1,143 matches
-
bun asupra comunicării. Dincolo de orientările saussuriene sau pierciene, studiul comunicării în contextul actual al globalizării, determinarea valențelor interculturale și depășirea barierelor de comunicare, întâmpină anumite dificultăți printre care se pot enumera: conceptualizarea, construirea paradigmei și abordările metodologice. Legându-ne de conceptualizare, descoperim că termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
abordare a realității sociale ce presupune așezarea pluralismului cultural în cadrele unei filosofii umaniste, ce vizează toate domeniile vieții. În prezent, interculturalismul presupune o analiză factorială a realității contemporane, complexe și fluide, secondată de o hermeneutică filosofică, legată de necesitatea conceptualizării fenomenului interculturalității. 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a competențelor interculturale implică recunoașterea interculturalității ca principiu călăuzitor pentru toate disciplinele și programele care să faciliteze comunicarea activă și interacțiunea pozitivă între diferitele culturi ale lumii. Comunicarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
prezintă opoziția "discurs direct" / "povestire" în cadrul unei analize de ansamblu a indicativului.) SIMONIN-GRUMBACH J., 1975 "Pour une typologie des discours", în Langue, discours, société, J. Kristeva et al., Seuil, Paris, p. 85-120. (Explicarea și dezbaterea problematicii lui Benveniste prin intermediul unei conceptualizări împrumutate de la A. Culioli.) VUILLAUME M., 1990 Grammaire temporelle des récits, Minuit, Paris. (Un studiu al reperajelor temporale în roman.) Exerciții 2.1. În textul următor, identificați enunțurile care țin de "discursul direct" și pe cele care țin de "povestire
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de ordin literar. Pentru a avea un punct de vedere asupra ideilor lui A. Culioli referitor la aceast subiect, putem consulta articolul lui J. Simonin, "De la necéssité de distinguer énonciateur et locuteur dans une théorie énonciative", DRLAV, nr. 30, 1984. Conceptualizarea lui Ducrot a evoluat referitor la acest subiect; în acest capitol o urmărim pe cea din Le Dire et le Dit (Ed. Minuit, Paris, 1984). Reflecția asupra polifoniei, și în special asupra polifoniei literare, a fost detaliată în mod considerabil
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prestație în favoarea unui terț296. VI. Nulitatea actului juridic civil VI.1. Noțiune și reglementare VI.1.1. Noțiune Până la adoptarea noului Cod civil, în legislația civilă nu exista o definiție a nulității, de aceea a revenit literaturii de specialitate sarcina conceptualizării acestei instituții. În general, autorii de drept civil consideră nulitatea o sancțiune ce intervine în cazul încheierii unui act juridic civil cu nesocotirea condițiilor de fond și de formă (condiții de validitate). Acest înțeles al nulității este des utilizat în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
494 Ca instumente de tehnică legislativă prezumțiile contribuie la realizarea, în procesul legiferării, a unui ansamblu juridic coerent și eficient prin utilizarea perspicace și îmbinarea abilă a conceptelor, definițiilor, clasificărilor, raționamentelor. Altfel spus, prezumțiile sunt mijloace întrebuințate în operațiunea de conceptualizare. În acest sens, a se vedea Fr. Geny, Science et tehnique en droit prive. Paris, 1922, p. 157; C. Niculeanu, Studiu comparativ asupra unor prezumții în materie penală și în domeniul răspunderii civile delictuale, în Dreptul nr. 10/1998, p. 56
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
lider argentinian care a fost aproape sinonim cu populismul în regiune. Indiferent cum a fost definit populismul, lui Chávez i-a venit ca o mănușă, deoarece el a întrupat, pare-se, oricare dintre atributele esențiale și secundare ale conceptului. Conform conceptualizării populismului din acest volum, ideologia și discursul chavismului au construit din punct de vedere moral o dualitate antagonistică între un "popor" virtuos (el pueblo) și o elită incorigibil venală și coruptă (oligarhia sau, mai pitoresc, "oligarhia îmbâcsită" în limbajul propriu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vremea succesului ziarelor penny din anii '30, triumful știrilor asupra comentariului editorial ca principală activitate a ziarului american a fost inevitabil (384). "Victoria" a fost "inevitabilă" și, așadar, nu poate fi pusă la îndoială. Consecința nefericită a unei astfel de conceptualizări istoriografice a fost faptul că istoricii nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Codruț de autenticitate, nu prin portretele făcute grăsanilor care sforăie în bloc sau prin specularea intimității proprii, viscerale. Ci pentru că acceptă greața de literatură ca o atitudine legitimă a celui ce se îndeletnicește cu scrisul - atitudine mult mai credibilă decât conceptualizările ilicite de ordinul „texistenței“. În acest punct, poezia este una de o maximă originalitate, de o sensibilitate necontrafăcută, de o mare coerență cu sine. Defăimarea literaturii nu e deloc un gest avangardist, ci unul încărcat de o gravitate considerabilă, anulând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de diminuare a lor. De asemenea, sublinierea abilităților transferabile în stabilirea obiectivelor nu numai că oferă o imagi-ne realistă a potențialului clientului, dar îi oferă acestuia și încredere în sine. Putem considera trei etape în cadrul procesului de stabilire a obiectivelor: * conceptualizarea posibilităților (întrebări de tipul "Ce îmi doresc?"); * alegerea posibilităților realiste; * transformarea acestora în obiective viabile. Stabilirea obiectivelor duce la planificarea acțiunilor și, într-un final, la stabilirea unui plan de acțiune. Stabilirea obiectivelor permite atât consilierului, cât și clientului să
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și asupra recunoașterii și întrebuințării unor diverse forme ale teoriei de către artiști, curatori, critici și istorici. Reconsiderând arta conceptuală la începuturile ei (1966-1977), Alexander Alberro delimitează o varietate de genealogii ale istoriei artei, care au dus la o sporire a conceptualizării practicilor artistice în anii '60. Ca atare, Alberro identifică patru traiectorii-sursă ale artei conceptuale: auto-reflexivitatea (picturii și sculpturii moderniste), reductivismul (materialității obiectului), negarea conținutului estetic (în favoarea informației) și problematizarea locației. Unificarea discursului artistic și a teoriei se realizează la nivelul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
post-estetic al lucrărilor de artă conceptuală, câtă vreme nu se mai pune accent pe sesizarea proprietăților artistice sau estetice ale obiectului de artă și nici pe identificarea categoriei frumosului ca element predilect al analizei criteriologice estetice, ci mai curând pe conceptualizarea condițiilor în care o stare, o situație, o acțiune, un fapt pot deveni obiecte ale (auto)reflecției artistice. Într-una dintre situațiile teoretice cele mai des invocate, "arta" este numele pe care îl poate folosi nu numai orice membru al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri de criticism, însă consideră absolut necesară apariția unei orientări generale, a unei căi înspre o conceptualizare postmodernă a relației dintre discurs și putere. Profilul pe care ni l-a oferit McKerrow al unei astfel de orientări îl determină pe critic să intuiască faptul că retorica critică oferă cercetării academice atât o viziune despre viitor, cât și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă / 72 2.2.1. Alexander Wendt / 74 2.2.2. Rodney Bruce Hall / 80 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea ca structură / 86 2.3.2. Identitatea ca agent
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
acesteia, tocmai acest lucru putând să-i submineze construcția 10 ('identitatea identității'11 este circumscrisă celei statale, astfel că se creează o situație de incompatibilitate pentru că identitatea este în același timp dată, dar și construită). Dată fiind marea varietate a conceptualizărilor și semnificațiilor conferite identității am considerat util să ilustrăm în acest capitol teoriile privind sistemul internațional formulate de Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, autori care apelează la conceptul de identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului sistemic, precum și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului sistemic, precum și modul în care diverși autori constructiviști au apelat la conceptul de identitate în studiile pe care le-au făcut. Apreciem că soluția pe care Charlotte Epstein 12 o propune în conceptualizarea identității este valoroasă și utilă pentru studiul relațiilor internaționale, și anume abordarea discursivă și înlocuirea termenului de identitate cu cel de identificare. În capitolul al treilea este discutat conceptul de securitate umană, importanța contextului internațional pentru evidențierea acestuia în studiile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
statul este real, constructiviștii radicali insistă că prima preocupare a analiștilor constructiviști ar trebui să fie aceea de a ridica întrebări privind modul în care oamenii se cunosc pe ei înșiși, precum și felul în care acționează conform acestor idei sau conceptualizări. Cuvintele, ca acte discursive ce creează cunoaștere și acțiuni umane legate de reguli, sunt considerate a fi mai edificatoare decât identitățile statale stipulate de Alexander Wendt. A înțelege modul în care oamenii se cunosc pe ei înșiși și creează condițiile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
definiției tradiționale, minimaliste, a studiilor de securitate, scopul fiind de a se axa pe securitate națională (militară, stato centrică) și explicarea acesteia prin factori ideaționali.163 Această abordare contrastează, spre exemplu, cu feminismul și poststructuralismul care se concentrează explicit pe conceptualizarea securității, dezbătând dacă trebuie să fie individuală, națională, de gen sau societală, aprofundare care facilitează extinderea conceptului și în sectoarele economic, societal, cultural, de mediu sau politic. Katzenstein, în lucrarea reprezentativă pentru studiile convenționale constructiviste 164, argumentează în favoarea altor tipuri
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de identitate este mai problematică decât pare la început, pentru că autorul nu oferă o prezentare satisfăcătoare a acesteia, tocmai acest lucru putând să-i submineze construcția.203 Având în vedere aceste aprecieri și faptul că există o mare varietate a conceptualizărilor și semnificațiilor conferite identității, prezentăm în continuare câteva aspecte legate de conceptul de identitate. 2.1. Considerații privind conceptul de identitate În jurul anilor `40 termenul de identitate era cvasi-necunoscut, dar într-un interval relativ scurt de timp (până în anii '80
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
venit părinții și bunicii lor, aceștia trebuiau persuadați să adopte identitatea americană și să nu se mai considere germani, italieni sau japonezi.204 Problematica identificării era prezentă în viața de zi cu zi a oamenilor și nu putea fi ignorată. Conceptualizarea identității de către Erik Erikson combină interesul său pentru dezvoltarea psihologică a individului în relație cu impactul factorilor istorici și socio-culturali pe măsura conștientizării lor. Paradigma "socio naturii" umane este reformulată în contextul schimbărilor istorice și a circumstanțelor biografice, regăsindu-se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și obligatorii, dar riscă să își piardă înțelesul. Brubaker și Cooper propun depășirea acestui concept al identității și înlocuirea lui cu altele precum "identificare și categorizare", "înțelegere de sine și poziție socială" sau "înțelegeri împărtășite, conectivitate, agregare". Marea varietate a conceptualizărilor și definițiilor identității i-a determinat pe unii cercetători să considere că noțiunea identității este atât de evazivă, de alunecoasă și amorfă încât nu se va dovedi o variabilă utilă pentru științele sociale.210 În încercarea de a se defini
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
susține relațiile de constititivitate, logica fundamentală a constructivismului. Înțelegera identității de către Lacan a identității prin identificare este una non-esențialistă, procesuală, care permite desprinderea de abordarea individualistă a statului și proclamarea identității acestuia ca element ontologic. 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă Kenneth Waltz era de părere că o teorie a politicii internaționale trebuie să fie în mod necesar o teorie a sistemului internațional 268, iar Alexander Wendt, împărtășind aceeași idee, formulează o teorie socială a politicii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu alte state.280 Prezentăm în continuare concepțiile privind sistemul internațional elaborate de Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, autori care apelează la noțiunea de identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului lor. 2.2.1. Alexander Wendt În conceptualizarea sistemului internațional, Alexander Wendt se delimitează de teoretizarea pe care Kenneth Waltz o propune, nefiind de acord cu raționalismul, materialismul și individualismul caracteristice neorealismului. După cum a argumentat Alexander Wendt, factorii materiali nu pot fi analizați fără a se lua în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
relativ stabile, se schimbă, ceea ce o face pe Maja Zehfuss să considere că identitatea nu este doar semnificativă pentru constructivismul lui Wendt, ci este și problematică. La fel, Sujata Chakrabarti Pasic critică faptul că opera lui Wendt nu conține o conceptualizare concretă a formării identității, precum și o metodă pentru identificarea identității unui actor la un moment dat, întrucât pentru a detecta o schimbare de identitate trebuie mai întâi să poată fi identificată o identitate.305 Epstein este de părere că înțelegerea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]