46,314 matches
-
aleg dialogul drept mijloc de rememorare nostalgică a taberelor de creație de la sfîrșitul deceniului nouă. Majoritatea autorilor de texte reproduc episoade semnificative din propria lor biografie, dar nu lipsesc nici evocările unor oameni care le-au marcat viața în perioada comunistă (tatăl lui la Gabriel H. Decuble sau profesorul Jean la Cerasela Stoșescu). Este limpede, de aceea, că întregul volum are mai degrabă aspectul unei antologii de texte, decît al unui proiect elaborat unitar după reguli stricte. Aceasta nu schimbă însă
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
APOSTROF, dedicând subiectului o parte a ultimului număr al revistei (7-8/2004). Rânduri amar-sarcastice scrie acolo Ion Vartic, el vorbind despre căderea în "subistorie" a "urangutanului constructor", acel "om subistoric" care "s-a simțit ca peștele în apă în epoca comunistă fiindcă, întrupat ca Ťom nouť, și-a făcut praf trecutul istoric și cultural cu o frenezie naturală". Lucrul cel mai trist, ca să nu spunem înspăimântător, este că omul subistoric a supraviețuit comunismului, mândru, cum este, de Casa Poporului sau de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
la discuție (prezență neobligată, după cât ne închipuim) a cuiva care e dinainte convins de lipsa de sens a acesteia, făcându-l cel mult să se gândească "la modul necinstit în fond în care revin în actualitate scriitori afirmați în timpul dictaturii comuniste". Lui Vasile Baghiu, căci de d-sa este vorba, îi displace nu doar ideea de a-i reciti pe acești scriitori, spre a vedea ce e azi cu ei, dar și aceea de a-i citi, de a-i cunoaște
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
a-i reciti pe acești scriitori, spre a vedea ce e azi cu ei, dar și aceea de a-i citi, de a-i cunoaște din contactul direct cu txtele lor: "Merită oare făcut efortul de a reciti prozatorii perioadei comuniste? Să nu mi se spună că trebuie să cunoști ceva mai întâi (auzi pretenție, n.n.) ca să poți avea o opinie despre acel ceva. Uneori e suficientă o simplă privire". Oare așa să fie? Atunci de ce toată strădania depusă de Vatra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
multe dintre ideile imbecile de care a crezut că a scăpat odată cu emigrarea se reproduc în variante foarte asemănătoare și în Occident. Am amintit deja despre antisemitism și xenofobie. Dar chiar și "omul nou", una dintre aberațiile "clasice" ale utopiei comuniste are un corespondent în țările occidentale. O reclamă dintr-o revistă franțuzească, înfățișîndu-l pe Omul de Oțel în care se anunță că L"Avenir este déjá lá, îi oferă autoarei șansa unei inedite paralele între trecut și prezent, între visurile
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
oțelť". (p. 85) Comparațiile dintre Est și Vest nu se opresc însă aici. Gîndurile scriitoarei balansează în permanență între cele două lumi care i-au marcat existența, pretexte găsindu-se la tot pasul, de la rolul muzicii rock în prăbușirea sistemului comunist pînă la limba de lemn care afectează în egală măsură mesajele politicienilor din răsăritul și apusul Europei. Acasă printre străini este o carte gravă, scrisă de una dintre scriitoarele emblematice ale generației "60 din România, ajunsă un nume important în
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
cu intrarea în paradis a celui în cauză. Cartea Gabrielei Melinescu demonstrează însă, cu o impresionantă forță epică, faptul că sentimentul de înstrăinare a fost, cel puțin la fel de apăsător și pentru românii care au avut șansa să evadeze din lagărul comunist și să își găsească un rost în Occident: Am fost lovită de un gînd teribil: cel care are două patrii nu are nici una. Nimic nu te poate face să fii la fel ca aceia născuți acolo. În zadar dai probă
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
traseului destinului meu, este descriesă nuanțat atmosfera familiei mele, apoi sunt prezentate perioadele istorice prin care a trecut țara noastră. în această carte, eu am încercat să explic evenimentele de la 23 august 1944, etapa trecerii de la monarhia constituțională la perioada comunistă, cu consecințele ei triste pentru poporul român. în parte, eu am trăit aceste momente cu mare intensitate emoțională, marcându-mi profund existența. Cartea se derulează ca un film, scriitorul având acel talent de a transmite cititorului imagini vizuale ale unor
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
economic al României. Tot atunci, de altfel, s-a născut și ideea Canalului Dunărea-Marea Neagră. Nimănui nu i-a trecut însă prin cap, între cele două războaie, că o idee interesantă economic va fi transformată într-un Gulag de regimul comunist care a preluat-o. Propaganda comunistă de la noi s-a străduit să ne convingă de faptul că a preluat o țară înapoiată economic pe care a împins-o din greu spre progres. Nu sunt un proslăvitor al trecutului, dar o
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
altfel, s-a născut și ideea Canalului Dunărea-Marea Neagră. Nimănui nu i-a trecut însă prin cap, între cele două războaie, că o idee interesantă economic va fi transformată într-un Gulag de regimul comunist care a preluat-o. Propaganda comunistă de la noi s-a străduit să ne convingă de faptul că a preluat o țară înapoiată economic pe care a împins-o din greu spre progres. Nu sunt un proslăvitor al trecutului, dar o țară care construiește un pod precum
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
poetul Tudor Arghezi nu a fost niciodată un oportunist de teapa lui A. Toma sau Mihai Beniuc. Compromisurile sale, mai mult biografice și publicistice, nu au afectat miezul operei și nu au însemnat o adaptare a poeziei la sloganele epocii comuniste până la ieșirea totală și fără ezitări din perimetrul literaturii, așa cum s-a întâmplat cu mulți alți scriitori. Nu putem să nu luăm în seamă o gradualitate a compromisurilor politice și morale, dacă vrem să ne păstrăm în limitele onestității ca
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
fusese unul prielnic posterității argheziene. De atunci, după 1980, am putea spune că înregistrăm declinul receptării. Reeditarea astăzi a cărților de critică de altădată nu ține locul necesarelor reevaluări din perspectiva actualității. Prozatorul Arghezi, îndeosebi pamfletarul (precaut cenzurat în perioada comunistă în edițiile de Scrieri), pare privilegiat în interpretările craioveanului Marian Victor Buciu din Celălalt Arghezi. Eseu de poetica retorică a prozei (1995) și ale clujeanului Ștefan Melancu din Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian (2001). Să mai înregistrez și ediția bibliofilă, scoasă
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
în conștiința publică a noțiunii de scriitor, devenit tot mai mult victima familiarității agresive a anonimilor mediocri și semidocți". Pe de altă parte, există realitatea de neocolit a colaboraționismului multor scriitori, a cedărilor morale și implicit estetice, în fața presiunilor puterii comuniste, ca și aceea a ierarhizărilor viciate prin oficializarea neavenită a unor prestigii sau marginalizarea nedreaptă a unor valori. Toate acestea nu puteau să nu intre în raza de acțiune a revizuirilor, a căror necesitate criticul nu o pune în discuție
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Dumitriu, decât alții, ca M. Sadoveanu, care nu au făcut-o. Acesta, în Mitrea Cocor, a dat "o carte submediocră și penibiă, servindu-i directivei politice o maculatură compromițătoare, de la primul la ultimul rând". Sadoveanu ar fi sabotat deci regimul comunist oferindu-i un subprodus literar. Teoria mi se pare fragilă. Văd altfel lucrurile decât C. Stănescu și atunci când el pune semnul egalității, la un moment dat, între revizuirile critice actuale și "reconsiderările" din deceniul șase. Acelea erau inițiate de sus
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
o uriașă comuniune a tuturor celor ce își au înaintașii îngropați în pământul aceleiași patrii. România a avut in illo tempore o asemenea Sărbătoare. Am apucat-o și îi simt încă și azi, ca un arc peste jumătatea de veac comunist, farmecu-i inefabil. Amintirea ei e una eminamente luminoasă și împovărată de culori și miresme. De dimineață, fără nici o "indicație", toată lumea așternea cele mai frumoase covoare peste balustradele balcoanelor și pervazurile ferestrelor larg deschise. Obicei superb, care dădea întregului oraș o
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
în apă". Cinismul: "Pavel Pavel (îl) întîlnește pe Geo Bogza la un spectacol teatral maghiar. Ploua cu găleata. Geo dă telefon la Academia RPR ca să-i vină mașina. Conversație de circumstanță, apoi confesiune patetică: - Eu nu sînt înscris în Partidul Comunist. Le-am dat o mînă de ajutor. Nu ai pe cine ajuta. Sînt niște ticăloși. Da, nouă cîtorva scriitori, ne-a creat condiții de viață luxoase. în jurul meu sînt 60 de cerșetori din familie și foști prieteni. Mor de foame
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
impresia că în România anilor "50-"60 existau doar două categorii de locuitori: eroii, cei care s-au opus cu înverșunare noii realități politice, cu metode mai mult sau mai puțin convenționale și profitorii regimului, slujitorii zeloși ai politicii partidului comunist, fie ei activiști, securiști sau simpli oportuniști. Primii au trecut prin anchetele securității, au suportat teroarea, pușcăriile comuniste și au trăit în mizerie din practicarea de meserii aflate mult sub calificarea lor. Ceilalți au beneficiat de locuințe luxoase în cartiere
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
opus cu înverșunare noii realități politice, cu metode mai mult sau mai puțin convenționale și profitorii regimului, slujitorii zeloși ai politicii partidului comunist, fie ei activiști, securiști sau simpli oportuniști. Primii au trecut prin anchetele securității, au suportat teroarea, pușcăriile comuniste și au trăit în mizerie din practicarea de meserii aflate mult sub calificarea lor. Ceilalți au beneficiat de locuințe luxoase în cartiere ale nomenclaturii (de obicei confiscate de la cei aflați la închisoare), de magazine speciale, de automobile și de tot
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
obicei confiscate de la cei aflați la închisoare), de magazine speciale, de automobile și de tot ceea ce ține de confortul unei vieți tihnite. În decembrie 1989, România avea vreo 23 de milioane de locuitori. Raportat la acest număr, și disidenții regimului comunist, și foștii nomenclaturiști reprezintă o infimă minoritate. Care era viața românului obișnuit în anii "50-"60? Iată o întrebare pe care nu și-o pun doar tinerii născuți sau formați după 1989, ci și noi, cei care am trăit o
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
minoritate. Care era viața românului obișnuit în anii "50-"60? Iată o întrebare pe care nu și-o pun doar tinerii născuți sau formați după 1989, ci și noi, cei care am trăit o bună parte din viață în timpul regimului comunist. Pe măsură ce epoca Ceaușescu se îndepărtează în timp, ne întrebăm tot mai des cum a fost posibil? Cum am putut trăi 20, 30, 40 de ani fără televiziune prin cablu și Internet, cu alimente de o calitate îndoielnică distribuite pe cartelă
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
și începutul secolului al XX-lea (amintesc doar de volumul lui Dan C. Mihăilescu, București.Carte de bucăți) sau interbelic (Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic). Nu există încă, din păcate, o carte credibilă despre viața cotidiană în Bucureștiul perioadei comuniste. Prin cele două volume ale cărții sale Cînd moare o epocă, Dan Ciachir devine, alături de Mircea Cărtărescu (fragmentele memorialistice din Orbitor și din volumul de publicistică Pururi tînăr, înfășurat în pixeli) principalul cronicar al Bucureștiului anilor "50-"80. Pe urmele
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
ospătar în perioada interbelică. Aceștia lucrau în localele de lux, știau franțuzește, iar clienții lor trebuiau să stăpînească, la rîndul lor, codul bunelor maniere. Bucureștiul lui Dan Ciachir este un oraș decrepit în care clădirile și grădinile dispar sub buldozerele comuniste, laolaltă cu civilizația străzii. Atmosfera întregii evocări este una mateină. Dan Ciachir este un bon viveur, fascinat de mașini luxoase, muzică bună, filme occidentale, restaurante cu ștaif, care crede în Dumnezeu și care se simte tot mai singur într-un
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
agresiuni a istoriei nu este una de revoltă, ci de acceptare resemnată a prezentului, cu fața întoarsă spre un trecut de ale cărui vestigii (nu doar arhitectonice, ci și comportamentale) nu se poate rupe. Dan Ciachir trece prin Bucureștiul perioadei comuniste cu alura unui crai de Curtea Veche, demodat, poate excentric, trăind aproape clandestin într-o lume construită din cioburile fostei civilizații interbelice. El salută cu entuziasm orice semn de liberalizare (anii 60 cu apariția mandatarilor, reapariția țigărilor și a băuturilor
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
de Vladimir Drimba la Editura Minerva a înaintat foarte greu și apoi pare a se fi întrerupt fără șanse de continuare. Au apărut volumele I. Poezii (1967), II. Traduceri (1968), III. Scrieri în proză. Teatru (1975), ultimul afectat de cenzura comunistă, pentru că, de pildă, Suvenirile unui proscris n-au putut apărea decât fragmentar datorită atitudinii antirusești. Posibilitatea unei ediții critice complete din opera unuia dintre cei mai mari romantici ai noștri părea suspendată. Fără a năzui tocmai spre această țintă maximală
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
în marea lor majoritate reluări sau recapitulări oneste, ediția Ion Heliade Rădulescu se bazează pe o cercetare personală, cu totul nouă. Heliade rămâne un scriitor de redescoperit, pentru că, din secolul al XIX-lea, a fost cel mai ostracizat de cenzura comunistă. S-ar putea discuta mai mult de acum încolo despre utopistul, filosoful, revoluționarul, publicistul politic Heliade decât despre poetul Heliade, perimat și mai puțin interesant, fie și ca vizionar.
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]