2,625 matches
-
insinueze acest lucru, afirmînd „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocîrlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu În perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura pînă la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția În poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
această preocupare pentru drepturile omului decît acțiunea unor grupuri de interese nefavorabile României. Pe măsură ce relațiile bilaterale s-au tensionat, iar luările de poziție din Congres au devenit din ce În ce mai frecvente și mai dure, Ceaușescu a Început să facă apel la teza conspirației. Factorii de decizie americani erau foarte atenți și Încercau să-i menajeze susceptibilitățile; acesta este motivul pentru care problema drepturilor minorităților etnice a Încetat să mai ocupe un loc important pe ordinea de zi În momentul cînd unele personalități maghiare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după 1989. De la prezentarea FMI ca parte a unui proiect de guvernare mondială (președintele Iliescu) pînă la sugestia că unele servicii străine ar fi interesate de destabilizarea României (utilizată chiar și ca reacție la ultimele scandaluri legate de corupție), teoria conspirației este folosită pentru a cîștiga simpatia electoratului. Aceasta Înseamnă deja un decalaj Între pozițiile asumate pe plan intern și cele urbane, raționale adoptate În relațiile cu exteriorul, parcă uitîndu-se că un comportament de tipul acesta, perfect identificabil, suscită mari Întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes ou Rome? À propos de l’influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930; Cavour și Unirea Principatelor, București, 1930; Conspiratori și conspirații în epoca renașterii politice a României (1848-1877), București, 1930; Date ce ne privesc, în autobiografia contelui I. Marsigli, Cluj, 1931; Tattarescu, Craiova, 1931; Mentorul studenților moldoveni de la Torino (1860-1861), București, 1934; Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian și Iosif Hodoș la studii
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
1943; Niccolò Machiavelli, Mătrăguna, București, 1943; Philippe Bouhler, Napoleon. Zbuciumul neînțeles al unui geniu, Craiova, 1943. Repere bibliografice: Al. A. Philippide, V. Alecsandri - Călătorii și misiuni diplomatice, ALA, 1931, 533; Petre Constantinescu-Iași, „Tattarescu”, VR, 1931, 11-12; Andrei Oțetea, „Conspiratori și conspirații în epoca renașterii României (1848-1877)”, VR, 1932, 5-6; Perpessicius, Opere, III, 28, 146, 148, 230, IV, 75, 76, V, 127-134, VI, 195-199, VII, 69-70, 151-153, 273-278, VIII, 174-176, 367-371, IX, 117-130; Leon Diculescu, Al. Marcu - O carte despre Renaștere, VR
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
din 1962 privind arestarea preventivă nu oferea garanții Împotriva abuzurilor flagrante. La Începutul lui 1964, după o revoltă armată, această lege a fost folosită pentru a Închide 500 de oponenți ai regimului, dintre care majoritatea nu aveau nici o legătură cu conspirația. Pe lângă această lege, regimul aplica frecvent și alte legi coloniale autoritare. Vezi În acest sens Cranford Pratt, The Critical Phase in Tanzania, 1945-1968: Nyerere and the Emergence of a Socialist Strategy, Cambridge University Press, Cambridge, 1976, pp. 184-189. Jannik Boesen
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al credinței în aproape, care se opune celuilalt destin, al necredinciosului, un Iuda avid de putere pentru că este slab și îi persecută pe ceilalți simțindu-se persecutat. Acțiune propriu-zisă nu există, doar mici întâmplări cotidiene peste care plutește bănuiala unei conspirații, dialoguri mărunte și pline de tâlc, amintiri din copilărie, fragmente de cugetări, rapoarte de activitate către ministrul de Interne de la Budapesta, diverse depoziții și note informative. Aceste texte, transcrise cu italice, pentru a delimita discursul auctorial de relatările unor naratori
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
Albe sau lichidarea organizației“26. Astfel, chiar și o propunere firească a Australiei și SUA, discutarea mai întâi a candidaturii neutrilor (Irlanda și Portugalia) și abia mai târziu pe cea a fostelor state inamice, era văzută la București ca o conspirație anti-estică. Existau însă aceleași iluzii cu baze juridice, de care se cramponau mai mereu diplomații noștri. În acest context, Ralea insista că Tratatul de pace prevedea obligația marilor puteri de a ne susține să intrăm în ONU. Plecând de la această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
curs opțiunii Adunărilor ad-hoc, de aducere a unui prinț străin. Tocmai acest adevăr a stimulat și acțiunile opoziției față de domnitor, reprezentanții acesteia desfășurând o amplă campanie, atât în țară cât și în străinătate, Parisul devenind, pentru inamicii lui Cuza, centrul conspirației 45. Schimbarea de atitudine a Franței, țara care l-a sprijinit constant pe Cuza, sprijin ce a contribuit atât la contracararea opoziției interne, cât și la descurajarea acțiunilor ostile ale unora dintre Puterile garante, se poate sesiza, mai ales, începând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu mai era la putere, ceea ce-i făcea „împotrivirea“ mult mai puțin eficace! România și Conferința de pace de la Paris din perspective diplomației lui Ion I.C. Brătianu, notează în treacăt faptul că s-a discutat la forumul păcii despre o „conspirație“ româno-italiană „în ideea de a plasa un conducător-marionetă pe un tron maghiar restaurat“4. Iar istoricul britanic Robert Seton-Watson era de părere că liderul liberal Ionel Brătianu, chiar „în momentul în care provoca cele mai mari resentimente la maghiarii din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un junghi? Pe bune acum. E a treia oară cînd mă bănuiește de junghiuri de cînd a venit, azi-dimineață. — Suze, mai am două săptămîni pînă nasc, Îi amintesc. — Asta nu Înseamnă nimic! spune Suze. Datele astea nu sînt decît o conspirație a doctorilor. Mă examinează atent. — Îți vine să mături sau să faci curat În frigider? Frigiderul meu e curat! zic, un pic jignită. — N-am vrut să spun asta, găgăuță ce ești! spune Suze. E vorba de instinctul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Păstrează-ți energia pentru mî... tace, stresată. — MÎine? zic, nedumerită. Ce e mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea să... Și atunci mă izbește revelația. Și ea e parte din conspirație. Asta a vrut să spună! Petrecerea surpriză pentru copil are loc mîine! PETRECERE SURPRIZĂ PENTRU COPIL - ȚINUTE POSIBILE 1. Tricou roz lucios pentru „petrecere“, blugi de gravidă, pantofi argintii Pro: O să arăt super Contra: N-o să par deloc surprinsă 2
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ipotetic cititor din viitorime) și nici un statut artistic (pe care majoritatea nu-l ating). Constituind, În expresia lui Victor Felea, „un fel de gazetărie de sertar”1, fără ca aceasta să presupună că ar fi fost produsă În vreo casă a conspirației politice (majoritatea Însemnărilor nu conțin idei subversive sau, cu atât mai puțin, scenarii ale Împotrivirii), ci În Întinsa subterană care devenise țara, această diaristică propune cea mai densă reprezentare comunitară cotidiană din „deceniul satanic”2. Cum, Însă, În termenii Gabrielei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sân-Giorgiu, Corneliu Moldovanu, proză de Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, Ion Dragoslav. După șaisprezece ani, seria a doua afirmă același crez estetic: „Adevăr. Clasicism. Tradiționalism”. Cele trei articole-program, Un cuvânt, scris probabil de M. Dragomirescu, Tradiționalism - modernism de George Dumitrescu și Conspirația clicilor literare de Raul Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din toate părțile. Sub forma intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
solidă dictatură dinastică/ pentru minte, inimă și literatură!” (Dictatură pentru minte, inimă și literatură). Această fervoare a compoziției se lasă mai greu ghicită în Mutilarea artistului la tinerețe (1999), carte mult mai eterogenă, marcând o prelungire a meditațiilor etice (Despărțirea, Conspirația tăcerii, Nastratinul colectiv), o radicalizare a crizei interiorității (Dihanii azurii și litanii, Dark Ages, Casa), dar și o surprinzătoare pactizare cu prozaicul și cu anecdoticul, în poeme ca Recviem, Peștișorul de aur sau Artiștii patriei mele. Pe aceleași coordonate se
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
1995, Terapia eliberării, București, 2000; A. H. de Oliveira Marques, Istoria Portugaliei, București, 1996; Neida Lúcia Moraes, Mucegaiul de pe pâine, București, 1998; Ursula Heinze, Vinovată de asasinat, București, 1998; Luciano Maia, Jaguaribe - Memoria apelor, Porto Alegre, 1999; José Augusto Seabra, Conspirația zăpezii, București, 1999, Omul fântânilor și alte povestiri portugheze, București, 1999; A. Lobo Antunes, Manualul inchizitorilor, București, 2000, Întoarcerea caravelelor, București, 2003; Adolfo Casais Monteiro, Europa, București, 2000; H. Donato, Scurtă istorie a Braziliei, București, 2000; Patronul navigatorilor și alte
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
deosebită. Două categorii de vârstă se făceau remarcate În școala Kominternului de la Începutul anilor 1940: tinerii, la vârsta studiilor universitare sau imediat următoare acestor studii - și „bătrânii”, al căror nivel școlar și/sau ideologic era considerat insuficient. Deși Învățarea regulilor conspirației juca un rol Însemnat - elevii și profesorii erau obligați să poarte un pseudonim, iar amplasarea și denumirile clădirilor școlii erau secrete -, nici unul dintre elevi n-a fost pus În situația de a desfășura o activitate politică conspirativa după război. Dintre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unele au contribuit la producerea unor adevărate locuri comune și la contaminarea unei părți a publicului, facilitând mobilizarea politică a noilor partide extremiste. George Voicu a analizat În mod pertinent În trei cărți complementare (publicate toate trei În 2000) «subcultura conspirației» și condițiile de perpetuare a unui «antisemitism fără evrei». Lungă experiență concentraționara, instabilitatea politică și precaritatea economică fac din România un teren de predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Eugen Ionescu, deseori evocat În România de la o vreme. O operație de spălare ideologică Cărticica lui George Voicu consacrată «mitului Nae Ionescu» este un excelent studiu de caz privind contribuția elitei intelectuale românești, după 1989, la această «sub-cultură a conspirației». Acest filosof și publicist, considerat tatăl spiritual al «tinerei generații» din anii ’30, transfigurata astăzi În elită intelectuală a națiunii, a fost celebrat În mod aproape consensual Încă de la Începutul anilor ’90. Sistematic cenzurat până În 1989 datorită apologiei nazismului și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Sebastian sau Emil Cioran). Rezistență acestui mit intelectual și politic este legată de faptul că a fost produs de actori situați pe poziții În principiu opuse. «Ambiguitatea strategică» a cenzorilor și sărbătorirea de către emigrația română anticomunista a acestei «victime a conspirației comuniste» preluată de opozanții din interior i-au pregătit terenul. Condițiile unui consens ambiguu fuseseră deja Îndeplinite la momentul schimbărilor politice din 1989-1990 și nevoia de a umple acest gol ideologic creat prin volatilizarea vechiului discurs dominant l-au favorizat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sancțiuni judiciare sau de discreditare În ochii publicului. Apelul la sentimente este mai constant decât folosirea argumentelor raționale și ia forma unei munci de mobilizare politică. Căutând să schimbe viziunea asupra lumii a marelui public prin această dezvăluire sistematică de conspirații al căror demon este exorcizat, schimbarea ordinii politice a lumii reale este de fapt cea vizată. Sunt oare astfel reunite condițiile, așa cum o arată George Voicu În concluziile uneia din lucrările sale, pentru o revoluție conservatoare În România? Capacitatea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la propriul dosar personal și deconspirarea Securității că poliție politică». Această lege trebuia să favorizeze accesul la fostele dosare ale serviciilor secrete pentru persoanele implicate și pentru cercetători. Deconspirarea, cuvânt rar În română, semnifică un act de neutralizare a unei conspirații, În cazul de față cea a poliției politice și agenților săi acoperiți, În particular informatorii. Persoanele recunoscute vinovate de a fi efectuat vreo activitate de poliție politică nu mai pot să candideze la alegeri sau să ocupe posturi de responsabilitate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
littérature a l’âge classique, Collection „Le sens commun”, Minuit, Paris. Vierzig Jahre 1949-1989 Institut für Marxismus-Leninismus, [Berlin, ș.a.]. Voicu, George (2000), Teme antisemite În discursul public, Ars Docendi, Universitatea din București, București. Voicu, George (2000), Zeii cei răi. Cultură conspirației În România postcomunistă, Polirom, Iași. Volgyes, Ivan (coord.) (1975), Political Socialization în Eastern Europe: A Comparative Framework, Praeger, New York. Volovici, Leon (2004), Apariția scriitorului În literatura română, Curtea Veche, București. Voslensky, Michael (1980), La Nomenclatura. Leș privilèges en URSS, prefață
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
țărilor din Răsăritul Europei: „Ne-am gândit - scrie editorialistul - la atitudinea ce va trebui s-o luăm noi, românii, în cazul când într-adevăr ne-ar amenința «pacea universală», care pentru noi nu ar fi decât pacea definitivă a mormântului” (Conspirația tăcerii, 2/1952). Apărarea cauzei românești este profesiunea de credință a publicației: „Vom reclama ca fiind demn de prețuirea noastră tot ceea ce este românesc. Și românesc este astăzi tot ceea ce contribuie la eliberarea țării, la izgonirea dușmanului și la repunerea
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
imaginii in-group-ului, inclusiv în procesele atribuționale: ratările și insuccesul celorlalți sunt datorate trăsăturilor lor interne (lene, prostie, neseriozitate etc.), pe când succesele, factorilor externi (cum ar fi ajutorul dat de alții, norocul etc.), și invers pentru „noi” (justificăm nerealizările prin „ghinion”, „conspirații”, iar succesele le trecem în contul nostru). Discursurile naționaliste sunt saturate de acest efect numit și al „bias-urilor” ce servesc grupurilor (Taylor et al., 1994). Desigur, în viața reală și în istoria națiunilor nu e ușor de decelat întotdeauna când
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]