1,467 matches
-
pentru Cezara) mărturisește, de altfel, această (re)integrare în scrisoarea sa către Ieronim: Eu, mulțămită naturei, m-am dezbrăcat de haina deșertăciunei 319. Integrarea celor doi îndrăgostiți în natura edenică a insulei, prin gestul simbolic al dezbrăcării, oferă prilejul unei contemplații estetice de netăgăduit și al unei comuniuni în Eros. În felul acesta, natura încorporează în ea o vocație demiurgică 320. Insula are darul suprem de a aboli realitatea, timpul și spațiul, consacrând ieșirea în afara acestora. Dacă, în Luceafărul, Cătălina ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de idei puține, amestecate la nesfârșit. Această bolboroseală cumplită ne târăște pe un sol sterp, ne provoacă o lehamite periculoasă și o plăcută stare de lene intelectuală. Cum am putea scăpa noi din coșmar? Am putea: ieșind din toropeală și contemplație; gândind autonom și critic. Am putea: căutând oameni noi, vii și liberi; evadând de pe orbita universului previzibil. În fond, există viață și dincolo de televizor. Am putea: aruncând un ochi afară, aplecând urechea la idei proaspete și oneste, ignorându-i pur
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Poezia Îmi fugise cu un bețiv din tramvaiul 16, mai inspirat și mai vesel decât mine, Într-una din serile când mă Întorceam moartă de oboseală de la redacție. Trenul a șuierat și s-a pus În mișcare, smulgându-mă din contemplație. — Aha, aici erai, Stricăciune mică ! — A, salut, Stricat BĂtrân, am spus eu, clipind În cele din urmă și mutându-mi privirea spre capul zbârlit al lui GĂlățanu. Ajunsese, ca de obicei, În ultimul moment. Am ieșit Împreună pe hol și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
25 (I, 264) Infusing sugerează ideea de "umed", și ideea alchimica de trecere, transfer între două lumi succesive pe scara ierarhică spirituală. 26 (I, 270) Sau "punerea / aducerea într-o stare contemplativa, de meditație". Este limpede legătură dintre "muse" (meditație, contemplație, gîndire adîncă) și "Muse" (muză). Astfel, se pare ca Blake atribuie femeii sensul de poartă-deschidere spre căutarea-revelarea adevărurilor nesfîrșite ale creației. Prin femeie se reintegrează conștiința omului în Absolut. Bărbatul și femeia sînt, în termeni lovinescieni, scurtcircuitul vîrfului creației intru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Universitatea din Amsterdam, întrebându‑se dacă opera de artă este numai un obiect estetic, răspunde pe drept cuvânt, că: artisticul depășește esteticul. O operă de artă, spunea el, presupune din partea celui care o receptează în atitudinea potrivită, trei acte: percepția, contemplația și meditația. Nu avem mari șanse să înțelegem arta din trecut dacă nu cunoaștem scopu‑ rile și circumstanțele pe care le urmărea. Pe măsură ce ne deplasăm în trecut, acest scop devine din ce în ce mai precis și în același timp, din ce în ce mai surprinzător. Lucrarea de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o linie nesemni‑ ficativă verticală sau ușor curbată; fruntea era foarte proeminentă, înaltă, cu dimensiunile sale dominând și chiar aplatizând tot restul feței. Figura devine astfel acea formă subtilă care permitea omului să se înalțe spre Dumnezeu. Icoana stimula o contemplație subiectivă făcându‑l pe cre‑ dincios oarecum să preguste din Împărăția cerurilor. În figurația icono grafică totul era în funcție de privirea sau orientarea celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
trebuia să figureze în pictură se va putea discerne perfect. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din fenomen, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibilului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
comportamentul torționarilor, solidaritatea victimelor, comunicarea orală și transmiterea culturii interzise prin memorie, de la gură la ureche prin traseul gândului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare în condiții extreme, precum deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
descris, de obicei, să spunem printr-o evaluare sau un examen. Inițierea sportivă se poate traduce, de asemenea, prin deșteptările succesive ale nivelurilor de conștiință superioare mentalului uman, dar accesibile prin perseverența efortului interior, care presupune atenție, concentrare, meditație, rugăciune, contemplație, extaz, structurate pe efort fizic. Pe de altă parte, inițierea care are loc într-un cadru instituționalizat, cum este cazul în sport, de exemplu, reprezintă o continuitate a experienței umane din viața cotidiană, care presupune meditație și perfecționare fizică. Acest
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
unei a treia logici, Lupașcu sesiza acest specific al experienței estetice, spunând că ea vizează contradicția 515. Argumentul său era legat de faptul că experiența estetică, indiferent că este vorba de creator (artistul) sau de spectator (receptorul de artă), presupune contemplație, adică se sustrage propriu-zis acțiunii și se angajează în sfera cunoașterii cunoașterii 516. Argumentul acesta este dezvoltat și dintr-un alt punct de vedere. Lupașcu privește fenomenul estetic ca "o etapă a devenirii logice, o etapă inerentă structurii și mecanismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
A scrie, 159-163; Papahagi, Interpretări, 43-47, 70-76, 103-107; Negoițescu, Scriitori contemporani, 348-350; Nicolae Oprea, Ion Pop - monograf și poet, VTRA, 1995, 8; Cornel Moraru, O lectură modernă a poeziei lui Blaga, VTRA, 1995, 8; Radu G. Țeposu, Bunul simț și contemplația, VTRA, 1995, 8; Doina Jela, Un iluminist și un european, VTRA, 1995, 8; Mihai Dragolea, Un revoltat bine temperat, VTRA, 1995, 8; Dumitru Mureșan, Poezia marginii, VTRA, 1995, 8; Iulian Boldea, Jocul și „măștile” poeziei, VTRA, 1995, 8; Virgil Podoabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
din care se individualizează și evoluează și conștiința noastră, pînă își recunoaște originea și astfel se recunoaște pe sine și se recreează pe sine, redescoperind, printr-o atenție mai subtilă față de interioritate, evidențe și experiențe pierdute din pură ignoranță. Theoria (contemplația) pură învinge ignoranța. De pildă, dacă pozitiviștii ar exercita o contemplație mai intensă asupra duratei-distanței, ar descoperi că ele fac parte doar dintr-o anumită percepție a spațiu-timpului, nespecifică unui non-ignorant, care nu le va acorda niciodată statut de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
recunoaște originea și astfel se recunoaște pe sine și se recreează pe sine, redescoperind, printr-o atenție mai subtilă față de interioritate, evidențe și experiențe pierdute din pură ignoranță. Theoria (contemplația) pură învinge ignoranța. De pildă, dacă pozitiviștii ar exercita o contemplație mai intensă asupra duratei-distanței, ar descoperi că ele fac parte doar dintr-o anumită percepție a spațiu-timpului, nespecifică unui non-ignorant, care nu le va acorda niciodată statut de realitate în sine, nu le va considera niciodată continue, uniforme și culmea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
-l îngroapă-n sânu-i mut/ Veșnica natură./ Vara trece pe cărări,/ Frunza-n codru sună,/ Trec cernite înserări,/ Nopți adânci cu lună”. Alte texte memorabile sunt Balada munților, poem al transhumanței și al toamnei, ori Balada popii din Rudeni, unde contemplația se însoțește cu o discretă notă de umor. În pasteluri T. cultivă o poezie delicată, suavă și grațioasă, ca în Rapsodii de primăvară, comunicând exuberanța și vitalitatea anotimpului tinereții, și se manifestă ca un colorist și un artist al miniaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
arta nordică și Renaștere .......... 134 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur ......................................................... ............. 135 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XXI‑lea ..... 137 5.1. Opera de artă ......................................................... .................... 137 5.2. Contemplația ......................................................... .................... 138 5.3. Inspirația ......................................................... .......................... 138 5.4. Imaginație creatoare ......................................................... ........ 138 6. Document pontifical: Scrisoarea către artiști a fecitului Papă Ioan Paul al II‑lea interpretare și viziune modernă .............................. 139 Comentarii ......................................................... .............................. 139 Concluzie ......................................................... ...................................... ... 147 Bibliografie ......................................................... ...................................... 153 1. Izvoare ......................................................... ..................................... 153 2. Cărți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sitatea din Amsterdam, întrebându‑se dacă opera de artă este numai un obiect estetic, răspunde pe drept cuvânt, că: artisticul depășește esteticul. O operă de artă, spunea el, presupune din partea celui care o receptează în atitudinea potrivită, trei acte: percepția, contemplația și meditația 4. Nu avem mari șanse să înțelegem arta din trecut dacă nu cunoaștem scopu‑ rile și circumstanțele pe care le urmărea. Pe măsură ce ne deplasăm în trecut, acest scop devine din ce în ce mai precis și în același timp, din ce în ce mai surprinzător 5
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]