2,030 matches
-
649. Se analiza apoi raportul Bisericii Catolice cu Statul român, făcându-se diferențieri clare între scopul Bisericii care se considera că era "mântuirea sufletelor" și cel al statului ce viza "viața de pe pământ". Autorul a explicat care a fost rolul Concordatului din perspectivele Bisericii: "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, iar Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"650. În finalul articolului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era "mântuirea sufletelor" și cel al statului ce viza "viața de pe pământ". Autorul a explicat care a fost rolul Concordatului din perspectivele Bisericii: "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, iar Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"650. În finalul articolului s-a evidențiat caracterul universal al Bisericii Catolice și s-a criticat apropierea dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, precum și implicarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apropierea dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, precum și implicarea Statului în problemele Bisericii. Acest material a prezentat așadar punctul de vedere al Bisericii cu privire la două probleme de actualitate, care-i priveau pe toți credincioșii catolici și pe toți cetățenii României: Concordatul și statutul cultelor. Au existat mai multe proiecte ce au vizat în esență atingerea a două finalități majore: prima circulația unei publicații catolice mai des de două ori pe lună, sau chiar o dată pe săptămână (în cazul unui ziar) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era minoritară, cum a fost cazul României) și crearea unei ierarhii locale naționale, cu influență în stat. O altă miză a fost și stabilirea unor raporturi și legături diplomatice cu diferite state, care s-au concretizat în diferite tratate (politica Concordatelor)808. Riscul eșuării acestei politici susținute de Vatican de creare a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către Biserica catolică din Ungaria a autorității "spirituale" asupra comunității catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și a atitudinilor revizioniste, faptul acesta reprezenta un pericol pentru România. Amenințarea a fost evitată de către elita politică românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul au fost reglementate legal prin ratificarea Concordatului și clarificarea situației catolicilor din România, ce aveau o ierarhie autohtonă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul au fost reglementate legal prin ratificarea Concordatului și clarificarea situației catolicilor din România, ce aveau o ierarhie autohtonă recunoscută atât de Vatican, cât și de către statul român (fiind astfel scoși de sub autoritatea ierarhiei Bisericii din Ungaria sau a bisericilor altor state catolice vecine). Aceste măsuri au reprezentat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de către Biserică, pentru că, prin aceste mijloace ale modernității, aceasta a încercat să iasă din conul de umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și cu apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele lumii (vezi politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o repoziționare a Bisericii pe scena internațională. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un imperativ politic necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate de defășurarea activității Bisericii Catolice în România (același lucru îl dorea și Vaticanul, însă din alte considerente)1027. Stabilirea raporturilor cu Statul Papal și deschiderea reprezentanțelor diplomatice de la București și Roma (1920) au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îl dorea și Vaticanul, însă din alte considerente)1027. Stabilirea raporturilor cu Statul Papal și deschiderea reprezentanțelor diplomatice de la București și Roma (1920) au constituit momente importante în evoluția relațiilor dintre Vatican și România; ele au fost încununate de semnarea Concordatului (1927) și ratificarea acestuia, doi ani mai târziu. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română s-a opus constant și în mod categoric stabilirii de relații diplomatice cu Vaticanul și încheierii unui concordat, considerând acest fapt ca pe o imixtiune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România; ele au fost încununate de semnarea Concordatului (1927) și ratificarea acestuia, doi ani mai târziu. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română s-a opus constant și în mod categoric stabilirii de relații diplomatice cu Vaticanul și încheierii unui concordat, considerând acest fapt ca pe o imixtiune în problemele interne ale statului român. Toate aceste realități din societatea românească referitoare la situația comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un sat din ținutul Romanului, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Ciubotaru, I. H., Zahariuc, Petronel, Comuna Horlești, Editura Performantica, Iași, 1999. Coltor, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină, anul XIII, nr. 7-8, iulie-august 1924. Constantinescu, Alexandru N., "Concordatul cu Vaticanul", în Noua Revistă Bisericească, anul X, nr. 6-9, iunie-septembrie 1928 Cristea, Marina, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie 1966. Damșa, Teodor, Biserica Greco-Catolică din România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988. Ruiz Acosta, M.J., "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Hispania Sacra, 40, 1988, Jose Maria La Porte, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. 11 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat. 12 Bălan Nicolae Mitropolitul, Biserica neamului și drepturile ei (1928), Idem, Biserica împotriva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bălan Ioan, Raporturile noastre cu Vaticanu (1920), Bendiscioli Mario, La politica della Santa Sede (1939), Ghibu Onisifor, O mistificare îndrăzneață: Acordul cu Roma (1932), Idem, Politica religioasă și minoritară a României. Fapte care impun o nouă orientare (1941), Vasile Goldiș, Concordatul (1928), Octavian Goga, Problema religioasă (1922), Nae Ionescu, Către anticoncordatarii sinceri (1927) etc.. 13 Ion Dumitru Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Ioan N Floca, Din istoria dreptului românesc. Concordatul-Act diplomatic în slujba acțiunii catolice, Valeriu Anania, Pro Memoria Acțiunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii Românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994, p. 305. 286 Dumitru Preda (coord), România-Vatican. Relații diplomatice I, 1920-1950, Enciclopedică, București, 2003, p. 70 . 287 Vasile Goldiș, Concordatul, Tipografia Arhidiecezană, Arad, 1928, p. 33. 288 Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela catolică, nr. 4, 1925, p. 1. 292 Mihai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Seminarului "Sf. Duh" din București (Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103.). 470 Jugendfreund, nr. 2, 1921, pp. 15-20. 471 În articol, Anton Durcovici rezumă cele mai importante concordate din istoria Bisericii, începând cu primul încheiat la Worms (1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 3, București, 2004, p. 103.). 470 Jugendfreund, nr. 2, 1921, pp. 15-20. 471 În articol, Anton Durcovici rezumă cele mai importante concordate din istoria Bisericii, începând cu primul încheiat la Worms (1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost și subiectul conferinței susținute la 15 decembrie 1921 de arhiepiscopul Netzhammer, la inaugurarea ciclului de conferințe săptămânale pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai importante concordate din istoria Bisericii, începând cu primul încheiat la Worms (1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost și subiectul conferinței susținute la 15 decembrie 1921 de arhiepiscopul Netzhammer, la inaugurarea ciclului de conferințe săptămânale pe teme de "actualitate" (Jugendfreund, nr. 1, 1921, p. 1). 474 Idem, nr. 3, 1921, pp. 28-30. 475 În această enciclică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar și al revizionismului maghiar opus conturării și formării unei ierarhii și Biserici catolice românești, autentice și independente în relația cu Sfântul Scaun, fără legături de subordonare față de structurile catolice maghiare. 918 Societatea "Sfânta Unire" din Baj și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care dobândirea controlului nu constituie o concentrare economică, si anume: a) dobândirea și exercitarea controlului de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatata de autoritatea publică pentru îndeplinirea unor proceduri de încetare de plăți, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau alta procedura similară; ... b) achiziționarea și deținerea cu titlu temporar de participări la capitalul social al unui agent economic de către societăți bancare, instituții de credit sau financiare, societăți financiare (de investiții, de administrare de investiții
REGULAMENT din 24 mai 2002 privind autorizarea concentrarilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143924_a_145253]
-
introdus prin modificarea Codului de procedură penală, potrivit căruia măsurile procesual penale care aduc atingere drepturilor omului au fost date în competența magistraților judecători; - conceperea, aplicarea și încurajarea utilizării procedurilor prejudiciare și alternative de soluționare a litigiilor - medierea, concilierea, arbitrajul, concordatul preventiv; - generalizarea unui sistem adecvat de distribuire imparțială a cauzelor în ședințele de judecată și în vederea efectuării urmăririi penale (pe baza criteriului alfabetic sau al altor criterii, al căror caracter aleatoriu poate fi verificat și nu poate fi pus la
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
lege nu se aplică în cazul litigiilor și al hotărârilor pronunțate în statele membre privind: ... a) capacitatea juridică a persoanei fizice; ... b) dreptul de proprietate derivat dintr-o relație matrimoniala; ... c) succesiunile; ... d) asigurările sociale; ... e) arbitrajul; ... f) reorganizarea, lichidarea, concordatul sau alte măsuri similare, pronunțate în cadrul procedurilor de insolventa. ... Capitolul 2 Competența Secțiunea 1 Competența generală Articolul 3 Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, instanțele judecătorești române sunt competente să soluționeze litigiile dintre o parte română și o
LEGE nr. 187 din 9 mai 2003 privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149700_a_151029]
-
a actelor notariale, nu aduc atingere dispozițiilor legale ale părților contractante privind transferul în străinătate de bunuri de interes artistic și cultural. Articolul 23 Prevederile prezentului capitol nu se aplică hotărîrilor judecătorești, tranzacțiilor și actelor notariale în materie de faliment, concordat sau proceduri analoge, precum și în materie de succesiuni. Articolul 24 Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică hotărîrilor judecătorești, tranzacțiilor și actelor notariale pronunțate sau încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei convenții. Partea a III-a Asistența judiciară în materie
CONVENŢIE din 11 noiembrie 1972 între Republica Socialistă România şi Republica Italiana privind asistenţa judiciară în materie civilă şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152147_a_153476]
-
fixă retribuțiunea lor. Judecătorul sindic este dator că cel mai tîrziu în termen de trei zile de la încheierea tribunalului, să comunice celor interesați însărcinarea ce li s-a dat. Articolul 738 Judecătorul sindic este dator îndată ce hotărârea de omologare a concordatului a rămas definitivă, sau îndată ce este chemat să facă vreo distribuțiune între creditori să formeze statul cheltuielilor de justiție și administrațiune a falimentului și să ceară tribunalului aprobarea lui. Articolul 738 Cheltuielile de justiție și administrațiune, prevăzute în statul judecătorului
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
Capitolul 2 Despre diferite specii de creditări Articolul 781 Toți creditorii falitului au dreptul să ia parte la deliberările falimentului, cu rezervă dispozițiunilor care regulează participarea creditorilor având ipotecă, gaj sau alt privilegiu, în repartițiunea activului și intervenirea lor la concordat. Secțiunea I Despre creditorii având gaj sau alt privilegiu asupra bunurilor mobile Articolul 782 Judecătorul sindic poate oricând, cu autorizarea tribunalului să retragă, în profitul falimentului, lucrul dat în gaj, plătind pe creditor. Poate asemenea să facă să se ordone
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]