3,215 matches
-
Cirimpei, Sergiu Pavlicencu, Alexandru Burlacu, Ana Bantoș, Ion Plămădeală ș.a.). Institutul editează, împreună cu Institutul de Lingvistică, „Revista de lingvistică și știință literară” (din 1958 până în 1989, mai întâi sub titlul „Limbă și literatură moldovenească”). Pe lângă Institut, funcționează un consiliu pentru conferirea titlurilor științifice de doctor și de doctor habilitat în domeniile literatura română și folcloristică. V.C.
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
psihologic) și politic), sugerând prin această c) Statele Unite sunt prinse în rețea, și în felul acesta constrânse, deoarece sunt interesate de bun)starea multor altor națiuni, alegând s) acționeze, astfel încât s) aib) influent) asupra a ceea ce li se întâmpl) acestora. Conferirea acelei semnificații termenului ,,interdependent)” indic) faptul c) suntem o mare putere, si nu doar una dintre p)rțile unei lumi interdependențe. Națiunile care-și permit luxul de a se îngriji de binele potențial al altora - și nu și libertatea de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Un temeinic studiu despre Richard Kunisch, REF, 1992, 6; Grete Tartler, „Românii, popor de viitor”, RL, 1995, 41; Alexandru George, Între două popoare, LCF, 1996, 13; Daniel Cristea-Enache, O monografie „nemțească”, ALA, 2000, 589; Ștefan Aug. Doinaș, Laudatio cu prilejul conferirii titlului de membru de onoare al Academiei Române d-lui Klaus Heitmann, AC, 2000, 12. J.W., I.D.
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
se înscriu în sumar materiale despre marile orașe transilvănene, Cluj, Sibiu, Brașov, urmărindu-se modul de integrare a vieții lor culturale în aceea a României Mari. Unele articole sunt însoțite de fotografii (Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, Liviu Rebreanu - cu prilejul conferirii Premiului Academiei Române pentru romanul Ion). Alți colaboratori: G. Rotică, George Ranetti, Victor Eftimiu, Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga), Al. Terziman, Gh. Marinescu. I. I.
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
numărului țărilor care, ca origine sau destinație, au apărut pe harta migrației. Pe de altă parte, statele implicate în migrație răspund acestei creșteri cu o tendință din ce în ce mai accentuată de control asupra migrației, în special asupra intrărilor în spațiul național și conferirii unor drepturi și obligații egale cu cele ale propriilor cetățeni persoanelor străine prezente în spațiul geografic asupra căruia își exercită autoritatea. Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior (procesele asociate globalizării și tendința statelor implicate în migrație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a performanțelor; - model colegial de conducere instituțională. Autoritarism moral și individualism al performanței. Universitatea de piață Universitatea de piață este o organizație ce a împrumutat două dintre funcțiile universităților tradiționale - instruirea și conferirea de diplome - și le-a supus jocurilor pieței pentru exploatarea cererii individuale și sociale de educație superioară și pentru maximizarea profitului financiar. Premisele apariției și funcționării universității de piață sunt: a) cererea tot mai mare de diplome universitare; b) reticența
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eliberare oficială nu e nici ușoară și nici ieftină, iar eu... știi... Nu-și găsește cuvintele. Lasă asta! i-o taie scurt Gallus. Își controlează nervii, dar nu se poate împiedica să-l șfi chiuie cu ironie: — Din moment ce rezultatul este conferirea cetățeniei ro mane unui sclav, nu crezi că ar fi normal ca statul să aibă cunoștință de un asemenea act? Mârâie printre dinți: — De ce era așa de greu să faci o declarație în fața unui ma gistrat? E prea pornit ca să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aduceți?) Pe Mikali, bătrânul Vlad mi-l botezase odată „spionul balcanic“, în semn de cinstire a înaltelor cunoștințe de limbi străine puțin cunoscute, de prin zona noastră străveche. Așa-i rămăsese numele, fiindcă domnul V. avea cu-adevărat geniu în conferirea de paranume. Știam că un „spion“ îți bagă băutură pe gât ca să-ți smulgă niște secrete, dar de la mine chiar n-avea ce să smulgă, ba aș zice că el era mult mai interesant, cu două licențe în țară, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la o viață proprie și întărirea acesteia sub dinastia căreia el i-a pus bază au determinat pe urmași să-i atribuie lui Bogdan întemeierea statului de sine stătător, după cum lui Basarab I i s-a atribuit întemeierea Țării Românești. Conferirea apelativului de „întemeietori de țară” își găsea justificarea în faptul că poporul român a căpătat o identitate istorică, statală, în cadrul căreia își va confirma entitatea și originalitatea. Constituirea statelor de sine stătătoare a condus la sporirea potențialului lor uman, economic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
creează și își construiesc propriul mod de viață. Garfinkel (după Rawls, 2008) afirmă că fiecare acțiune exprimă o ordine care este recunoscută de ceilalți membri aflați în situații similare, această ordine făcând ca acțiunea să capete sens. Argumentul potrivit căruia conferirea de sens reclamă ordine, precum și aparatul empiric al dobândirii acesteia prin atenție reflexivă și mecanisme secvențiale, sunt principalele contribuții ale lui Garfinkel la dezvoltarea teoriei sociale (Rawls, 2008). Etnometodologia a fost intens criticată, considerându-se că "a eșuat în încercarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sau procesului, cu apariția unor noi contrarii. 2.4. Identitatea sau unitatea contrariilor este o medietate, o legătură, o sinteză: unirea într-o unitate a tezei și antitezei. Premisa unității contrariilor este coapartenența la un anumit gen, este furnizată prin conferirea a ceea ce este propriu, definitoriu unui contrariu celuilalt contrariu, prin trecerea în esența celuilalt, printr-un schimb necontenit al propriului care determină apariția, ființarea și esențializarea (adică dobândirea și conferirea esenței) unui nou element, proces, fenomen, etc. care, deși identic
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
contrariilor este coapartenența la un anumit gen, este furnizată prin conferirea a ceea ce este propriu, definitoriu unui contrariu celuilalt contrariu, prin trecerea în esența celuilalt, printr-un schimb necontenit al propriului care determină apariția, ființarea și esențializarea (adică dobândirea și conferirea esenței) unui nou element, proces, fenomen, etc. care, deși identic cu sine, este sintetic în sine. 2.5 La nivel macrocosmic, unitatea contrariilor este absolută, permanentă întrucât există un flux continuu de contrarii ce derivă din cele esențiale și întrucât
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
opusului din două calități similare (II, 15, 7-8 lentoarea sau rapiditatea mișcării, prin urmare calitatea ei, este cea care determină ca un sunet să fie ascuțit sau grav; II, 14, 3). 1.2.2. alterarea contrariilor, modificarea calitativă a obiectelor, conferirea specificului unui contrariu celuilalt (mișcarea sferei celeste, de rotație în jurul propriei axe definită prin identitate și mișcarea planetelor, de revoluție cu deplasare în spațiu definită prin diferență I, 17, 6-7). 1.2.3. dinamica, tensiunea contrariilor care implică o mișcare
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Certificatul de deces jubiliar" numelui Popescu, prenumele Vasile, cu ocazia împlinirii a zece ani de la încetarea din viață. Mult stimate tov. colonel, sânt fericit să vă felicit din toată inima atât din partea mea, cât și a familiei mele, cu prilejul conferirii titlului jubiliar. Primiți, vă rog, cele mai sincere urări de bine. Seria D5, nr. 034201. Data nașterii: anul 1985, luna decembrie, ziua 23. Locul nașterii: orașul București. Decesul a fost trecut în registrul stării civile la 23 decembrie 1985. Data
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cărpenaru, decan al Facultății de drept de la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, cât și pe distinsa doamnă a dreptului românesc, profesor universitar doctor Sofia Popescu, care urmează să fie răsplătiți, după o viață închinată statorniciei spiritului legii și dreptății, prin conferirea aceluiași titlu doctor honoris causa. În ce-l privește pe domnul Ion M. Anghel, aș dori să subliniez că cele câteva momente pe care le-am prezentat din viața sa profesională și pe care le cunosc de visu, fiindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tabloul religios (e.g. înlocuirea perspectivei inverse cu perspectiva naturală, refuzul transparenței eshatologice a corporalității, inserția senzualismului în locul figurației hieratice, dispariția anonimatului și revendicările auctorialității), care pregătește iconoclasmul postmedieval. Cunoașterea filozofică se rescrie din perspectiva autofondării metafizice a subiectului (Descartes), prin conferirea atributelor tari cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
handicap în vederea exercitării drepturilor sale. De aceea, politicile și planurile naționale trebuie să prevadă eliminarea oricăror obstacole care pot apărea în calea integrării persoanei cu handicap ca să-i permită acesteia să devină o voce la nivelul comunității. Atitudinea retrogradă în conferirea egalității de șanse, bazată pe evaluări exclusiv medicalizate ale handicapului, fără să se țină seama de contextul social, reprezintă o violare majoră a drepturilor omului. În ultimii ani, organismele europene, prin legislația promovată, propun ca în politicile de integrare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sistemului limbic. Aferențele senzoriale specifice concomitent datelor și generalizărilor ajung de la talamus la hipotalamus (în zona corpilor mamilari), unde sunt din nou proiectate spre nucleul talamic anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date, că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv subiectiv al comportamentelor emoționale: de furie; alimentar. Distrugerea la șobolancele-mamă (experimental) a zonelor corespunzătoare girusului cingulat, iar la om (accidental) face ca acestea să nu mai acționează, când viața progeniturilor este în pericol. Stimularea electrică a cortexului cingulat
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
argumentată de cele mai multe ori de vulnerabilitatea de mediu (reducerea rețelei de suport social, pierderea unor statute și roluri sociale, stresori psihosociali cumulați). Această vulnerabilitate de fond numită tulburare de personalitate ar putea fi compensată prin factori protectori socio-familiali (de exemplu, conferirea de roluri sociale care să conducă la creșterea stimei de sine, dezvoltarea unor abilități de coping la stresori. Din perspectiva psihodinamică s-a vorbit de prezența mecanismelor de apărare imature la indivizii cu tulburări de personalitate, ce contribuie la lipsa
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
multora. Pentru că toată aria de exersare a libertății este cuprinsă aici, cartea s-ar fi putut numi Despre libertate ca preluare în proiect. În sfârșit, când libertatea se întoarce asupra ei și își pune problema propriei surse și a propriei conferiri (de unde vine libertatea noastră?), ea alunecă peste toate limitele și peste toate determinațiile care o făceau cu putință și pierde terenul ferm al exersării ei. Luîndu-se pe ea însăși în proiect, libertatea evoluează către o zonă în care reperele se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atare ea nu poate constitui obiectul unei elecțiuni ulterioare. Ceea ce a fost dat nu poate fi refuzat și, laolaltă cu toate celelalte limite ce alcătuiesc cercul în care ea se manifestă, libertatea are un caracter natural: ea este rezultatul unei conferiri neprovocate și a unei primiri nelibere. Omul primește libertatea de dinaintea libertății sale. Liber în esența sa, el nu este liber la nivelul instituirii sale ca ființă liberă. El este un produs liber, și astfel - nicicum amestecat în conferirea propriei sale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rezultatul unei conferiri neprovocate și a unei primiri nelibere. Omul primește libertatea de dinaintea libertății sale. Liber în esența sa, el nu este liber la nivelul instituirii sale ca ființă liberă. El este un produs liber, și astfel - nicicum amestecat în conferirea propriei sale libertăți.* Fondul intim-străin Așadar, "altcineva" sau "nimeni" a ales în locul nostru. Acomodarea la condițiile libertății gravitaționale constă tocmai în acceptarea faptului că "cineva" sau "nimeni" s-a slujit de noi ca ființe libere. Nu putem decide în privința lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este reverența în fața sursei neidentificabile care m-a hotărât, care m-a constituit din afara mea. Și de vreme ce însăși libertatea mi-a fost conferită, tot ceea ce emană din ea ca act liber și hotărât de mine poate fi absorbit în sursa conferirii ei și relativizat ca merit. Umilitatea vine din conștiința faptului că orice hotărâre și orice realizare a proiectului propriu se înalță pe un proiect străin, cu alte cuvinte că în orice reușită a noastră nu sîntem decât medii sau, cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în care ești fixat sau contestarea a tot ce te fixează - este opera tardivă a libertății, care ajunge să funcționeze revizionist sau insurecțional, înlăuntrul unui model cultural bine determinat (umanismul, romantismul). Divorțul față de ceea ce a devenit al tău printr-o conferire străină, precum și insatisfacția care îl însoțește nu dau regula felului în care eu îmi consider hotarele primite. Cel mai adesea elementul care predomină în această evaluare este acordul, familiaritatea cu, acomodarea. Accentul cade în această evaluare pe "intim", și nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dar lui a fi în sens plin nu-i aparține decât realul, iar dacă "a fi" înseamnă a primi limită și hotar, în afara acestora ființa nefiind decât o suspensie și o promisiune, atunci abia a hotărî înseamnă a da, prin conferirea unui hotar, ființă, înseamnă a înființa. Dacă ceva urmează să fie cu adevărat, acel ceva trebuie hotărât. Este nevoie de fermitatea hotărârii ca să apară fermitatea reală a ființei. Dar ideea că "se poate și altfel" sau că, odată gestul făcut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]