1,551 matches
-
unei luni de zile între serviciile și departamentele întreprinderii respective. Fig. 11.16 11.17 Din analiza organigramei reale se desprind o serie de fenomene importante cum ar fi: lipsa oricăror legături comunicaționale între cele trei servicii principale; lipsa legăturilor comunicaționale dintre serviciul B și compartimentele sale subordonate, fapt care duce la excluderea lui totală de la procesul comunicării; lipsa legăturilor comunicaționale dintre compartimentele ierarhice și cele funcționale (îndeosebi dintre A și X, C și Y); tratarea preferențială de către serviciul ierarhic A
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
desprind o serie de fenomene importante cum ar fi: lipsa oricăror legături comunicaționale între cele trei servicii principale; lipsa legăturilor comunicaționale dintre serviciul B și compartimentele sale subordonate, fapt care duce la excluderea lui totală de la procesul comunicării; lipsa legăturilor comunicaționale dintre compartimentele ierarhice și cele funcționale (îndeosebi dintre A și X, C și Y); tratarea preferențială de către serviciul ierarhic A a unităților pe care le are în subordine (A3 - solicitată cel mai mult, A4 - parțial, în timp ce toate celelalte nu sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deloc); o și mai slabă solicitare a unităților subordonate este realizată de serviciul ierarhic C; compartimentul B1, subordonat în realitate serviciului B, nu păstrează nici o relație cu acesta, fapt care permite relativa lui autonomizare; prezența unui număr mare de relații comunicaționale directe dintre compartimentul B1 și compartimentele subordonate serviciului C, în timp ce relațiile cu compartimentele subordonate serviciului A se realizează prin intermediul compartimentului B2, el însuși subordonat lui B1 etc. Toate aceste constatări evidențiază prezența unor mari deosebiri între organigrama formală și cea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
legăturilor interpersonale (rol de simbol pentru grup și organizație - prezidează întrunirile sărbătorești, semnează documentele legale, primește vizitatori; rol de îndrumător - indică relațiile conducătorilor cu subordonații; rol de legătură - între superiori, inferiori și egali). Alte roluri informează despre comportamentele de tip comunicațional‑informațional ale conducătorului (rol de sistem nervos - spre el se îndreaptă și se comasează toată informația astfel încât el știe mai mult decât oricare dintre subordonații săi; rol de propagator - de transmițător al informațiilor către subordonați; rol de purtător de cuvânt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
luate de persoanele care constituie echipe sau grupuri de muncă, în virtutea necesităților comune ale grupului care urmează a fi satisfăcute prin intermediul deciziei. Decizia apare ca o expresie a interacțiunii și interdependenței mai multor persoane, a raportării lor în plan cognitiv, comunicațional, socio-afectiv, toate fiind interesate în egală măsură de soarta grupului. Decizia de a presta sau nu ore suplimentare, de a stabili ritmul muncii colective, de a descoperi și aplica o serie de măsuri care să ducă la creșterea productivității muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În acest din urmă caz, relația dintre cel ce strânge materialul și cel care îl furnizează (individul sau grupul) este, practic, interpersonală sau intragrupală, cu întreaga sa funcționalitate specifică. Aceasta înseamnă că ea va depinde de momentele perceptive, de cele comunicaționale, apreciativ-cognitive, afectiv-situaționale și mai ales de succesiunea și interacțiunea lor. Realizarea corectă sau eronată a percepției interpersonale, apariția unor perturbări ale comunicării, a unor relații de preferință sau de respingere ar putea afecta profund procesul de colectare a informațiilor. O
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezacord cu ceilalți participanți, pentru a ne face o părere cu privire la exercitarea rolului de decident. O metodă extrem de utilă în acest sens este cea elaborată de R.F. Bales (1954), și anume metoda observației sistematice pe baza categoriilor informațional-comunicaționale. Urmărind interacțiunile comunicaționale dintre membrii unor grupuri umane, Bales a constatat că aceștia manifestă două tipuri de comportamente: afectiv (subîmpărțite la rândul lor în pozitive și negative) și instrumental (concretizate în întrebările puse și răspunsurile furnizate). Un membru al unui grup poate manifesta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
soluțiile și de a urmări rezultatele (Petit, Dubois, 1998, p. 214). # Din această definiție rezultă câteva caracteristici ale cercurilor de calitate: numărul mic de persoane din care se compun; conducerea lor instituționalizată; natura activităților desfășurate, care sunt, în esență, activități comunicaționale (discuții, dezbateri, luări de decizii). Alți autori (vezi, de pildă Strauss, 1998, p. 22) adaugă faptul că cercurile de calitate sunt constituite de regulă la nivel departamental, ele conțin membri care se întâlnesc voluntar în mod curent în vederea soluționării unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Avantajele cercurilor de calitate se întind pe o plajă largă: formalizează procesul învățării în situațiile de muncă; sporesc eficiența muncii (prin propunerea unor noi modalități de organizare a muncii); incită spiritul de creativitate al membrilor componenți; conduc la dezvoltarea capacităților comunicaționale ale participanților; facilitează învățarea organizațională, în condițiile în care sugestiile/soluțiile formulate sunt preluate, acceptate și transpuse în practică de conducerea superioară. Intențiile acestei forme participaționale sunt însă și mai semnificative. # Cercurile de calitate se înscriu într-un proiect socio-economic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interesate de performanță și calitate. Celelalte sunt constituite în comun de conducere și sindicate, acționează formal, se reunesc mai rar și sunt preocupate de problema condițiilor și relațiilor de muncă. Funcțiile comitetelor de consultanță se înscriu mai ales în planul comunicațional. Astfel, ele îndeplinesc funcția de discutare a problemelor comune, curente, banale, triviale; funcția de transmitere către conducere a unor informații (îndeosebi a nemulțumirilor); funcția de facilitare a transmiterii informațiilor de conducere către angajați cu privire la deciziile deja luate. Inițial, conceperea comitetelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și formeze voluntar, deliberat oamenii (contribuind astfel la dezvoltarea lor personală); 4) fiecare membru al organizației trebuie să dețină, și nu să primească de‑a gata informația care îi este necesară (se vizează așadar implicarea personală și autentică în procesul comunicațional); 5 ) distribuirea puterii reflectă distribuția cunoștințelor (a ști, a ști să faci, a ști să fii); 6) în organizații, comunicarea trebuie să fie maximală (pentru a se ajunge la un mod de gândire comun și eficient). Dat fiind că uneori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tensiuni emoționale puternice, la respingeri și atacuri deschise verbale și comportamentale (în plan afectiv-simpatetic). Ameliorarea sau înlăturarea acestor conflicte s-ar putea realiza prin: egalizarea informării persoanelor; transmiterea informațiilor relevante și pertinente, deblocarea comunicării; formarea unor atitudini suportive în procesul comunicațional, dezvoltarea capacității de ascultare activă; atragerea persoanelor într-o serie de activități de interes general pentru a scade ostilitatea dintre ele, etc. Cel mai specific conflict care apare la nivel interpersonal este conflictul de rol. Psihologia socială definește rolul ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Coalizarea în triade a făcut obiectul unor investigații experimentale încă de multă vreme (vezi Vinacke, Arkoff, 1957). Relațiile din interiorul grupului conțin un mare potențial conflictogen, ele fiind predispuse să degenereze în conflicte manifeste. Mai în toate structurile grupului (cognitive, comunicaționale, socioafective etc.) există germeni ai conflictelor, însă cele mai predispuse la generarea conflictelor sunt structurile de putere ale grupurilor. Aspirația unor membri ai grupului de a accede la statute și roluri mai înalte, de a promova înaintea altora, de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oameni, interese, decizii, criterii obiective). Să ne referim pe scurt la fiecare dintre aceste idei. În procesul negocierii sunt implicați oamenii și problemele lor reale, obiective. Cum oamenii nu sunt roboți, ci ființe vii, cu percepții, sentimente diferite, cu capacități comunicaționale mai mari sau mai mici, este foarte probabil ca problemele lor uman-relaționale să se întrepătrundă și să se amestece, chiar să se confunde la un moment dat cu problemele reale. Suntem înclinați să tratăm oamenii și problemele ca un tot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pierderea fondatorului sau preluarea companiei care cauzează la nivel executiv sentimentul pierderii controlului, autorității, stime și inițiativei. Cultura evitantă conduce la decăderea motivației și reducerea câmpului de lucru strict doar la ceea ce este necesar. Între manageri se creează un vid comunicațional, corelat cu absența interacțiunilor semnificative, existând loc pentru amânări, chiar și în condițiile în care firma este în decădere. Firmele depresive se caracterizează prin pasivitate, slabă cofidențialitate, conservatorism extrem, izolare și lipsa scopurilor. Singurele lucruri care se realizează sunt cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nerăbdare, teama de a nu greși în expunere etc.); 63 65 • elevii nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic și ca urmare se produc interferențe. Competența de comunicare a profesorului. Competența comunicațională a profesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, dar mai ales dobândită, prin voință și efor pedagogic. Această competență are mai multe caracteristici: • inteligență, ca instrument de cunoaștere, înțelegere, invenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
larg ca un semn de indiferență. A decis ca toate informațiile despre dezastru și despre eforturile de curățire să fie transmise de la Valdez - un port îndepărtat, cu doar 3000 de locuitori, care avea o rețea de telefonie și alte facilități comunicaționale reduse. Jurnaliștii care au mers în Alaska au avut probleme în transmiterea articolelor acasă. Oficialii Exxon din New York au refuzat să vorbească aproape o săptămână, dând impresia că organizația nu e serios preocupată și că încearcă să restricționeze reflectarea în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
normali; nu este vorba de a realiza o pseudo-egalitate, ci de a-i permite fiecăruia să se manifeste cu demnitate în solidaritate. Comunicarea cu elevii deficienți de auz presupune utilizarea comunicării totale, adică utilizarea concomitentă sau succesivă a tuturor mijloacelor comunicaționale necesare pentru a transmite un mesaj inteligibil: comunicarea mimico-gestuală, comunicarea cu ajutorul dactilemelor, labiolectura. Pentru elevul deficient de auz vorbirea mimico-gesticulară constituie, din cauza lipsei auzului, vorbirea naturală, realitate de care noi profesorii trebuie să ținem seama în munca noastră de demutizare
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
plurilingv” nu Înseamnă „pluri-monolingv”. A crede altceva (așa cum s-a Întâmplat de altfel multă vreme În predarea limbilor străine și a diferitelor culturi) Înseamnă nu doar a Încerca imposibilul, ci mai ales a instaura drept normă replierea identitară și izolarea comunicațională a unui potențial „monolingv monocultural”, ceea ce ar fi paradoxal și inacceptabil din punct de vedere etic. Știința didacticii, după ce a abandonat o viziune „glotocentrică” și a integrat În perspectiva sa varii aspecte culturale, a ajuns astfel să treacă de la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să depună eforturi, să negocieze semnificații și să se adapteze, relația de interculturalitate depășind simplul nivel lingvistic sau cognitiv. În funcție de situația În care are loc comunicarea și În funcție de competența (monolingvă sau multilingvă) a fiecăruia, se va face apel la strategii comunicaționale diferite. Prima este cea a alternanței codurilor: se suprapun, În cadrul aceluiași schimb verbal și uneori chiar În cadrul aceleiași fraze, pasaje aparținând uneia sau alteia dintre cele două limbi. Cea de-a doua, strategia amestecului, constă În integrarea de elemente gramaticale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cuvinte). Dacă aceste strategii se utilizează uneori pentru a acoperi o lacună dintr-o limbă sau alta, trebuie spus totuși că cel care se servește de ele dă dovadă de multă creativitate lingvistică și culturală, precum și de o mare competență comunicațională. Desigur, bilingvul are, În acest domeniu, o mai bună capacitate de adaptare și se descurcă mai ușor, pentru că dispune de un repertoriu lingvistic mult mai extins. Motivarea În sfârșit, motivarea este un factor esențial. Oamenii de știință sunt din ce În ce mai convinși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nelingvistic”. Ea semnalează, de asemenea, strânsa Înrudire care există În acest sens Între această abordare și lingvistica interacționistă (Salins, 1992). Pentru o abordare interacționistă. Mulți cercetători au subliniat disfuncțiile la nivelul comunicării ce apar Între indivizi care dispun de modalități comunicaționale sau de norme conversaționale proprii, În special Într-un context de interacțiune. În plan didactic, Vincent Louis se inspiră În mare măsură din lucrările lui Catherine Kerbrat-Orecchioni și din cognitivism. Pentru Catherine Kerbrat-Orecchioni, variațiile observate se pot localiza la toate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reactivitate” originale, considerată mai adaptată la spiritul vremii. Suprapunerea, În fine lamele Întrepătrunse, a curentelor și modelor, În special Începând cu anii ’50 ai secolului XX, este strâns legată de apariția și generalizarea societății de consum și a avatarurilor sale comunicaționale, culturaleșitehnice (Donnat, 1998). În acest text, interculturalitatea va fi analizată din perspectiva muzicilor electronice cele mai populare (rock, rap, techno), chiar dacă se pot evoca În mod legitim și alte sensibilități stilistice, vorbind din punct de vedere istoric sau geografic, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Comportamentele În câmpul muncii, ca să dăm un singur exemplu, pot fi interpretate În mod util pornind de la o astfel de grilă. Ceea ce presupune să asociem mai strâns, așa cum sugerează Renaud Sainsaulieu, Ehrard Friedberg sau Jean-Daniel Reynaud, procesul biologic cu cel comunicațional, spațiile de recunoaștere cu cele de legitimare, sentimentele de apartenență cu procedurile de atribuire, de mobilizare sau de convertire, tipologiile reținute reliefând diverse modalități: fuziune sau retragere, afinitate sau negociere etc. Traiectoriile ă atât profesionale, cât și socio-politice ă pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
enervarea ta din ultima cartolină; eu aș fi puțin mai nuanțat. În marea majoritate a cazurilor net-cafe-urile din România sunt abjecte. Chiar lângă piața unde locuiesc, în București, se găsește unul, pe care și eu îl folosesc pentru mici „depanaje“ comunicaționale. Cu toate că localul nu este foarte căzut, locul se găsește sub amprenta viciului fondator: pornografia și fumatul în exces. Patronul îi conduce pe anumiți clienți într-un separeu (moștenirea Ceaușescu, când fiecare stabiliment aveau un colț rezervat inițiaților...), unde se află
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]