1,646 matches
-
de Peirce, clarificată de Ogden și Richards, asumată de Wittgenstein în textul comentat mai sus. Pentru Ricoeur, limba ca sistem de semne este „lipsită de lume”, întrucât în cadrul ei semnele nu trimit decât la alte semne, doar vorbirea limbii sau concretizarea, actualizarea ei în discurs are o lume, cu alte cuvinte, „discursul se rostește întotdeauna în legătură cu ceva: el se referă la o lume pe care pretinde să o descrie, o exprimă ori o reprezintă.” (P. Ricoeur, 1999:98). În opoziție cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
titlu Liga Națiunilor și domnia Legii (1935). Anii '80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz, și instituționalismul neoliberal, printre reprezentanții căruia îi regăsim pe Keohane și Nye. În sfârșit, cea mai recentă concretizare a ideilor liberale începând cu anii '90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
diagnostic, prognostic și schemă terapeutică; se realizează prin: anamneză (interogatoriul), inspecție, palpare, percuție și ascultație. Dezvoltarea tehnicii medicale exercită o presiune crescândă asupra examinării clinice (tinzând să excludă diverse etape, manevre); totuși, examenul clinic rămâne la baza evaluării oricărui bolnav. Concretizarea examenului clinic general este foaia de observație. Aceasta reprezintă un act medical, clinic (centralizează datele clinice și paraclinice despre un bolnav), științific (stă la baza cercetării medicale) și juridic (probă în justiție în cazurile litigioase). Este formată din mai multe
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Se întâlnesc încă și tendințe de sincretism, dar în această perioadă copilul devine capabil să explice, să argumenteze, să dovedească adevărul judecăților sale. Se dezvoltă operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Este foarte solicitată imaginația reproductivă, elevul fiind pus adesea în situația de reconstitui imaginea unor realități. Se disting două
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Leon Teodorescu). Din conținutul tehnicii mai fac parte elementele tehnice, variantele de execuție a procedeelor tehnice și stilul personal al fiecărui jucător. Elementele tehnice au sfera cea mai mare de cuprindere, incluzând în sfera lor mai multe procedee. Procedeele reprezintă concretizarea elementelor tehnice, aplicația lor practică. Spre exemplu, serviciul, ca element tehnic, reprezintă o noțiune teoretică, care se poate realiza concret numai prin anumite procedee, precum serviciul de pe partea dreaptă, serviciul de pe partea stângă, serviciul scurt, serviciul lung, etc. Stilul reprezintă
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
funcții ale unui SGBD. • funcția de descriere a datelor - se face cu ajutorul LDD, realizându-se descrierea atributelor din cadrul structurii BD, legăturile dintre entitățile BD, se defi nesc eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcții este schema BD. funcția de manipulare - este cea mai complexă și rea lizează actualizarea și regăsirea datelor. • funcția de utilizare - asigură mulțimea interfețelor ne cesare pentru comunicare a tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori: neinformaticieni - beneficiarii informației
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
este universal concret, universal abstract cu propriile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări concrete pentru care arhetipul este o imagine mai adecvată decât conceptul pur analitic fiind astfel tot un adevăr dar, întrupat sensibil. Concretul este întotdeauna concretizarea unui universal. Semnificația este tocmai sensul formei, altfel nu ar avea sens ca forma să aibă o anumită formă. Forma este imaginea primară. La întrebarea: de ce artei i se dă atâta importanță? Putem răspunde în mai multe feluri, de vreme ce nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
considerarea factorilor favorizanți și defavorizanți ai rezolvării de probleme în colectiv. Prima etapă - constituirea grupului de lucru; A doua etapă - confruntarea participanților cu situația de rezolvat; A treia etapă - documentarea și cercetarea; A patra etapă - dezbaterile colective; A cincea etapă - concretizarea soluțiilor. Efectele favorabile ale învățării prin cooperare: oferă elevilor ocazia de a-și concretiza nevoia de a lucra împreună, întrun climat colegial. asigură o relație deschisă între parteneri. dezvoltă atitudini și comportamente bazate pe încredere. favorizează formarea atitudinii pozitive față de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fost confruntată cu alte zări ale lumii, care nu ajunge la comparație, care nu se poate relativiza, pe scurt centrarea căreia descentrarea îi este refuzată. Eu nu pot ajunge astfel la gândul generos că în cântarul mare al lumii toate concretizările elementelor fondului intim-străin atârnă la fel și că, de aceea, ele sunt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării, ci reașezarea în sistemul de limite primite cu un spor de toleranță față de celelalte centrări și cu gândul că propria ta
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
coerente, este capabil să explice, să argumenteze, sunt prezente tendințele de sincretism; gradul de flexibilitate și mobilitate al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție tristă și este speriat de atenția care i se acordă, este anxios relativ la reacția tatălui său față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva, dar nu știe cu ce
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
coerente, este capabil să explice, să argumenteze, sunt prezente tendințele de sincretism; gradul de flexibilitate și mobilitate al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție veselă, dar este speriat de consecințele situației lui de la limba franceză, este anxios relativ la reacția părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-a ascuns situația lui școlară
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
iniția copilul în procesul de matematizare, pentru a asigura înțelegerea unor modele uzuale ale realității, având ca ipoteză de lucru specificul formării reprezentărilor matematice pe nivele de vârstă. Procesul de matematizare trebuie conceput ca o succesiune de activitați - observare, deducere, concretizare, abstractizare- fiecare conducând la un anumit rezultat. „La vârsta de 3 ani, copilul percepe mulțimea ca pe o colecție nedeterminată, care nu are înca structură și limite precise” ( J. Piaget : Constructia realului la copil). El diferențiază prin limbaj obiectele singulare
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
comunicatori. Pledoariile Ecologiei Umane s-au orientat spre două direcții: 1 Conservarea mediului natural perturbat de evoluția demografică și progresul tehnologiilor; 2 apărarea patrimoniului etnic în comunitățile românești de peste hotare amenințate de deznaționalizare. Pentru a da suport social acțiunilor de concretizare a celor două concepte, în anul 1987 s-a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr. Vlad Bejan. În scopul desfășurării unor programe de etnoprotecție în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la calitatea vieții și dreptul nediscriminatoriu la o hrană sănătoasă și sigură. Mai mult de atât, această expunere analizează problema securității alimentare din perspectiva politicilor Uniunii Europene și schimbărilor de paradigmă juridică în acest sens. Acum, după 13 ani de la concretizarea reglementărilor politicilor, care a antrenat adoptarea Regulamentului (CE) nr.178/ 2002, și de la crearea Autorității europene de securitate alimentară, legătura dintre dreptul alimentar și celelalte domenii, de exemplu industria medicală sau nanotehnologia, completate de practicile comerciale neloiale sau anticoncurențiale, au
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și experiența estetică sunt de intensitate graduală și sunt direcționate spre o identitate a operei de artă dată de esența estetică. Însă, multiplicitatea operei de artă este aparentă din perspectiva ontologică a lui Ingarden, unde opera de artă este o concretizare a acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice survine din posibilitatea interpretării operei ca idee superioară sau ideală
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
putea explica individualul sau exteriorul înțeles ca operă de artă. Preexistența operei este condiția ontologică care generează o operă de artă independentă de subiect. Existența operei de artă produce o sferă a singularității din care este exclusă orice formă de concretizare, iar opera este liberă prin indiferența ei față de subiect. Prin urmare, existența operei de artă are o caracteristică esențială: infinitatea. Infinitatea operei nu este decât infinitatea spiritului creator care este atras de artă prin contemplația spre desavârșire. Datorită infinității ei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dar această putere de a reflecta nu explică existența oglinzii, ci doar caracteristica ei. De aceea, existența operei de artă trebuie cercetată în cadrul problemelor fundamentale ale artei. Un alt pericol în stabilirea naturii operei de artă îl prezintă ideea de concretizare. Un subiect intră într-o relație intimă cu artele și oferă o concretizare prin experiențele individuale. Obiectivitatea operei nu poate fi definită decât parțial, ca o caracteristică a relației subiective: experiențele intim-subiective diferă de la o persoană la alta. Un alt
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ei. De aceea, existența operei de artă trebuie cercetată în cadrul problemelor fundamentale ale artei. Un alt pericol în stabilirea naturii operei de artă îl prezintă ideea de concretizare. Un subiect intră într-o relație intimă cu artele și oferă o concretizare prin experiențele individuale. Obiectivitatea operei nu poate fi definită decât parțial, ca o caracteristică a relației subiective: experiențele intim-subiective diferă de la o persoană la alta. Un alt pericol îl prezintă interpretarea operei ca fiind iluzorie, deci ca o formă de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artistic, la Ingarden avem trei caracteristici majore: în primul rând opera de artă este un obiect intențional, în al doilea rând opera de artă este mereu divizată în straturi (strata) și, în ultimul rând, subiectul formează, la nivel ontologic, o concretizare a operei de artă prin care putem cunoaște intențiile artistice ale creatorului, în același timp opera devine cunoscută într-un mod intim, adică prin experiențele subiective. Conceptul de strata este indispensabil pentru a stabili condițiile prin care putem stabili exterioritatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interioară urmează să o stabilească. În determinarea ontologiei operei de artă (literară) Ingarden apelează la un sistem de stratificare al operei, în cadrul căruia anumite strate au o semnificație mai profundă. Rolul esențial al straturilor constă în relația lor modală. Întrucât concretizarea operei depinde de ideea de contemplație va trebui să apelăm la experiența estetică. Estetica are nevoie de emergența subiectului care unește artele în termeni de recepție. Nu putem vorbi de un obiect de artă în mod complet dacă este izolat
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de existență trans-istorică, de aceea o înțelegere (universală) a sa implică o interpretare a istoricității sale. Trebuie să apelăm, astfel, la diferitele perioade artistice date de genuri și curente artistice, dar mai ales la condițiile ontologice obligatorii în procesul de concretizare a operei de artă. Pentru a înțelege opera de artă sunt necesare o serie de condiții ontologice. Îndiferent de natura operei de artă, ea se prezinta sub formă de entitate. În cazul artefactelor sau a actelor în exercițiu, opera de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
subiect, ca particularirăți concrete (seinsautonome individuelle Gegenstände), adică este lăsată la o parte orice formă de acțiune externă și se vizează înțelegerea obiectului în sine. Mergând pe înțelegerea tradițională a artei o astfel de cercetare ar fi un eșec întrucât concretizarea obiectelor de artă se face prin intermediul relației cu subiectul. Trebuie să interogăm posibilitățile de existență ale operei de artă pentru înțelegerea sa ontologică. După cum deja am spus, în cadrul operei de artă trebuie determinat tipul de obiect de care aceasta dispune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Pentru a exista, muzica nu are nevoie de un obiect fizic evident, ea poate exista temporal pe durata executării (performării) sale. În același timp, o operă de artă, indiferent de forma sa, are nevoie de imaginație pentru a face posibilă concretizarea sa. Un obiect artistic nu poate exista decât prin intermediul experienței sale, adică prin intermediul experienței imaginative. Iar în cazul unei picturi, pentru concretizarea sa, necesită din partea subiectului imaginația vizuală. În acest sens, Collingwood merge mai departe de atât făcând o diferență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
același timp, o operă de artă, indiferent de forma sa, are nevoie de imaginație pentru a face posibilă concretizarea sa. Un obiect artistic nu poate exista decât prin intermediul experienței sale, adică prin intermediul experienței imaginative. Iar în cazul unei picturi, pentru concretizarea sa, necesită din partea subiectului imaginația vizuală. În acest sens, Collingwood merge mai departe de atât făcând o diferență între opera de artă validă și opera de artă nevalidă. Opera de artă validă 21 este înțeleasă ca fiind singura artă adevărată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tipuri de obiecte nu pot satisface condițiile de existență ale anumitor arte (pictura și sculptura). În cazul celor două arte nu putem vorbi de obiecte imaginare, întrucât ele prezintă o natură fizică, și nici de obiecte independente de conștiință, întrucât concretizarea lor ține de relația cu contemplatorul. În cazul picturii și al sculpturii, obiectul lor este extern conștiinței și poate fi identificat cu anumite obiecte culturale. Ele au o existență continuă independentă. Ele nu sunt entități abstracte pentru că sunt perceptibile. Acest
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]