1,079 matches
-
atitudini și credințe prezente la nivel de masă (Figura 3) persistă, în ciuda timpului scurs. Și aceasta nu din cauza fascismului, a regimului Salazar, a lui Franco și a diferitelor experiențe militare, ci, mai degrabă, din cauza noilor caracteristici legate de modernizare. Pasivitate, conformism, cinism și alienare sunt caracteristici care apar în democrațiile contemporane, iar trecutul autoritar pare doar să evite soluțiile de continuitate și de consolidare. În Italia, sentimentele negative față de politică se perpetuează, deoarece acestea provin din tradițiile culturale specifice. Mecanisme similare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aduce la viață, a produce, a genera. O personalitate creativă se caracterizează prin originalitate, expresivitate, inventivitate, dă dovadă de imaginație și este un deschizător de drum, un inovator, la toate acestea contribuind factori biologici, psihologici, sociali. O școală bazată pe conformism, o educație rigidă care are ca obiectiv acumularea de cunoștinte, se situează în opoziție cu nevoile concrete ale vieții actuale când, persoanele adapabile au prioritate în raport cu conservatorii iar creativi sunt preferați conformiștilor. Despre români se spune că sunt inventivi și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
a pleda pentru o abordare “creativă a creativității” în cadrul procesului didactic, amintim faptul că nu trebuie omis factorul “blocaj”, aspect privit ca indice frenator sau 18 obstrucționant în calea dezvoltării creativității copilului. Blocajele pot fi de mai multe tipuri: culturale (conformismul, neîncrederea, stereotipia, păstrarea tradiției); metodologice (metode tradiționale, fixitate funcțională, critica prematură, rigiditatea tiparelor, blocarea programelor creative); de ordin psihologic (emoțional: teama de eșec, descurajare rapidă, teama de ridicol, teama de risc, neîncredere, dependență față de alții, superficialitate); perceptive, ca modalitate de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
sunt corelate nu doar cu modurile în care subiecții sunt monitorizați, ci și cu nivelul de auto-conștientizare al individului. Cu toate că sinele dramaturgic este o strategie de supraviețuire importantă pentru individul aflat sub supraveghere, acesta nu semnifică nici o acomodare sau un conformism pasiv, nici o rezistență sau o opoziție totală la supraveghere și control 31. Vocea și tăcerea ca resurse comunicative strategice utilizate în procesul de construire a identității pot fi văzute aici fie ca măști retorice, fie ca strategii politice 32. Ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
națiunii de la exercițiul acestei puteri, să prefacă libertatea politică tot într-un privilegiu ca și în vechiul regim și să îndrepte în realitate întreaga putere de sus în jos"8. Ideea unui sistem de putere centralizat conducea practic indivizii spre conformism, lipsa de utilitate și, în consecință, absența inovației sociale și , de ce nu, spre inutilitatea pieței. • Argumentul originii noii clase politice aduce și mai multă înțelegere asupra dorinței reale a burgheziei române de trecere spre capitalism. Sub haina unor idei liberale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
elevi - cadre didactice - cadre didactice - elevi - cadre didactice - cadre didactice - foruri de conducere - cadre didactice - părinții elevilor 2. Sursele conflictului În categoria surselor se încadrează următorii factori: a. aspectul fizic; b. mediul social / economic; c. aspectul minoritar; d. popularitatea și conformismul; e. performanța școlară; f. caracterul și temperamentul; g. inteligența; h. comportamentul; i. hobbyuri; j. prejudecata. 3. Cauzele conflictelor elevi - elevi · folosirea uni obiect personal fără acceptul posesorului; · lipsa de înțelegere față de celălalt; · obrăznicii; · glume nepotrivite; · pâra; · jignirea; · violență fizică. 4
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
intelectualului autentic, iar neasumarea acestui statut de către cărturari îl determina pe tânărul filosof să considere că în România nici nu se poate vorbi de o "trădare a clericilor, căci nu avem ce trăda"35. Contrastul între intelectualul adevărat, evadat din conformism și echilibru și cel tipic societății românești, lipsit de o viață interioară cu trăiri intense, este redat în manieră exaltată și de Emil Cioran care pune această situație pe seama lipsei de energie și de "dinamism" a culturii poporului român 36
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
altă parte, provincialismul indică tocmai atașamentul față de astfel de valori, mândria locală și loialitatea cu care localnicii mențin și promovează tendințele zonei 40. Impunerea unui set de valori culturale din exterior erodează acest sentiment al mândriei, încercând să inducă eventual conformism și obediență. Localismul de orice tip apare astfel ca o formă de nesupunere, de articulare a unor valori concurente cu ale centrului. Totuși, negarea sau persiflarea localului ori intențiile de uniformizare vor alimenta întotdeauna complexe, sentimente de nedreptățire și frustrare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o bifurcare a orientărilor intelectuale: una care se întemeiază pe ceea ce Morin numește, cu formule ușor scorțoase, supradeterminarea conformității, alta pe supradeterminarea devianței, aceasta din urmă constituind în fapt forța bulversantă a societății. Între yes-men și omul revoltat Riguros vorbind, conformismul și devianța au fost cele două fețe ala unui Ianus bifrons, ecuație în absența căreia ar fi greu să gîndim evoluția intelectualului ca atare. Chiar mitul Rațiunii care, după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atare. Chiar mitul Rațiunii care, după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare joc istoric, ca și celălalt mare mit produs de epoca luminilor, mitul Naturii. Marile evenimente istorice au sedimentat în matrița intelectualului, prin sita conformism devianță, note mai totdeauna definitorii. În secolul al XIX-lea, bunăoară, intelectualii vor fi slujitorii poporului suveran (toată epoca a fost, o știm, una a maselor) și asta după ce Revoluția franceză urcase pe soclu acest mit, prin care a uzurpat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
c. Punerea în circulație, în special în paginile de literatură străină ale revistelor neconformiste, uneori chiar în premieră românească, a cât mai multor valori literare liberale occidentale; conferirea unor premii Nobel constituia, de pildă, bune prilejuri de a evada din conformism și constrângerea apăsătoare; evadarea în lumea liberă se făcea prin Stockholm, prin alte metropole occidentale, de predilecție Paris și New York; d. De aceeași esență inconformistă, nealiniată, evident alternativă, a fost și introducerea în discuție a cât mai multor teme literare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uniformizării, nivelării, minciunii organizate și coerente, al dresajului mental, constrângerii totale, răsturnării tuturor valorilor etc. Pe scurt, personajul învață să cunoască, pas cu pas, o societate de tip nou scenariul tipic al tuturor utopiilor unde, de această dată, domnesc mizeria, conformismul, teroarea morală, situație groaznică pe care cetățenii insulei o acceptă, realitate inevitabilă pentru unii, normală sau aproape normală pentru alții. Este ordinea totalitară împinsă la perfecțiune, care controlează, dirijează, știe, prevede totul. Mecanismul acesta, bine rodat, înghite și zdrobește individul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cunoscut-o cu toții. A fost expresia cea mai caracteristică a omului nou în cultură, instrumentul cel mai docil și zelos al revoluției culturale. Va trebui cândva făcut portretul în mărime naturală și al acestei ființe anticulturale și subumane. II. îNTRE CONFORMISM ȘI LIBERTATE Argument Textele acestei secțiuni atacă frontal alte două teme extrem de sensibile. Sunt, de fapt, dilemele fundamentale ale epocii. Capitol, poate, cel mai dificil dintre toate. Sunt discutate două situații tipice regimului totalitar, prin analiza în adâncime a două
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vrei. Unele concluzii de reluat și documentat pe o bază mult mai largă scot în evidență situații și nuanțe intermediare. Culpabilizarea globală, radicală și definitivă ignoră unele realități: a. inexistența conștiinței civice dezvoltate ; b. pierderea colectivă a oricăror speranțe ; c. conformismul nu înseamnă neapărat și în toate împrejurările și capitulare lașă ; el cunoaște o gamă întreagă de explicații și metode de a-l atenua ; d. impulsul realizării personale este aproape totdeauna mai puternic decât reținerea morală și considerațiile civice ; e. unii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
roza vânturilor morală... Care erau, în concluzie, dilemele morale și sociale concrete ale oricărui om de cultură sub regimul ceaușist, considerând mereu reacțiile lui Noica drept tipice, reprezentative și simbolice? El se afla, pe scurt, în fața unei triple alternative: 1) conformism integral, total, servil atitudine extrem de răspândită; 2) refuzul oricărui conformism și compromis eroic, extrem de rar, cu rezultat direct: tăcerea, moartea intelectuală, ratarea; 3) conformism parțial, printr-o soluție pur personală, resemnată la a face doar ce se poate, în condiții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sociale concrete ale oricărui om de cultură sub regimul ceaușist, considerând mereu reacțiile lui Noica drept tipice, reprezentative și simbolice? El se afla, pe scurt, în fața unei triple alternative: 1) conformism integral, total, servil atitudine extrem de răspândită; 2) refuzul oricărui conformism și compromis eroic, extrem de rar, cu rezultat direct: tăcerea, moartea intelectuală, ratarea; 3) conformism parțial, printr-o soluție pur personală, resemnată la a face doar ce se poate, în condiții date, de precizat de la caz la caz. Nici eroism spectaculos
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Noica drept tipice, reprezentative și simbolice? El se afla, pe scurt, în fața unei triple alternative: 1) conformism integral, total, servil atitudine extrem de răspândită; 2) refuzul oricărui conformism și compromis eroic, extrem de rar, cu rezultat direct: tăcerea, moartea intelectuală, ratarea; 3) conformism parțial, printr-o soluție pur personală, resemnată la a face doar ce se poate, în condiții date, de precizat de la caz la caz. Nici eroism spectaculos, nici capitulare totală, ci o supraviețuire activă, cu motivare complexă, profundă. Este chiar miezul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sistemul comunist și de la care se așteaptă mereu, prin F.M.I., miliarde de dolari. în astfel de texte umile, resemnate, penibile să recunoaștem, și mai ales total dezmințite de istorie, Noica a mers în mod regretabil prea departe în sensul cedării, conformismului și compromisului. Stare de spirit foarte generală, de altfel. Realizarea sau măcar stimularea culturii paralele, cu dublă față ca mătasea, inclusiv de rezistență, rămâne nu mai puțin o realitate. Incontestabilă. Ea a fost posibilă numai prin toleranța regimului, a cărei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și destui indiferenți. Unii sunt sinceri prin temperament sau din dezinteres organic față de treburile publice, alții doar calculați din prudență, timorare, individualiști ireductibili. Sunt în special cei reduși la tăcere de dictatură, teroare, ceaușism și care și-au făcut din conformism un stil de viață și de gândire. Un mod de apărare și de supraviețuire. Când îi strângi cu ușa să și declare ideile politice sau măcar orientarea generală, indivizii din această categorie îți răspund invariabil: Eu nu fac politică. Dacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
etern sunt marii aliați ai unui sistem care asigură un anumit succes literar prin afiliere și subordonare disciplinată. N-am definit, totuși, esența ultimă, resortul cel mai profund al purtătorului de cuvânt al culturii oficiale. Notele sale definitorii, ultime, sunt conformismul și mediocritatea. El gândește exclusiv prin scheme date, clișee impuse și deci preluate, ierarhii bine disciplinate. Recrutarea acestui personal se face exclusiv în baza acestor criterii și afinități. Depersonalizarea sa mai ales în astfel de cazuri este totală și definitivă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a ideii de normă, teoretică și practică, sub toate aspectele, ignorarea și chiar sfidarea canoanelor, clișeelor, instrucțiunilor și indicațiilor prețioase de orice grad. La toate aceste fenomene culturale profund negative, cultura alternativă propune soluțiile sale independente și, pe cât posibil, originale. Conformismul, spiritul de imitație și reproducerea mecanică, lipsită de personalitate reprezintă tot ce poate fi mai străin de esența și vocația culturii alternative. Condiția esențială a unei astfel de culturi este existența unui alt tip de societate și de organizare politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal. Dificil, dar exemplar și, teoretic vorbind, realizabil. Tradiționalismul și conformismul sunt fatale oricărui efort cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să fim doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totale, Traduit du roumain par Șerban Cristovici. Postface de Paul Goma (Paris, Editions du Seuil, 1980), 320 p. 2 Ediția originală în limba română: München, Ion Dumitru Verlag, 1982; ulterior, în țară: Cetatea totală (București, Editura Eminescu, 1992). II. între conformism și libertate 1. Cazul Constantin Noica. Titlu inițial: Dosarul Constantin Noica, in: 22, III, 40, 9-15 octombrie 1992; 41, 15-21 octombrie 1992; 42, 22-28 octombrie 1992; 43, 29 octombrie 11 noiembrie 1992; 44, 12-18 noiembrie 1992. 1 Adrian Marino, Gânduri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]