15,474 matches
-
lege criticate se referă la procedura recunoașterii învinuirii în procesul penal. Așa fiind, Curtea apreciază că nu se poate stabili o legătură între dispozițiile criticate și prevederile constituționale anterior menționate, acestea din urmă neavând aplicabilitate în speța dedusă controlului de constituționalitate. ... 34. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, Curtea observă că autorul excepției nu prezintă elementele care să susțină eventuala neconstituționalitate invocată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, Curtea neputându-se substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Curtea a reținut că acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. Simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
persoanelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012, în situația în care se află în litigii cu alte persoane juridice de drept privat. ... 17. În acest context, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, și Decizia nr. 444 din
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
cu privire la modul în care diversele categorii de creditori își exercită prerogativele stabilite de lege. Or, aceste aspecte vizează modul de aplicare a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății instanței de fond și nu pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. ... 22. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271028]
-
nr. 114/2018 în forma anterioară acestei modificări și având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, urmează a fi reținute ca obiect al excepției aceste dispoziții legale, care au următorul cuprins
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
4) și (6) privind adoptarea și limitele ordonanțelor de urgență ale Guvernului. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 809 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 22 februarie 2022, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 22. Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
privește pretinsele neconcordanțe între dispozițiile legale criticate și norme cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, ceea ce, în cauză, implică operațiuni de interpretare și aplicare a legilor în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. Modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate excedează controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, aceasta revenind autorităților publice cu competență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar, în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 31. De asemenea, referitor la invocarea dispozițiilor art. 108 alin. (3) din Constituție
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009). ... 20. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea reține că art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 a mai fost supus controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 572 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 18 iulie 2011, Decizia nr. 660 din 11 mai 2010
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
sau o vătămare prin normele criticate. Astfel, Curtea mai întâi trebuie să identifice dreptul pretins afectat și prevederile constituționale ce îl reglementează și ulterior, implicit, să constate nerespectarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție. În cauza supusă controlului de constituționalitate, dreptul privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil cuprinse în art. 21 din Constituție sunt drepturile pretins a fi încălcate, din perspectiva principiului egalității în drepturi a cetățenilor, astfel cum acest principiu este reglementat în art.
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
cum s-a arătat mai sus, prevăd scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru a acțiunilor în justiție ce sunt reglementate de acest act normativ. Față de această împrejurare, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a arătat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. Așa fiind, textul supus controlului de constituționalitate nu respectă condițiile de calitate a legii, modul de calcul al prejudiciului în cazul în care obiectul infracțiunii de tăiere/sustragere de arbori îl reprezintă pomii de Crăciun fiind unul neclar, arbitrar, astfel că destinatarul normei nu poate să își adapteze
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
politici penale. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
ale Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 26 (1) Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au următoarele atribuții: a) soluționează sesizările privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... b) sesizează Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare; ... c) stabilesc, la sfârșitul fiecărui an, cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică celor două Camere ale Parlamentului și ministrului justiției. ... (2) Secțiile Unite sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
ocrotite prin legea fundamentală și prezintă președintelui puncte de vedere, întocmite cu consultarea Serviciului pentru studiul și unificarea jurisprudenței, cu privire la întrunirea condițiilor privitoare la declanșarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a mecanismului de verificare a constituționalității legilor înainte de promulgare, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată; ... f) elaborează proiectele de hotărâri ale Secțiilor Unite privind sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare; ... g) Abrogată. (la 08-07-2025, Litera
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
de Casație și Justiție a mecanismului de verificare a constituționalității legilor înainte de promulgare, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată; ... f) elaborează proiectele de hotărâri ale Secțiilor Unite privind sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare; ... g) Abrogată. (la 08-07-2025, Litera g) , Articolul 123 , Sectiunea a 2-a , Capitolul XIV a fost abrogată de Punctul 2. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 91 din 25 iunie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 641
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
justiție. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituționale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituției, astfel încât o problemă de interpretare și aplicare a legii pe fondul cauzei deduse judecății instanței judecătorești excedează controlului de constituționalitate. Întrucât atribuția interpretării și aplicării legii intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 din Constituție, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și ale
DECIZIA nr. 37 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270466]
-
la care se referă norma de incriminare este săvârșită de un membru de familie. ... 17. Însă, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Pentru acest motiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 267 din Codul penal este inadmisibilă. ... 18. De altfel, prezenta excepție este inadmisibilă și
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2021, și Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021
DECIZIA nr. 38 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270472]
-
30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Avocatul Poporului opinează în sensul constituționalității prevederilor art. 71 din Codul de procedură penală. În acest sens, sunt invocate considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 107 din 13 iunie 2000 și nr. 781 din 17 noiembrie 2015, precum și deciziile nr. 438 din 21 iunie 2016, nr.
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
justiției, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentele referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 854 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 17 aprilie 2018, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
fi cerută dacă: (...).“ ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate se încalcă dispozițiile cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi și art. 21 - Accesul liber la justiție din Constituție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea prevederilor de lege criticate, prin Decizia nr. 678 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1241 din 29 decembrie 2021, analizând critici similare celor formulate în cauza de față, referitoare la pretinsa îngrădire a
DECIZIA nr. 23 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270591]
-
justifice neconformarea sa titlului executoriu, un astfel de motiv devenind relevant numai dacă executarea obligației are loc ulterior fixării penalităților. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 70. Dispozițiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă au făcut obiectul controlului de constituționalitate în numeroase rânduri, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, Decizia nr. 272 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]