7,702 matches
-
vedere economic, controlul calității produselor și implicit siguranță acestora în funcționare trebuie să constituie o dominantă a preocupărilor conducerii, indiferent de nivelul ierarhic, precum și a salariaților. Înnoirile permanente ale produselor, complexitatea acestora, dezvoltarea de noi procese tehnologice, existentă unie pieți concurențiale, cheltuielile mari care se fac în situația apariției rebuturilor (mergând până la retragerea de pe piață a unor loturi importante de produse), despăgubirile pe care producătorul este obligat să le acorde în cazul funcționarii necorespunzătoare sau a prejudiciilor aduse sănătății și siguranței
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
asupra mediului; * creșterea capacității de protecție a sănătății utilizatorului; * creșterea compatibilității utilizării produsului. Dezvoltarea tehnologiilor critice țintește în primul rând reducerea costurilor de dezvoltare și promovare pe piață. În acest scop se folosesc sisteme avansate de concepție și proiectare: * ingineria concurențiala, aplicată în mod deosebit pentru produse complexe (automobile, nave, aeronave). Prin această metodă se creează condițiile, folosind tehnică de calcul, ca proiectantul, tehnologul care întocmește tehnologia de fabricație, muncitorul care execută piesele, asamblează diferite componente sau subansambluri, să lucreze simultan
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
complexe (automobile, nave, aeronave). Prin această metodă se creează condițiile, folosind tehnică de calcul, ca proiectantul, tehnologul care întocmește tehnologia de fabricație, muncitorul care execută piesele, asamblează diferite componente sau subansambluri, să lucreze simultan și în conexiune. Programele de inginerie concurențiala permit chiar testarea simultană a pieselor componente ale produsului și modificarea operativă a unor soluții chiar în timpul procesului de realizare a acestora. * optimizarea multidisciplinara vizând preluarea unor soluții din alte domenii de activitate. De exemplu, în domeniul științelor tehnice, unele
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
mai multe procese tehnologice, atunci este vorba de un proces administrativ (elaborare decizii, informare, documentare etc.). Materializarea noilor tehnologii în realizarea de produse de calitate superioară se face prin intermediul proceselor tehnologice și proceselor administrative relative la producție. Economia de piață concurențiala și competiția validează numai acele tehnologii care conduc la creșterea continuă și cât mai accentuată a valorii adăugate oferită clienților de produse și servicii. Valoarea adăugată sintetizează măsură în care un produs sau serviciu devine capabil (sau mai capabil) să
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
solicitări, UE a amintit că solicitările de tranziție sunt măsuri excepționale, cu caracter limitat în timp și ca sferă de aplicare și care nu trebuie să implice abateri de la regulile și politicile comunitare sau să conducă la distorsiuni ale mediului concurențial. UE a reamintit că libera circulație a capitalurilor este una dintre pietrele de temelie ale Pieței Interne și că este neapărat necesar ca România să asigure libera circulație a operațiunilor de capital, prevăzute de Directiva 88/361/CEE. UE a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a autorităților publice locale, șase zone libere: Sulina, Constanța-Sud, Galați, Brăila, Giurgiu, Curtici-Arad. Existența și regimul de funcționare a zonelor libere din România nu intră în contradicție cu prevederile legislației comunitare, nu ridică probleme privind menținerea și dezvoltarea unui mediu concurențial sănătos, având, în plus, un efect favorabil pentru dezvoltarea economică. Calendar de adoptare a acquis-ului ce urma a fi preluat În domeniul concurenței, Consiliul Concurenței avea în vedere, în anul 2001, completarea reglementărilor cu putere inferioară legii, preluând noua orientare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a tuturor ajutoarelor existente. Pe baza inventarului ajutoarelor de stat, în curs de finalizare la Oficiul Concurenței, va fi întocmită o analiză a măsurilor de ajutor de stat existente, pentru a se stabili dacă unele dintre ele denaturează semnificativ mediul concurențial normal și afectează aplicarea corespunzătoare a acordurilor internaționale la care România este parte. Completarea legislației secundare în domeniul ajutorului de stat România își propunea completarea legislației secundare în domeniul ajutorului de stat, conform calendarului de armonizare, pe baza căruia toate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la nivel național, în cadrul "Programelor speciale" aprobate prin HG, programe care au fost notificate la Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței a analizat schema de ajutor de stat existentă, prevăzută de OUG nr. 24/1998, și constatând că aceasta denaturează semnificativ mediul concurențial normal, prin Decizia nr. 244/15.05.2000 a autorizat condiționat schema de ajutor de stat conținută de art.6 din OUG nr.24/1998, prevăzând eliminarea din textul ordonanței a dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit.b) referitoare la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pe chestiuni de procedură). Oficiul Concurenței, în conformitate cu legislația în domeniul concurenței, avea ca atribuții principale: investigarea și sancționarea practicilor anticoncurențiale și realizarea de studii și cercetări de piață în vederea identificării sectoarelor economice și a piețelor sensibile din punct de vedere concurențial, propunând luarea de măsuri în conformitate cu dispozițiile legale. În ceea ce privește analiza piețelor, Oficiul Concurenței a realizat o serie de studii de piață, punând în evidență modul de funcționare a mecanismelor concurențiale în următoarele sectoare: industria țigaretelor, industria zahărului, ape minerale, medicamente. Dialogul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
identificării sectoarelor economice și a piețelor sensibile din punct de vedere concurențial, propunând luarea de măsuri în conformitate cu dispozițiile legale. În ceea ce privește analiza piețelor, Oficiul Concurenței a realizat o serie de studii de piață, punând în evidență modul de funcționare a mecanismelor concurențiale în următoarele sectoare: industria țigaretelor, industria zahărului, ape minerale, medicamente. Dialogul cu Uniunea Europeană (2001) UE a luat notă că România acceptă acquis-ul și că declară că va fi capabilă să-l implementeze până la momentul aderării. Opinia UE era că aplicarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
declară că va fi capabilă să-l implementeze până la momentul aderării. Opinia UE era că aplicarea imediată și în întregime a acquis-ului era necesară pentru a face posibilă adaptarea companiilor, cu mult înainte de data aderării, pentru a face față presiunilor concurențiale ale Pieței Interne, ce rezultă din aplicarea imediată și în întregime a acquis-ului în domeniul concurenței. Antitrust În ceea ce privește cadrul legislativ din România pentru domeniul antitrust, UE considera că Legea Concurenței nr. 21/1996, reflecta, în mare parte, principiile de bază
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pe profit. Prin noua lege s-a avut în vedere unificarea reglementărilor fiscale referitoare la impozitul pe profit existente în numeroase acte normative și înlocuirea acelora care distorsionau mediul de afaceri. Noua lege a impozitului pe profit asigura un cadru concurențial propice tuturor agenților economici fiind, în același timp, modernă, ușor de aplicat, nediscriminatorie, adaptată la cerințele acquis-ului. În ceea ce privește legislația secundară specifică sectoarelor sensibile, Consiliul Concurenței a elaborat două regulamente, care erau în procedură de adoptare, urmând a intra în vigoare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
un grad avansat de compatibilitate cu acquis-ul comunitar. În ceea ce privește implementarea regulilor în materie de antitrust, UE considera această activitate ca fiind în mare măsură satisfăcătoare, fiind necesară, în continuare: * Concentrarea resurselor asupra celor mai importante cazuri de distorsiune a mediului concurențial, înăsprirea politicii de sancționare a practicilor anticoncurențiale, utilizare mai bună a instrumentelor de control investigații din proprie inițiativă și inspecții inopinate; * Continuarea pregătirii Consiliului Concurenței, a personalului autorităților judecătorești, precum și creșterea gradului de cunoaștere și luare în considerare a legislației
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
două instrumente principale, și anume: întreruperea furnizării de energie către rău platnici, respectiv utilizarea conturilor de tip "escrow". Foaia de parcurs din domeniul energetic pentru România prevedea măsuri pentru restructurarea și privatizarea sectorului energetic românesc, care urmăreau crearea unui mediu concurențial în sector. În urma restructurării SC Electrica SA, din anul 2002, au fost demarate procedurile de privatizare a noilor societăți înființate. Ca urmare a procesului de restructurare, în sectorul termoelectric operau 6 mari societăți comerciale: SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
SC Electrocentrale Turceni SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, SC Electrocentrale Galati SA și SC Termoelectrica SA. Prin această restructurare s-a realizat o scădere a gradului de concentrare a pieței de producere a energiei electrice și o asigurare a mediului concurențial în acest sector. Începând cu luna ianuarie 2004, gradul de deschidere a pieței gazelor naturale era de 40%. Pragul de consum pentru eligibilitate a fost redus de la 4 milioane m.c./an, la 3 milioane m.c./an. Stabilirea prețurilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vigoare. Acest acquis constă din linii directoare generale ale politicii de competitivitate industrială, atât în plan orizontal, cât și specific sectorial, care nu sunt obligatorii, din punct de vedere juridic, pentru Statele Membre. Pentru a putea evolua în viitoarele condiții concurențiale ale pieței unice interne, industria statelor candidate trebuie să atingă un anumit grad de competitivitate înainte de momentul aderării. Aceste state trebuie să dovedească faptul că aplică o politică deschisă, care favorizează concurența, în conformitate cu articolul 157 (fost art. 130) al Tratatului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
face parte din politica economică generală); * Politica comercială externă (politica anti-dumping, acordurile comerciale bilaterale și multilaterale, cu implicații în anumite sectoare industriale); * Politica socială și regională (când procesul de reconversie industrială are consecințe sociale și regionale imposibil de acceptat); * Politica concurențială (instrumente juridice destinate intervenției asupra mecanismelor de piață care nu funcționează corect și monitorizării sprijinului acordat de stat); * Politica de cercetare și dezvoltare; * Consolidarea cooperării între întreprinderile europene. În Decizia Consiliului 96/413/ CE, privind implementarea programului de acțiune în vederea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Accelerarea restructurării întreprinderilor, pe principiul rentabilizării activității economice a acestora, inclusiv prin închiderea capacităților de producție neviabile; * Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de privatizare care să permită accelerarea acestui proces și realizarea unor privatizări eficiente; * Dezvoltarea pieței libere, concurențiale și stimularea activității operatorilor economici pe piață, prin continuarea procesului de armonizare legislativă și de aplicare efectivă a politicii în domeniul concurenței și al ajutorului de stat; * Dezvoltarea utilizării tehnologiilor informatice în sectoarele industriale, prin aplicarea Strategiei de dezvoltare; * Promovarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Consiliului UE, la 14 decembrie 2001; Prezentarea politicilor comunitare și a acquis-ului în domeniu Tratatul privind instituirea Comunității Economice Europene (art. 157), conține prevederi referitoare la asigurarea condițiilor necesare pentru competitivitatea industriei Comunității, conform unui sistem de piețe deschise și concurențiale. Astfel, principiile de bază pentru îndeplinirea acestor obiective sunt: accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale, încurajarea unui mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor din întreaga Comunitate și, mai ales, a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și încurajarea unui mediu favorabil pentru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
unei economii bazate pe cunoaștere și inovare. Obiectivele politicii în domeniul IMM-urilor, erau următoarele: * încurajarea întreprinderilor, * promovarea inovării și schimbării, * analiza competitivității Europei și corelarea cu celelalte politici ale UE. Politica în domeniul întreprinderilor urmărește să asigure un climat concurențial corelat cu necesitatea promovării unor condiții mai atractive pentru lansarea în afaceri. De asemenea, sunt avute în vedere noi măsuri care să faciliteze intrarea pe Piața Internă a noilor produse. Conform UE, o întreprindere poate fi clasificată drept IMM dacă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în vederea situării pe piața rețelelor de telefonie fixă. România a atins un grad considerabil de aliniere cu legislația UE. Totuși, trebuia ținut seama de faptul că acquis-ul din 2002 era specific unor piețe în care tranziția de la monopol la piețe concurențiale a fost în mare măsură realizată și în care deja era necesară reducerea obligațiilor. Aplicarea acquis-ului din 2002 trebuia făcută în așa fel încât să se asigure o tranziție normală către o piață complet concurențială. Autoritățile naționale trebuiau să armonizeze
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
tranziția de la monopol la piețe concurențiale a fost în mare măsură realizată și în care deja era necesară reducerea obligațiilor. Aplicarea acquis-ului din 2002 trebuia făcută în așa fel încât să se asigure o tranziție normală către o piață complet concurențială. Autoritățile naționale trebuiau să armonizeze reglementările din jurisdicția națională, astfel încât să evite fragmentarea pieței unice. În implementarea acquis-ului din 2002, Autoritatea de reglementare din România trebuia să se asigure că deciziile sale erau aliniate cu evoluțiile din Statele Membre ale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
antagonismului și relația dintre actual și virtual. În fond, trebuie să spun că, sub un alt nume, este ideea pe care am reluat-o în ceea ce numesc dialogica, pentru că dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială. Cred că e cumva principiul lui Lupasco, diferit de dialectica lui Hegel și de aceea am numit-o dialogică, mai apropiată de viziunea lui Heraclit decît de viziunea dialectică și hegelo-marxistă care presupun mereu o depășire. Altfel spus, ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
risca să fie perdantul unei societăți inegalitariene, chiar dacă acest risc este mai mic în comparație cu șansele de a fi unul dintre câștigători. Rawls consideră că aceste principii ale justiție stabilesc condițiile în care membrii unei societăți democratice și pluraliste cu interese concurențiale vor reuși să ajungă la un acord politic. Justiția, ca valoare originară și incontestabilă a dreptului, denotă în primul rând o atitudine a conștiinței ce implică ideea de alteritate, adică considerarea simultană a mai multor subiecte puse pe același plan
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normă presupusă a fi norma de bază este un sistem de norme static 39. Normele, în totalitatea lor, alcătuiesc sistemul normativ al unei colectivități. Sistemul poate fi unitar sau coerent, atunci când nu conține norme care exprimă cerințe opuse, contradictorii sau concurențiale. În caz contrar, este contradictoriu pe unele porțiuni ale sale, dar nu poate fi contradictoriu în totalitatea sa. De regulă, sistemele morale sunt latente, adică nu sunt conștientizate de indivizi ca sisteme. Atunci când un sistem este conștientizat ca atare și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]