea și implementarea sistemelor computerizate, precum și a fenomenelor legate de utilizarea acestora de către oameni (Jurcău, 2003). Aspectele vizate se încadrează în două mari categorii: omul (procesele psihice implicate - percepție, memorare, luarea deciziei, motivare, etc.) și calculatorul (aspecte multimedia, miniaturizarea, dispozitive de intrare și ieșire, etc.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dispozitiv ergonomic atașat mouse-ului obișnuit prin care se reduc efectele negative enumerate mai sus. Figura 8.7. Tipuri de periferice (mouse) În continuare (figura 8.8. și 8.9.) prezentăm câteva detalii utile în amenajarea ergonomică a locului de muncă computerizat (Hedge et al., 2000). În figura 8.8. (a), solicitările musculare statice și dinamice sunt minime. În plus brațele, umerii, gâtul și spatele pot fi relaxate, în special în timpul pauzelor. Datorită înclinării încheieturii mâinii, circulația sanguină este facilitată. În figura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]