1,367 matches
-
antigenului viral este blocat în faza solidă, folosindu-se un anticorp de captare a antigenului. Dacă proba de ser conține anticorpi pentru virusul bolii veziculoase a porcului, aceștia sunt detectați folosindu-se o IgG antiporc sau o IgM antiporc monoclonal conjugat cu peroxidaza. Ulterior această legătură este măsurată prin intermediul unui substrat și al unui cromogen. Testul ELISA izotip specific poate fi util, de asemenea, pentru deosebirea reactantului unic de adevărații porci pozitivi, așa cum prevede lit. C. C. Aplicarea testelor serologice și evaluarea
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
cine va răspunde. Conștient de rătăcirile istoriei, constrânsă uneori să se retragă în rafturile bibliotecilor, poetul de ieri și de azi, cronicarul sentimentelor autentice și al paradoxurilor interioare nu uită că istoria își are propria muză, nu uită că istoria conjugă cel mai des verbul « a fi »la toate timpurile, dar rămâne fidel priorităților sale statornice, care, odată exprimate în acea Ars poetica atât de proprie poetului, vin către noi ajutându- ne să înțelegem mai ușor că pe baricadele timpului suntem
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
au o distribuție echilibrată a bugetului de timp, informându se mai complet pentru a reuși să redea oricând în scris - mai complet decât oral - orice problemă a instrucției (50% din lot au randament școlar bun, mulțumitor) obținut prin munca lor conjugată cu înțelegerea adecvată prin partea cadrelor didactice, 25% rezultate foarte bune iar 25% rezultate mediocre. În concluzie putem afirma că la aceste vârste capacitatea intelectuală, afectivă și voluntară ne permit să ne axăm pe o metodică riguroasă de corectare, că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Vasiliu, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, 1967, pp. 124-126). 2. Din perspectiva principiului caracterului sistemic al limbii și al reprezentării acesteia în scris, litera î asigură corespondența perfectă între unitatea sonoră și unitatea grafică în spațiul gramatical: la verbele de conjug. a V-a, în -î: coborî - coborând - coborâm - coborât - coborâsem - coborâi (imperfectul provoacă discontinuitate, și sonoră, și grafică la toate verbele: coboram) și în spațiul lexical: a coborî - coborâș; a urî - urât (adj.), urâtul (subst.) - urâțenie - urâcios etc. Acolo unde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
viitorul II (anterior); la conjunctiv, optativ și infinitiv - perfectul. În sintagma tuturor acestor timpuri intră cu o formă identică - a fi, dar cu diferite valori morfologice “în sine”. La viitorul anterior (în structura cărui timp, urmează auxiliarul a voi) este conjugat la viitorul I (prezent): voi, vei, va, vom, veți, vor fi (cântat, lucrat, coborât, urât, venit, sosit, vândut, prins etc.). La conjunctiv perfect, auxiliarul a fi are forme de conjunctiv prezent. Spre deosebire de verbul liber a fi, însă, care la conjunctiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o (or) să cânte. Auxiliarul A VOI Este morfem al viitorului I indicativ, devenit ca atare în urma întâlnirii cu auxiliarul a vrea. Intră în sintagma acestui timp cu formele de prezent, diferite atât de cele ale verbului liber a voi (conjugat cu sufixul -esc), cât și de cele ale verbului a vrea: verb auxiliar verb liber (eu) voi (cânta, merge etc.) voi (esc), vreau (o carte etc.) (tu) vei (cânta, merge etc.) voi (ești), vrei (o carte etc.) (el, ea) va
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical; „Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea.” (I, 208), iar reflexivul, din perspectiva formei; verbul este în permanență însoțit de un pronume reflexiv: „Verbele reflexive (...) se caracterizează prin aceea că se conjugă după conjugarea diatezei active, dar sunt întotdeauna însoțite de pronume reflexive în acuzativ sau în dativ.” (p. 209) Introducând perspectiva sensului, în discutarea reflexivului, autorii capitolului observă: 1. Dintre verbele reflexive „puține au conținut specific, distinct de al diatezelor activă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiunea exprimată de aceste verbe este raportată la un subiect, chiar agent-protagonist al acțiunii verbale, dar acest subiect nu-și poate asuma condiția dialogului, nu poate trece în locutor sau interlocutor: a lătra, a mieuna etc. Aceste verbe se pot conjuga și la persoanele I și a II-a, dar numai dacă se produc mutații în planul lor semantic; verbele se întrebuințează în sens figurat: „Latri toată ziua...” Realizează toate opozițiile categoriale verbele tripersonale, al căror conținut semantic este compatibil deopotrivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altă perspectivă, a realității-proiect, când certitudinea împlinirii este totdeauna relativă. În acest sens, caracterul indicativului de mod al certitudinii se relativizează mai ales când sintagma viitorului este constituită din auxiliarul a avea și forma de conjunctiv a verbului care se conjugă. În sintagma am să cânt, subiectul vorbitor este sigur că are de îndeplinit o acțiune, că are intenția (sau chiar și obligația) să întreprindă această acțiune, dar e mai puțin sigur că o va întreprinde. Caracterul de certitudine este relativizat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ai smult... Voi fi bătrâni și singur, vei fi murit de mult!” (M. Eminescu) Structura morfologică Viitorul II este un timp compus. Prezintă o structură analitică, alcătuită din viitorul auxiliarului a fi și tema de participiu a verbului care se conjugă: voi fi cântat, mers etc. Își schimbă forma, în funcție de număr și persoană, doar auxiliarul viitorului I al verbului a fi, verbul a voi (vrea): Eu voi fi cântat, coborât, părut, vândut, prins etc. Tu vei fi cântat, coborât etc. El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
moment anterior desfășurării unei alte acțiuni: „Trebuia să-mi fi spus înainte de venirea lui.” Structura morfologică Perfectul conjunctiv este un timp compus. Sintagma sa este constituită din prezentul conjunctiv al auxiliarului a fi și tema de participiu a verbului de conjugat: să fi cântat, coborât, mers etc. Se opune prezentului conjunctiv prin prezența morfemului fi, pe de o parte, prin structura tematică a verbului, pe de alta: la prezent, verbul prezintă tema de prezent, la perfect, tema de participiu: să cânt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
De ce vorbă? întrebă Matei răstit. - Păi eu m-aș fi rugat să-mi dai drumul, coane.” (D. Zamfirescu) Structura morfologică Este un mod construit analitic. Semnul caracteristic este auxiliarul-morfem aș, ar etc., care precede, în sintagma potențial-optativului, forma verbului de conjugat: tema de infinitiv, la prezent; tema de participiu, la perfect. Prin forma de prezent, potențial-optativul intră în opoziție directă cu indicativul viitor, opoziție marcată la nivelul auxiliarului: a vrea, pentru potențial-optativ; a voi (a vrea), pentru indicativul viitor: (eu) aș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Preda) De altfel, prezentul are, în cele mai multe cazuri, valoare de viitor: „Tiu! Ța-ța! Pftiu! Ucigă-te toaca, duce-te-ai pe pustii!” (I.L. Caragiale) Structura morfologică Este un timp compus, construit analitic, din tema de infinitiv a verbului de conjugat și verbul auxiliar a vrea la imperfect (cu flexiune de auxiliar). În limba literară, auxiliarul precede tema infinitivului: „N-ar fi mai scumpă vremea sleindu-se-n tăcere Decât bătută-n clopot de glas fără durere?” (T. Arghezi) În limbajul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiunii verbului și al desfășurării procesului de comunicare, se instituie un raport de simultaneitate: „- M-ați chemat? ..................... - Da... aș fi vrut să mai vorbim câte ceva... ” (D. Zamfirescu) Structura morfologică Este un timp compus, construit analitic, din verbul auxiliar a fi, conjugat la potențial-optativ prezent, și tema de participiu a verbului liber: aș fi cântat, ai fi cântat etc. Sintagma este variabilă, în funcție de persoană și de număr, numai prin auxiliarul de mod: Eu aș fi cântat, lucrat, coborât, dormit, părut, vândut Tu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai atâta, parc-ai fi întâlnind pe omul dumitale.” (I.L. Caragiale) Auzisem că n-ar fi lăsând-o să plece. Structura morfologică Este un timp compus, construit analitic, pe baza temei de gerunziu. Tema este precedată de auxiliarul a fi, conjugat la una din cele trei forme: viitor indicativ: voi fi, vei fi cântând etc., conjunctiv prezent (cu flexiune de auxiliar): să fi cântând etc., potențial prezent: aș, ai, ar fi cântând etc. Tema de gerunziu rămâne invariabilă. În structura primelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Într-o vreme se spusese chiar că ar fi hoț, că ar fi furat nu se știe ce de la cineva...” (M. Preda) Structura morfologică Este un timp compus, construit analitic, pe baza temei de participiu, precedată de auxiliarul a fi, conjugat la una din cele trei forme: viitor indicativ: voi fi cântat etc., conjunctiv prezent: să fi cântat etc., potențial-optativ prezent: aș fi cântat etc. Auxiliarul prezentând aceleași forme ca în sintagmele de prezent ale prezumtivului, opoziția dintre prezent și perfect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
extracelular atât în spațiul interstițial cât și în cel sangvin, la vertebrate este sistemul tampon acid carbonic-carbonat acid (). Deoarece pK’a = 6,3 pentru H2CO3, mult inferior pH-ului fiziologic (7,2-7,4 la animale și la om), raportul bazei conjugate cu acidul slab este 20/1la pH-ul normal al sângelui. De aceea, s-ar crede că sistemul () nu ar fi prea eficient în tamponare, ceea ce este inexact. Explicația este că acidul slab H2CO3 se află într-un echilibru foarte
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fi reținut în sânge,de ex. în țesuturile periferice unde CO2 este produs de celule în procesul de respirație tisulară, fie va fi eliminat în atmosferă ca CO2 expirat. Astfel tamponul funcționează nu prin modificarea raportului 20/1 al bazei conjugate cu acidul slab, ci prin menținerea acestui raport crescând sau descrescând cantitatea totală de componente ale sistemului tampon. Cele două forme de hemoglobină, oxihemoglobina și oxihemoglobinat, constituie al doilea sistem tampon major al sângelui și țesuturilor. Capacitatea lor de tamponare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În procesele de reproducție retinolii asigură funcționarea normală a ovarului și testiculului.Vitaminele A măresc rezistența organismului la infecții prin asigurarea stării normale a epiteliilor și epidermei. Vitaminele A intervin direct în procesul vederii: retinalul intră în structura rodopsinei proteină conjugată din bastonașele retinei care absoarbe radiații în u.v. și vizibil, producând senzația vizuală. Carența în această vitamină, în cazul unei hrane sărace în caroteni, duce la încetinirea creșterii animalelor, scăderea în greutate, cheratinizarea și stratificarea epiteliilor cu pătrunderea microbilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ciuperci) și în cantități relativ mari în uleiul de pește, ficat, piele, gălbenuș de ou, lapte, cel mai adesea sub forma provitaminelor D, derivați ai sterolilor. Provitaminele D se caracterizează prin prezența unei grupări -OH la C3, două legături duble conjugate la C5 și C7 în ciclul B și o catenă laterală la C17 care le deosebește. (cap. Lipide). În prezent se cunosc 6 vitamine D, notate D2 D7 cu structură asemănătoare și care se formează prin acțiunea radiațiilor u.v.
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atât în spațiul interstițial cât și în cel sangvin, la vertebrate este sistemul tampon acid carbonic - carbonat acid (). Deoarece pK’a = 6,3 pentru H2CO3,mult inferior pH ului fiziologic (7,2-7,4 la animale și la om), raportul bazei conjugate cu acidul slab este 20/1la pH-ul normal al sângelui. De aceea, s-ar crede că sistemul () nu ar fi prea eficient în tamponare, ceea ce este inexact. Explicația este că acidul slab H2CO3 se află într-un echilibru foarte
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
fi reținut în sânge,de ex. în țesuturile periferice unde CO2 este produs de celule în procesul de respirație tisulară, fie va fi eliminat în atmosferă ca CO2 expirat. Astfel tamponul funcționează nu prin modificarea raportului 20/1 al bazei conjugate cu acidul slab, ci prin menținerea acestui raport crescând sau descrescând cantitatea totală de componente ale sistemului tampon. Cele două forme de hemoglobină, oxihemoglobina și oxihemoglobinat, constituie al doilea sistem tampon major al sângelui și țesuturilor. Capacitatea lor de tamponare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
În procesele de reproducție retinolii asigură funcționarea normală a ovarului și testiculului.Vitaminele A măresc rezistența organismului la infecții prin asigurarea stării normale a epiteliilor și epidermei. Vitaminele A intervin direct în procesul vederii: retinalul intră în structura rodopsinei proteină conjugată din bastonașele retinei care absoarbe radiații în u.v. și vizibil, producând senzația vizuală. Carența în această vitamină, în cazul unei hrane sărace în caroteni, duce la încetinirea creșterii animalelor, scăderea în greutate, cheratinizarea și stratificarea epiteliilor cu pătrunderea microbilor
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ciuperci) și în cantități relativ mari în uleiul de pește, ficat, piele, gălbenuș de ou, lapte, cel mai adesea sub forma provitaminelor D, derivați ai sterolilor. Provitaminele D se caracterizează prin prezența unei grupări -OH la C3, două legături duble conjugate la C5 și C7 în ciclul B și o catenă laterală la C17 care le deosebește. (cap. Lipide). În prezent se cunosc 6 vitamine D, notate D2 D7 cu structură asemănătoare și care se formează prin acțiunea radiațiilor u.v.
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
C) cu anticorpi specifici proteinelor care trebuie studiate (anticorpi primari). Etapa ulterioară constă în incubarea țesutului (după spălarea anticorpului primar nelegat) cu un alt anticorp, secundar, direcționat împotriva imunoglobulinelor speciei în care a fost produs anticorpul primar. Anticorpul secundar este conjugat cu o substanță fluorescentă, făcând posibilă vizualizarea proteinei luate în studiu, cu ajutorul unui microscop. Două sau trei proteine diferite pot fi vizualizate simultan dacă se folosesc anticorpi primari produși în specii diferite și anticorpi secundari, marcați cu substanțe cu spectre
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]