3,668 matches
-
Activitatea de cunoaștere a elevilor ( mijloace folosite - rezultate) f2) Modul de a reacționa al elevilor: cu atenție cu încredere cu afectivitate 3. Alte date privind desfășurarea orei și activitatea dirigintelui a) Probleme deosebite rezolvate la nivelul clasei (elevi problemă, situații conflictuale, raport familie-școală). b) Aprecieri asupra eficienței prin evaluarea pregătirii elevilor și a participării acestora la susținerea activității ( aprecieri verbale, evidențieri de comportamente pozitive și atitudini relevante din punct de vedere educativ-conturarea unor modele, conduita de sensibilitate și motivare a elevilor
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
selecție a valorilor, la nivel interuman. Dincolo de porțile școlii, cei mai buni sunt cei creativi. Adaptarea la creativitate este indispensabilă. A fi creator însemnă să ai valoare, aptitudini specifice creativității., să știi cum nu știe altcineva să estompezi o situație conflictuală, să demonstrezi calități de bun cooperant, să găsești metode de a trece peste neliniștile pe care le au copiii sau colegii de profesie, să ai la îndemână o tehnică proprie de a asculta, de a ajuta, de a ocoli pervertirea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
creșterea anxietății bolnavului atunci când nu este îngrijit de persoana preferată. Dependența pacient echipa terapeutică este percepută diferit de către cei doi termeni ai relației. Când diferența de opinii în această privință este prea mare, între personal și pacienți pot apărea relații conflictuale. Molzahn (1997) subliniază că, în timp ce unele dificultăți de adaptare se datorează consecințelor bolii și aspectelor traumatizante ale tratamentului, altele sunt cauzate de echipa medicală. Relațiile stabilite între pacient și membrii familiei au un rol deosebit în inducerea stării de dependență
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de programe și jocuri preferate de copii; conștientizarea impactului negativ al unelor programe asupra comportamentului copiilor (aceștia fiind deseori foarte agresivi, ripostând violent, atât verbal cât și fizic) și a dezvoltării lor ulterioare; căutarea unor soluții de ameliorare a situațiilor conflictuale și de control a programelor; prezentarea unor softuri educaționale pentru copiii de vârstă școlară mică; Participanți: părinții, învățătoarea, psihologul sau consilierul școlar. 5. Formarea conduitei morale Obiective propuse: identificarea rolului familiei, școlii, bisericii, mijloacelor mass-media în formarea conduitei morale; evidențierea
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
soluții „la tavă“ pentru că și ei au nevoie de propriile experiențe. Nu este de ajuns să-i spui unui copil că „nu-i bine“ sau „nu-i frumos“. Binele și frumosul uneori nu au argumente în logica copiilor. Pentru cazurile conflictuale grave, terapia de familie este soluția cea mai potrivită. Freud susține ideea că tulburările psihologice sunt consecința unor probleme nerezolvate în copilărie. Alfred Adler a continuat ideea. El afirmă că tratarea copiilor în creștere ar fi cea mai eficientă cale
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
ca exemplu ideal. În mod general vizează tipul concret de relaționare a părinților cu copiii într-o familie. Părinții acționează asupra copiilor în dublu sens, ca părinte și ca model de conduită conjugală. Viața conjugală caracterizată de agresivitate și stări conflictuale poate conduce la conturarea unor atitudini de aversiune față de partenerul de sex opus și față de familie. Orice părinte își modelează copilul după chipul și asemănarea sa. Credem cu tărie că avem copiii pe care îi merităm, adică în timp, primim
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
acesta. Aceste sarcini trebuie înțelese și acceptate. Adevărata autoritate și respectul solid se nasc din dialog. A ști să comunici cu propriul copil, a-i descoperi lumea, prietenii înseamnă a fi un bun părinte care știe să depășească orice situație conflictuală. Îndeplinirea eficientă a meseriei de părinte presupune cunoașterea stilurilor parentale cu toate avantajele și dezavantajele care decurg în urma adoptării acestora. E bine de știut faptul că aceste stiluri nu se găsesc întotdeauna în „stare pură”, o persoană putând oscila între
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
persoană care deține această competență comunicațională știe și poate să-și exprime dorințele, să spună ce gândește, să refuze, să rezolve conflicte într-o manieră fermă, dar fără să și jignească interlocutorii, menținându-și, în același timp, controlul asupra focarelor conflictuale. Caracteristica tipurilor de comportament Își reține emoțiile și sentimentele (pozitive și negative); Își consideră ideile și opiniile ca fiind neimportante; Își devalorizează propria A. Tipul indiferent - grad redus de agitație emoțională și probabilitate mică de acțiune în majoritatea situațiilor. Sunteți
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
scală de percepție a stresului (Perceived Stress Questionnaire) elaborat de Levenstein și colab.( 1993) - scală cuprinde 30 de itemi ce descriu posibile reacții emoționale și mentale la solicitările ce exced capacitățile de raspuns ale persoanei, la subsolicitări și la situații conflictuale. footnote> - s-a folosit pentru măsurarea stressului. Pentru acest instrument s-a obținut inițial un coeficient Alpha = ,57, care s-a considerat nesatisfăcător. După eliminarea a 3 itemi s-a obținut un coeficient Alpha = ,81. Chestionarul a fost pretestat pe
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol de feed-back: de tendință, de „nevoie”, cât și de violență sau „presiune”. Agresivitatea este un fenomen relațional conflictual și desemnează un comportament distructiv și violent, fiind În relație directă cu frustrarea. După cum spune și E. Cassires În cartea sa Eseu despre om: „Omul nu trăiește Într-o lume de fapte brute sau conform nevoilor și dorințelor lui imediate
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuală de relaționare cu mediul În plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un fenomen complex care face parte din comportamentul normal al individului. Desigur, gradul de permisivitate și normele sociale joacă un rol important În stabilirea limitei dintre normal
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Marea majoritate din cei 11 bolnavi, cu tulburări psihice organice (29%), sunt bolnavi ale căror tulburări psihice au apărut pe fondul epilepsiei, al căror comportament violent a fost declanșat, fie pe fondul consumului de alcool, fie În contextul unor situații conflictuale. În sfârșit, mai există un grup de 5 bolnavi (9%) al căror comportament homicidar a apărut În contextul apariției unor stări delirant halucinatorii, generate de consumul cronic de alcool. Menționăm Însă faptul că, indiferent de boala de care sufereau, marea
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
recurge câteodată la sinuciderea-„pariu” (de exemplu ingerează un drog În cantitate moderată; hazardul va decide dacă va supraviețui, fiind descoperit la timp, dându-i-se la timp Îngrijirile necesare, competențe etc.).”Suicidul oblativ” este tentativă de a rezolva situația conflictuală printr-un soi de expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
căruia Îi aparține deținutul, el În detenție nicicum nu este o ființă pasivă, ci În continuă interacțiune cu cei din jur, dezvoltând comportamente față de alți deținuți ca și față de cadre, relații de care pot fi de cooperare, dar și antagonice, conflictuale, cu fațete mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
lotului studiat s-a constatat că 50% dintre subiecți provin din familii dezorganizate 65% din subiecți făceau parte din familii În care cel puțin unul din părinți consumau cantități mari de alcool În 63% din cazuri relațiile cu familia sunt conflictuale peste 75% au fost copii problemă la școală aproximativ toți au manifestat comportamente agresive față de copii și animale În copilărie 37% din subiecți au fugit cel puțin o dată de acasă. soți subiecții prezintă handicap afectiv și aproximativ 85% dintre aceștia
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
din experiența lor; să desfășoare activități împreună cu copiii: vizite, plimbări, vizionări de spectacole pentru copii; să încurajeze exprimarea liberă a copiilor și să glumească cu aceștia; să ia decizii împreună cu copiii; să stăpânească bine stresul și să rezolve favorabil situațiile conflictuale; să vadă lucrurile și prin prisma copilului; să nu aplice pedepse dure copiilor; să motiveze permanent acțiunile întreprinse; să satisfacă în mod corespunzător nevoile copilului; • Inițierea unor programe de consiliere atât a tutorilor de substituție, cât și a copiilor, rămași
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
grupe de forțe contrarii, de exigențe contrarii, de formulări motivaționale diferite, de dispute intrasubiective, de relații duble diferite, Într-o situație unipersonală care se exprimă printr-o stare psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
a minorei), în prezent în vârstă de 11 ani și cu care M. nu are o legătură apropiată. Climatul familial este descris de către minoră și mama sa ca fiind tensionat. D-na N. (mama M.) nu își explică cauzele relației conflictuale cu soțul, însă menționează că această stare de fapt a i-a generat un sentiment de epuizare și confuzie. La momentul actual, d-na N. nu exclude varianta divorțului, dar se gândește că acest demers ar conduce la echilibrarea minorei
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
parte. De asemenea, d-na N. este de părere că un eveniment ca un divorț i-ar complica situația și din perspectivă locativă, în condițiile în care imobilul este proprietatea soțului său. Relația minorei cu tatăl vitreg păstrează aceeași dimensiune conflictuală ca și în cazul mamei sale, cele două plecări ale M. de la domiciliu găsindu-și astfel justificarea în percepția tinerei. Un aspect care a revoltat-o foarte mult pe d-na N. este că, deși soțul său știa despre plecarea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
regăsesc la originea vulnerabilității sale în raport cu situațiile de risc, corelată cu sprijinirea acesteia în direcția identificării modalităților de a face față acestor situații și a consolidării deprinderilor în acest sens. 5. includerea mamei minorei în programe de consiliere psihologică; Relația conflictuală a mamei minorei cu soțul, asociată cu experiența trăită de fiica sa au generat în cazul acesteia o stare de confuzie și epuizare. În condițiile în care la momentul actual singurul suport de natură familială pentru minoră este reprezentat de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
produce o „întoarcere narcisică” a persoanei către sine - însuși rupându-se orice fel de legătură inteligibilă cu realitatea lumii posibile exterioare bolnavului. Această schimbare face ca bolnavul să devină o prezență stranie în spațiul realității externe, o „prezență negativă” (antisocialul, conflictualul, paranoicul) sau chiar un „individ absent” (bolnavii cronici degradați, demenții). După K. Jaspers, sectorul psihopatologiei este cunoașterea și înțelegerea vieții psihice anormale în ceea ce privește realitatea ei, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele care o determină. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
penibilă în cazul nevrozelor, ca o experiență dureroasă, sfâșietoare, în cazul depresiilor, al melancoliei, ca pe o situație de marginalizare, de excludere socială, în cazul alcoolismului și al toxicomaniilor, ca pe o stare de apăsare tensională interioară în cazul situațiilor conflictuale și a complelor, ca pe o confruntare directă cu o „lume ostilă” considerată astfel de paranoicii revendicativi și cverulenți, ca pe o izolare morală și socială represivă, în cazul persoanelor cu inversiune sexuală; și seria poate continua. În majoritatea cazurilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perturba echilibrul psihic, manifestându-se de regulă prin stări reactive de forme diferite (reacții patologice la evenimentele vieții trăite, reacții ale personalității) sau stări nevrotice, de un mare polimorfism. 3) Factori de alte tipuri sunt reprezentați prin: oboseala prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de adaptare, integrare socială, familială, școlară, profesională, factori fizici (toxici, traumatici) etc. În cazul afecțiunilor psihice endogene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]