977 matches
-
field" în Chandler, David, and Nik Hynek, Critical Perspectives on Human Security. Rethinking Emancioation and Power in International Relations, Routledge, London and New York, 2011, p. 35. 414 Booth, Ken, Op. cit., p. 86. 415 Ibidem.. 416 Hopf, Ted, "The promise of constructivism in International Relations theory" în International Security, 23(1), 1998, pp. 171-200. 417 Mcdonald, Mac, "Constructivism" in Williams, Paul (ed.), Security Studies. An Introduction, Routledge, New York, 2008, p. 61. 418 Krause, Keith, "Critical Theory and Security Studies: The Research Programme
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
in International Relations, Routledge, London and New York, 2011, p. 35. 414 Booth, Ken, Op. cit., p. 86. 415 Ibidem.. 416 Hopf, Ted, "The promise of constructivism in International Relations theory" în International Security, 23(1), 1998, pp. 171-200. 417 Mcdonald, Mac, "Constructivism" in Williams, Paul (ed.), Security Studies. An Introduction, Routledge, New York, 2008, p. 61. 418 Krause, Keith, "Critical Theory and Security Studies: The Research Programme of Critical Security Studies" în Cooperation and Conflict, 33/3, 1998, pp. 298-333, Apud. Mutimer, David
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lecture, Magee College, University of Ulster, N. Ireland, 24 October, 2005, p. 8. 551 Roberts, David, Human Insecurity. Global Structures of Violence, Zed Books, London and New York, 2008, p. 16. 552 Ibidem, pp. 28-29. 553 Hopf, Ted, "The promise of constructivism in International Relations theory" în International Security, 23(1), 1998, pp. 171-200. 554 Tadjbakhsh, Shahrbanou, and Anuradha M. Chenoy, Human Security. Concepts and Implications, Routledge, New York and London, 2007, p. 39. 555 Ibidem. 556 A se vedea A secure Europe
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
2001, p. 21 575 Wendt, Alexander, "On Constitution and Causation in International Relations" în Dunne, Tim, Michael Cox and Ken Booth, The Eighty Years Crisis. International Relations 1919 1999, Cambridge University Press, Cambridge, 2002, pp. 101-119. 576 Barnett, Michael, "Social Constructivism" în Baylis, John, Steve Smith, and Patricia Owens (eds.), The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations, Oxford University Press, New York, 2008, p. 166. 577 Morgenthau, Hans, Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace, Polirom
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Communities, Cambridge University Press, 1998; Cronin, Bruce, "From Balance to Community: Transnational Identity and Political Integration" în Security Studies 8:2/3 (1999), 270-301; Cronin Bruce, Community Under Anarchy, Columbia University Press, New York, 1999; Kahl, Colin, "Constructing a Separate Peace: Constructivism, Collective Liberal Identity, and Democratic Peace" în Security Studies 8:2/3 (1999), 94-144; Bially-Mattern, Janice, "Taking Identity Seriously" în Cooperation and Conflict 35:3 (2000), pp. 299-308; Williams, Michael, "The Discipline of Democratic Peace: Kant, Liberalism and the Social
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în ALBERT, Mathias, David Jacobson and Yosef Lapid (eds.) Identities, Orders, Borders. Rethinking International Relations Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis, London, 2001, p. 128. 736 Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, 2006. 737 Zehfuss, Maja, 'Constructivism and identity: a dangerous liaison', Guzzini, Stefano, and Leander, Anna, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, pp. 92 117. 738 Sintagmă folosită de Zehfuss, Maja în Constructivism in International Relations. The Politics of
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Borders. Rethinking International Relations Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis, London, 2001, p. 128. 736 Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, 2006. 737 Zehfuss, Maja, 'Constructivism and identity: a dangerous liaison', Guzzini, Stefano, and Leander, Anna, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, pp. 92 117. 738 Sintagmă folosită de Zehfuss, Maja în Constructivism in International Relations. The Politics of Reality, Cambridge, Cambridge University Press, 2007. 739 Epstein, Charlotte, `Who speaks
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
University Press, 2006. 737 Zehfuss, Maja, 'Constructivism and identity: a dangerous liaison', Guzzini, Stefano, and Leander, Anna, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, pp. 92 117. 738 Sintagmă folosită de Zehfuss, Maja în Constructivism in International Relations. The Politics of Reality, Cambridge, Cambridge University Press, 2007. 739 Epstein, Charlotte, `Who speaks? Discourse, the subject and the study of identity in international politics` European Journal of International Relations, 17(2), 2011, pp. 327-350. 740 Kolodziej
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în Albert, Mathias, David Jacobson and Yosef Lapid (eds.) Identities, Orders, Borders. Rethinking International Relations Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis, London, 2001, p. 128. 743 Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, 2006. 744 Zehfuss, Maja, 'Constructivism and identity: a dangerous liaison', Guzzini, Stefano, and Leander, Anna, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, pp. 92-117. 745 Syntagme utilisée par Zehfuss, Maja dans Constructivism in International Relations. The Politics of Reality
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Borders. Rethinking International Relations Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis, London, 2001, p. 128. 743 Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, 2006. 744 Zehfuss, Maja, 'Constructivism and identity: a dangerous liaison', Guzzini, Stefano, and Leander, Anna, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, pp. 92-117. 745 Syntagme utilisée par Zehfuss, Maja dans Constructivism in International Relations. The Politics of Reality, Cambridge, Cambridge University Press, 2007. 746 Epstein, Charlotte, `Who speaks? Discourse
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Cambridge University Press, 2006. 744 Zehfuss, Maja, 'Constructivism and identity: a dangerous liaison', Guzzini, Stefano, and Leander, Anna, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York, 2006, pp. 92-117. 745 Syntagme utilisée par Zehfuss, Maja dans Constructivism in International Relations. The Politics of Reality, Cambridge, Cambridge University Press, 2007. 746 Epstein, Charlotte, `Who speaks? Discourse, the subject and the study of identity in international politics` European Journal of International Relations, 17(2), 2011, pp. 327-350. 747 Kolodziej
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Epstein, Charlotte, `Who speaks? Discourse, the subject and the study of identity in international politics` European Journal of International Relations, 17(2), 2011, pp. 327-350. 747 Kolodziej, Edward, Securitatea și relațiile internaționale, Iași, Polirom, 2007, pp. 322-323. -----------------------------------------------------------------------6 7 1 CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Prefață Introducere Abordarea constructivistă a relațiilor internaționale: prezentare generală Identitatea, concept central în abordarea constructivistă Considerații teoretice privind paradigma securității umane CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană Implicațiile promovării conceptului de securitate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
747 Kolodziej, Edward, Securitatea și relațiile internaționale, Iași, Polirom, 2007, pp. 322-323. -----------------------------------------------------------------------6 7 1 CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Prefață Introducere Abordarea constructivistă a relațiilor internaționale: prezentare generală Identitatea, concept central în abordarea constructivistă Considerații teoretice privind paradigma securității umane CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană Implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional Considerații finale Bibliografie Postfață Abstract 220 219 Résumé Bibliografie selectivă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
participa la formarea unor indivizi înclinați prea ușor către compromis și schimbare ori riscul de a participa la formarea unor indivizi obedienți, dispuși să accepte numai statu-quo-ul. Adepții postmodernismului înclină către prima alternativă, dar adăugând filosofiei lor încă o componentă constructivismul: Atunci când constructivismul se întâlnește cu scepticismul și relativismul, acestea trei pot fi utilizate pentru a crea înțelesuri ale alegerii (subiecților, n.n.), făcând posibilă crearea realităților alegerii. Mai departe, combinația acestor filosofii ne permite să apreciem că acel ceva (pe care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
formarea unor indivizi înclinați prea ușor către compromis și schimbare ori riscul de a participa la formarea unor indivizi obedienți, dispuși să accepte numai statu-quo-ul. Adepții postmodernismului înclină către prima alternativă, dar adăugând filosofiei lor încă o componentă constructivismul: Atunci când constructivismul se întâlnește cu scepticismul și relativismul, acestea trei pot fi utilizate pentru a crea înțelesuri ale alegerii (subiecților, n.n.), făcând posibilă crearea realităților alegerii. Mai departe, combinația acestor filosofii ne permite să apreciem că acel ceva (pe care îl fixăm
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
intelectual, reglat de consumurile energetice din organism și din creier, determină instalarea stării de oboseală cu notele ei de variație individuală de la un copil la altul. Vârsta școlii se caracterizează prin sociabilitate crescută, dar încă nediferențiată, toate acestea pivotând în jurul constructivismului. Adaptarea la viața școlii cât și la relațiile care se dezvoltă în interiorul comunității școlare reclamă un anumit grad de maturitate din partea copilului, care să-i insufle capacitatea de a se dispensa de afectivitatea din mediul familial. Schimbările petrecute sub acțiunea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
umane își interpretează reciproc comportamentul și acționează pe baza semnificațiilor rezultate din această interpretare"22. De la Goodman (Ways of Wordmaking, 1978) la Bourdieu 23, "geneza socială a schemelor de percepție, de gîndire și de acțiune" este un element important al constructivismului, despre care Edelman (1988), timp de zece ani24, a afirmat că se manifestă în cadrul comunicării politice. Edelman deplasează accentul pus de cercetare pe procesele de interpretare și în mod general pe construcția socială a realității, pentru a relua titlul dat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sau, mai degrabă, credință în existență contribuie prin intermediul competiției lor"91. Lupta pentru definirea situației, munca pentru legitimare, construirea identității, dreptul de a vorbi constituie mai curînd procese sau aspecte, în care se desfășoară activitatea comunicațională, conformă unei perspective apropiate constructivismului. În competiția internă pentru cucerirea pozițiilor de putere, ca și în competiția interpartinică, manipularea resurselor simbolice îmbracă un caracter strategic fundamental: la putere trebuie instalată definiția pe care aceasta o dă situației, precum și cuvintele care să o exprime. În acest
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Institutul de Studii Politice, 1968, p. 152. 107 Ibid., p. 153. 108 François Bloch-Lainé, "Justification des choix", în Urbanisme, nr. 89, "Les métropoles d'équilibre", 1965, p. 10. 109 Principalele figuri ale acestei mișcări sunt: grupul Bahaus (1919-1933) în Germania, constructivismul rus, Stijl-ul olandez, futurismul italian și, bineînțeles, Le Corbusier, care, odată cu Carta de la Atena, redactează textul de referință al doctrinei urbanismului modern. 110 Fondat pe refuzul separării între "artele frumoase" și "artele aplicate", Bahaus "făcea o revoluție în învățământul artelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1914. �n URSS, arhitec?i ra?ionali?ți, care proiecteaz? case colective ?i fuziuni de arte, instituie, �n 1920, la Moscova, acele VHUTEMAS (Ateliere superioare de art? ?i de tehnic?), �n care se �nfrunt? tendin?ele �idealiste� ?i �productiviste� ale constructivismului, p�n? �n 1930, c�nd stalinismul impune realismul socialist. �ntre toate focarele modernit??îi, ideile, operele ?i oamenii ?es o re?ea internă?ional? de schimburi ?i de confrunt?ri, uneori polemice, ca urmare a varia?iilor de apreciere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-a (Moscova, 1920) de V. Tatlin (1885-1953) st? m?rturie, �n vertiginoasa-i spiral? metalic? �nalt? de 400 de metri, pentru energia, tragismul ?i spe-ran?a pe care o st�rnesc la vremea aceea revolu?ia bol?e-vic? ?i inspir? constructivismul sovietic, care neag? artă pentru art?. Continuitatea spa?ial? obstinat?, comun? casei Schroder (Utrecht, 1924; vezi pliantul, foto 26) de G. Rietveld (1888-1964) ?i pavilionului german pentru Expozi?ia internă?ional? de la Barcelona (1929) de L. Mies van der Rohe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a universit??îi din Leicester (1963), desenat? cu J. Gowan �ntr-o volumetrie violent contrastant? pe baz? de structur? metalic?, c?r?mid? ?i sticl?, el re�nnoad? �n mod str?lucit tradi?ia arhitecturii industriale locale cu limbajul eroic al constructivismului sovietic al anilor �20. Dispari?ia CIAM-urilor, ca semn major al evolu?iei ideilor ?i formelor �n c�mpul arhitecturii ?i urbanismului, contribuie f?r? �ndoial? la eliberarea spiritului chiar ?i pentru aceia care nu au luat parte personal
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
educatori, când se urmărește să se ajungă la aceleași finalități. Cel puțin din aceste motive, tehnicile de operaționalizare puse la punct de pedagogia prin obiective au încă relevanță crescută în activitățile didactice. c) Al treilea model aduce în prim-plan constructivismul care revine la "mentalism" (considerat că poate combate behaviorismul) și se interesează de ceea ce se petrece în acea "cutie neagră", păstrându-și focalizarea pe elevul aflat în procesul de învățare. Diferența față de modelele precedente constă în noul statut al erorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de integrarea în sistemul de piață liberă. Recunoașterea limbilor și culturilor nu este deloc în contradicție cu spiritul pluralismului liberal despre care vorbește Rawls, iar dacă anumite elemente comunitariste nu pot fi evitate, ele fac parte din ceea ce Rawls numește constructivism liberal: "de fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"65. Principiul subsidiarității pe care se bazează cooperarea europeană este de fapt un echilibru reflectiv 66, iar criteriul standard de luare a deciziilor și de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
atare. Dacă lucrurile nu ar sta așa, atunci adversarii lui Rawls ar putea avea dreptate, iar teoria lui s-ar dovedi o minunată fundătură liberală. Numai că nu este cazul să punem problema în acești termeni. Ideea de bază a constructivismului liberal rawlsian este că principiile cooperării pot fi extinse oricât, în funcție de problemele noi cu care se confruntă omenirea. Dreptatea ecologică din perspectivă liberală Plecând de la modelul rawlsian al extinderii, David Schlosberg a analizat aplicarea conceptului de dreptate distributivă la problemele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]