93,726 matches
-
minimalismul) sau concepții care înglobează "genomurile" mai multor imagini stilistice (Stravinski, Ligeti sau Stockhausen), cât și concepții individuale detașate într-un mod clar de filoanele majore ale muzicii moderniste (Xenakis, Kagel sau Kurtag). Iar aceasta eterogenitate, la rându-i, reprezintă consecință acumulărilor realizate pe traiectoria evolutivă a mai multor filoane conceptuale-estetice ale gândirii și practicilor muzicale pe durata celor șase decenii ale ideologiei și esteticii avangardiste și nu doar. Ne referim aici la continuitatea celor două tradiții - tonala și atonala, amândouă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Schaeffer-P. Henry, J. Cage, Morton Feldman, I. Xenakis, W. Lutoslawski, K. Stockhausen, Ph. Glass, Steve Reich, La Monte Young și Terry Riley, H. Pousseur, urmând concepții precum mișcarea "Fluxus" sau, spre exemplu, creația lui Frank Zappa sau Robert Fripp, cu consecințe în mixturi între minimalism și rock-ul progresiv - formația King Krimson, în experimente polistilistice - Emerson, Lake & Palmer sau neo-renascentiste de substanță polifonica - Gentle Giant). Fiecare dintre aceste filoane supraviețuiește în virtutea unei încărcături interne specifice, dar și datorită tensiunilor de atracție
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
sens valoric reprezintă un coeficient al procesului de canonizare, normativa, spre exemplu, în imaginea romantică asupra lui Beethoven și total eludata în atitudinea postmodernismului muzical față de tot trecutul stilistic al muzicii europene. 2. Muzică postmodernă: între dezmembrare și resuscitare În consecință, imaginea evoluției istorice-stilistice a practicilor muzicale nu poate fi reprezentată la modul liniar, drept o simplă concatenare de perioade stilistice, întreaga succesiune fiind orientată, evident, sub forma unei progresii orientată înspre viitor. În termenii acestei imagini "metonimice", postmodernitatea ar trebui
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
duratelor și ritmurilor reglate prin măsură, asupra înălțimilor fiind determinate prin intermediul scărilor și modurilor, asupra asamblării unităților sonore, acestea supuse principiilor armoniei și melodiei. Analiza critică a acestor reguli le face să apară ca si contingențe (s.n. - O.G.).” În consecință, continuă Lyotard “Compozitorul de astăzi are sentimentul că totul este posibil și că el trebuie să inventeze pentru fiecare lucrare nu doar forma ei muzicală, ci și regulile muzicii (însăși - O.G.)”. footnote>. Dată fiind această situație în postmodernitate, putem
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
gen, expresiei, a conținuturilor), expansiune că suprafață (geografic), diversificare tipologica și interferență între structurile și tipologiile deja existente. Câmpul practicilor artistice muzicale evoluează în virtutea unei expansiuni permanentizate determinând la nivelul anilor '60 ai secolului trecut o „suprapopulare” tipologica și, drept consecință, o autentică "inflație identitara" a muzicii, fenoment definit, spre exemplu, drept sfârșit al artei de către filosoful și criticul de artă american Arthur Coleman Danto<footnote Arthur Coleman Danto, "Après la fin de l'art", Éd. du Seuil, 1996. footnote>. Astfel
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
într-un mod evident mai degrabă încercarea de a inventa o altă definiție decât "castrarea" fenomenului. (2) istoria liniară privilegiată<footnote Atunci cand folosim atributul de "privilegiată", ne referim la istoria universală a artei în sensul în care titulaturile stilistice reprezintă consecință unei selecții, aceasta din urmă sinonima cu privilegierea unei dominante artistice, extragerea acesteia din consistentă unui câmp cultural definibil drept pluralist și atribuirea numelui acestei constituente întregii perioade stilistice-istorice drept însușire intrinseca. Este vorba aici despre titulaturi precum baroc, modernism
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Architectural Form de Robert Venturi (The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, and London, England, 1972, 1977, 2001 pentru a 18-zecea ediție) și La Condition postmoderne: rapport sur le savoir (Leș Editions de Minuit, 1979) de Jean-François Lyotard. footnote>) sau (b) drept consecință a unui proces firesc de slăbire și volatilizare a "lipiciului"<footnote Henry Cowell folosește imaginea lipiciului într-un mod nelipsit de originalitate atunci când vorbește despre muzica experimentală a lui Brown, Cage, Feldman și Wolff: "... here were four composers who were
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
integru dispersându-se într-o infinitate de fragmente autonome, insă existând posibilitatea că acestea să poată fi reorganizate într-o multitudine incalculabila de configurații. 2. A doua ipoteza poate avea câștig de cauză atunci când încercăm să ne reprezentăm postmodernitatea drept consecință a dispersiei ultimei avangarde (anii '50-'60) în calitatea ei de "port-drapel" al celei de a treia modernități (1890-anii '60 ai secolului XX)<footnote Pentru a evita confuzia cu perioadele istoriei culturale a Europei am adoptat următoarele departajări începând cu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
archéologie des sciences humaines, (Paris, Gallimard, 1966) sau L'Archéologie du savoir, (Paris, Gallimard, 1969) de Michel Foucault. footnote>) se prezintă drept un coeficient de natură conceptuală a acestei metamorfoze sau, altfel spus, drept o posibilitate potențial realizabila și în consecință realizată nu atât că determinare a acestei tranziții mutative sau proclamare a unui nou curent, ci de relevare a unei posibilități rațional-filosofică de asimilare a fenomenelor în plină derulare. Altfel spus, chiar dacă postmodernitatea în general, si postmodernismul muzical în particular
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nu atât că determinare a acestei tranziții mutative sau proclamare a unui nou curent, ci de relevare a unei posibilități rațional-filosofică de asimilare a fenomenelor în plină derulare. Altfel spus, chiar dacă postmodernitatea în general, si postmodernismul muzical în particular reprezintă consecință logică a sfârșitului ultimei avangarde, ele amândouă reprezintă în același timp deja un „altceva” calitativ diferit de modernismul anterior, ajungând în consecință să fie definibile în imaginea unei alterități radicale.. În egală măsură devine mult mai clară semnificația particulei post-
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
asimilare a fenomenelor în plină derulare. Altfel spus, chiar dacă postmodernitatea în general, si postmodernismul muzical în particular reprezintă consecință logică a sfârșitului ultimei avangarde, ele amândouă reprezintă în același timp deja un „altceva” calitativ diferit de modernismul anterior, ajungând în consecință să fie definibile în imaginea unei alterități radicale.. În egală măsură devine mult mai clară semnificația particulei post- în accepțiunea ei constatativa (pasivă) mai degrabă decât una declarativa sau determinanta (activă), deoarece calitatea "slabă" sau "slăbită" a lucrărilor muzicale implicit
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
suspendarea definitivă a propensiunii avangardist-experimentaliste că determinanta a progresiei liniare și, în același timp, ca determinanta în asigurarea unui viitor că și context, justificare și legitimare valorice. În cazul postmodernității termenul slăbire ar putea să semnifice și relaxare că și consecință a vindecării de "febră" ideologică (aproape religioasă), dar și de "obsesiile" totalizatoare ale modernității. Într-un mod cât se poate de evident, mentalitatea postmodernă nu presupune un viitor în virtutea căruia și-ar putea legitimă hegemonia, exclusivitatea, precum și supremația valorica după
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vorba, poate, despre dialectica internă prin care modernismul înalt își articulează sensurile și energia evolutivă, nefiind (încă) vorba despre generarea unor calități funciarmente diferite? Intensitatea contestației serialismului realizată în formulări explicite ("manifeste" conceptuale) sub forma unor estetici asumate până la ultimele consecințe îi identifica drept reprezentanți ai modernității. Este vorba despre tensiunile "intestine" între diverse tipologii de programe estetice-ideologice: stocastismul, minimalismul și aleatorismul intuitivist, toate trei formulând o atitudine critică față serialismul integral. Drept relevant se impune faptul că hegemonia programului ideologic
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
un «timp istoric », deoarece istoria și conștiința istorică servesc ambele categorii de artiști. În fapt, miza este anume această și nu altă! În această perspectivă Brahms este postmodern, în timp ce Wagner este modern. Brahms pariază pe trecutul istoriei și compune, în consecință, simfonii, aceasta însemnând că scrie pentru un ansamblu orchestral fix postmodern, orchestră simfonica. Wagner, din contră, mizează pe viitorul istoriei și evită, deci, formațiile fixe postmoderne (nu are nevoie de simfonii, nu, Domnule!), preferându-le o orchestră flexibilă de operă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
descompunere prin fragmentare a conceptului de canon universal în ansambluri micro-canonice, ca dovadă a incapacitării unui referent monolitic, într-o imagine postmodernă apare drept dovadă a puterii generative pe care în continuare o deține ideea și conceptul canonului muzical. Iar consecințele sunt vizibile prin proliferarea unei multitudini de tipologii canonice în jurul acelor deja consacrate prin tradiția unor practici istorice. Pentru a finaliza șirul considerentelor expuse mai sus, ne propunem schițarea unei liste repertoriale a postmodernismului muzical, aceasta subdivizata în aproximativ trei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mai mult sau mai puțin diagnosticate, accidente sau înec, căderi... neprevăzutul tragic intervine de fiecare dată spre a tulbura vieți, spre a sfărîma alianțe, oficiale sau nu, cu alte cuvinte spre a răvăși ființele care îndură șocul dispariției unui copil. Consecințele sunt extreme, deoarece, de fiecare dată, protagoniștii se confruntă cu năruirea proiectelor lor existențiale, resimțind, totodată, frîngerea legăturii organice fondatoare. În felul acesta, mortalitatea infantilă, frecventă în epocă, ceea ce ar putea explica, în ochii unora, înmulțirea acestor decese, se găsește
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
o revenire a motivului, dar într-o modalitate diferită. Această resurgență intervine, precum odinioară - hazard ce merită a fi semnalat - la răscrucea dintre veacuri, de astă dată, însă, aceea dintre secolele XX și XXI. Această trecere generează și ea anumite consecințe, pe cît de asemănătoare, pe atît de neașteptate. În Pičces de guerre (Piese de război) sau Chaise (Scaunul) de Bond, în La Tour de la Défense (Turnul Défense) de Copi, în Blasted de Sarah Kane și, mai recent, în Les Marchands
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
de cuplul Cernea-Nicoliță spre sfârșitul meciului Real Madrid - Steaua București. Vai nouă! Sfârșitul e pe-aproape, în cadrul căruia, după ce telejurnalele ne-au adus vestea majorării prețului la gaze, energii și etc., adică la toate cele, s-ar putea să urmeze consecința melodiilor celest-amenințătoare in-terpretate de taragotiștii din Apocalipsă! -Apoi, nu zâsă la televizor, domnu' Tăriceanu, că nu ne crește prețu' la gaz până după Sfântu Vasâli?, îl întreabă Parmenia pe gineri-so Haralampy. -Hi-hi!, râde el sec, tolănit comod în brațele lui
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
35 de ani -, puteți beneficia - la cerere - de diminuarea vârstei standard de pensionare cu 7 ani dacă puteți dovedi (cu acte) că ați fost încadrat timp de 30 sau 31 de ani în grupa a II-a de muncă; în consecință, dumneavoastră ați putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă de la vârsta de 58 de ani. Nu trebuie să încheiați nici un contract de asigurări sociale - după cum s-a mai explicat, perioada cât o persoană primește pensie de invaliditate este asimilată
Agenda2003-32-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281347_a_282676]
-
de Automobilism îl consideră vinovat pe Ralf Schumacher pentru incidentul din startul cursei de la Hockenheim contând pentru etapa a 12-a a Campionatului Mondial de Formula 1 și dotat cu Marele Premiu al Germaniei. Potrivit comisarilor întrecerii, carambolul a fost consecința tacticii greșite a pilotului german, care s-a deplasat la stânga pentru a obține o traiectorie mai bună. Fiind penalizat de F.I.A. , pilotul german al echipei Williams-BMW va lua startul în următoarea cursă, cea din Ungaria, programată pentru 24 august
Agenda2003-32-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281350_a_282679]
-
29 iulie 2003 a fost publicată Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Potrivit acesteia, sunt considerate infracțiuni: nedeclararea în termen a veniturilor și bunurilor supuse impozitelor, taxelor și contribuțiilor; calcularea eronată a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor, cu consecința diminuării valorii creanței fiscale cuvenite statului; neprezentarea de către contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor justificative și contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligațiile fiscale; refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor și
Agenda2003-34-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281373_a_282702]
-
se sancționează cu amendă între 10 000 000 și 50 000 000 lei următoarele fapte: refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului familial, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferință vizibilă, pentru înlăturarea consecințelor violențelor; nesesizarea de către asistentul familial a Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, respectiv a serviciului public specializat de la nivel local; schimbarea destinației adăpostului. Cu sume între 5 000 000 și 10 000 000 de lei se vor sancționa - și
Agenda2003-35-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281391_a_282720]
-
Acțiunile desfășurate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș în intervalul menționat au vizat în plus luarea măsurilor care se impun pentru respectarea de către angajatorii din domeniu a prevederilor legale privind relațiile de muncă, sănătatea și securitatea în muncă și diminuarea consecințelor sociale și economice negative ale acestor fenomene, precum și creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și în cel al sănătății și securității în muncă. Rezultatele controlului pe linia relațiilor
Agenda2003-35-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281393_a_282722]
-
totalul amenzilor ridicându-se la 225 de milioane de lei. După cum a ținut să sublinieze domnul ec. Gheorghe Filimon, inspectorul șef la I.T.M. Timiș, instituția va întreprinde în continuare acțiuni de control în domeniul construcțiilor menite să conducă la diminuarea consecințelor juridice, sociale și economice ale fenomenului „munca la negru“ și ale nerespectării prevederilor legale privind sănătatea și securitatea în muncă. IOAN BÎTEA
Agenda2003-35-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281393_a_282722]
-
asemenea limită decât pentru Spațiul Schengen (durata lor trebuie să cumuleze cel mult 90 de zile pe parcursul unui semestru - adică în perioada ianuarie-iunie și, respectiv, în perioada iulie-decembrie) - depășirea limitei menționate (chiar și numai cu o singură zi) are două consecințe, și anume: imposibilitatea reintrării în țările din el timp de 5 până la 10 ani și retragerea pașaportului românesc pe o perioadă de până la 3 ani de către autoritățile române, după ce sunt informate de autoritățile abilitate ale statului pe teritoriul căruia s-
Agenda2003-35-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281407_a_282736]