1,465 matches
-
antidot la spaimă: cât timp muncești, dai la o parte spaima care te strivește, o supui unui regim existențial corectiv, o raționalizezi. Pentru linia protestantă a culturii europene o linie, cu precădere, anxioasă, construită pe terifianță -, oprirea din lucru, sau contemplația și surata ei, trândăveala reprezintă, în dezacord cu ceea ce gândeau și trăiau romanii, o potențialitate a terifiantului care nu este, de la sine înțeles, recomandabilă. Dar ea indică și faptul că orice artist adică om al contemplației și al "inutilităților" nelucrative
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
oprirea din lucru, sau contemplația și surata ei, trândăveala reprezintă, în dezacord cu ceea ce gândeau și trăiau romanii, o potențialitate a terifiantului care nu este, de la sine înțeles, recomandabilă. Dar ea indică și faptul că orice artist adică om al contemplației și al "inutilităților" nelucrative este, în mod potențial, un "chip al spaimei", motiv pentru care i s-a adăugat un "adjuvant" în persoana, la fel de înspăimântătoare, a Diavolului. Coabitarea a traversat, apoi, glorios, secolele, cu sincope mai mici sau mari, dar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
platoniciană a ideilor. În acest loc, legătura cu textul despre Kant, cu care am început, poate fi refăcută. În Programm der kommenden Philosophie, „experiența“ era nume le dat „unității cunoașterii“, continuității formelor sale multiple. Aceeași unitate este acum realizată prin intermediul contemplației: „Als Einheit im Sein und nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee als Sein.“ Contemplația ideii devine locul sesizării conceptelor originare, oarecum neclar prezentată de Benjamin la început, în textul despre Kant. Iar ideea care poate fi reținută din perspectiva lucrării de față este, așadar, că experiența nu definește o modalitate a cunoașterii obiectelor, ci
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
originare, oarecum neclar prezentată de Benjamin la început, în textul despre Kant. Iar ideea care poate fi reținută din perspectiva lucrării de față este, așadar, că experiența nu definește o modalitate a cunoașterii obiectelor, ci unitatea acestei cunoașteri sau forma contemplației ideilor, trimițând la o modalitate „fenomeno logică“ a speculativului, înțeles ca „luminiș“ al ființei. O problemă importantă este acum aceea a relației dintre idee și fenomen. Benjamin conturează elementele unei ontologii care va sta, mai târziu, la baza descrierii lumii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu eternizându-l, ci tocmai dezvăluindu-i caracterul de lucru. Ruinele Romei antice vorbesc, altfel spus, mai cu putere de spre Cetatea Eternă decât reconstrucția sa actuală. Considerarea lucrului ca ruină și a semnului ca scriere le salvează astfel, dialectic: contemplația care le face să survină nu este subiectivă, reverie, calcul abstract al formei sau divinație, ci ea provine, de fapt, neinten țional, din structura lucrului ca atare sau din semnul în mate rialitatea sa ireductibilă: „Wo das Symbol den Menschen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după cum notează Benjamin, „mișcările creaturii“, ea ajunge să reflecte mișcarea dialectică a acumulării și a dispersiei, ca îmbinare de fragmente, („ausgebro chenen Redestücken“). Ea nu comunică, ci exprimă, prin scriitură, suprafața lumii. Exercițiul lingvistic, proiectat asupra lucrurilor în ruină, devine contemplație melancolică a acestora. Benjamin descrie, s-ar putea spune, natura melancolică a limbii, în forma ei scrisă, singura legitimă din punct de vedere onto logic. Interioritatea sunetului, caracterul său ideal (după cum îl descria Hegel, în Prelegeri de estetică) sunt, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a trecutului. El nu se identifică istoricismului, care reconstruiește trecutul „așa cum a fost“. Obiectul pe care îl descrie este, în mod esențial, o ruină a unui trecut irecuperabil ca atare. Doar ca ruină găsindu-se în momentul prezent al unei contemplații, el își eliberează vocea mesianică și eliberează câmpul de posibilități pe care îl conține: „While the materialist historian constructs a particular past accor ding to the dictates of the hour, the historicist painstakingly recons tructs some bygone era out of
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în care se găsesc din punct de vedere cotidian. Dialectica despre care a fost vorba mai sus (cea dintre orașul-peisaj și orașul-cameră) are tocmai rolul să scoată lucrurile din raporturile lor tehnice și să le aducă în fața unui act de contemplație. Flaneurul este un „animal ascetic“ (asketisches Tier), în sensul că se dedică contemplației, și nu con sumului, el percepe lucrurile nu prin cate goria utilității (și nici prin categorii estetice, s ar putea adăuga), ci prin cea a adevărului. Un
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fost vorba mai sus (cea dintre orașul-peisaj și orașul-cameră) are tocmai rolul să scoată lucrurile din raporturile lor tehnice și să le aducă în fața unui act de contemplație. Flaneurul este un „animal ascetic“ (asketisches Tier), în sensul că se dedică contemplației, și nu con sumului, el percepe lucrurile nu prin cate goria utilității (și nici prin categorii estetice, s ar putea adăuga), ci prin cea a adevărului. Un fragment extrem de dens al Passagen Werk descrie exercițiul unei astfel de contemplații. Când
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dedică contemplației, și nu con sumului, el percepe lucrurile nu prin cate goria utilității (și nici prin categorii estetice, s ar putea adăuga), ci prin cea a adevărului. Un fragment extrem de dens al Passagen Werk descrie exercițiul unei astfel de contemplații. Când lucrurile ajung să se suprapună și să-și amestece marginile, mai exact când li niile perspectivei din peisaj se închid între pereții camerei, survin similaritățile între lucruri, sub forma acelor trăsături care nu încetează a fi proprii, deși se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
galbenă sau Pe gânduri asociază reveriei și o gesticulație afină. Visarea vine și din așteptare, precum într-un tablou ca Femeie lângă stâncă, așteptare pe care nimic nu o clarifică. O întâlnire? Un scurt popas pentru odihnă? Un moment de contemplație? Lectura ne introduce în spațiul reveriei căreia cartea îi servește drept suport, așa cum capul înclinat grațios se servește de suportul mâinii îndoite coregrafic. Lectura magnetizează feminitatea într-o expresie de transă, de rapt oniric. În acest sens al schițării profilului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
palmă, contemplă la picioarele ei talgerul pe care se află capul sfântului Ioan, pe care aproape că-l atinge. Poziția îi scoate în evidență liniile elegante ale corpului, modelajul șoldului, ca și în cazul nudurilor menționate mai sus. Starea de contemplație pare asociată unei stări de liniște, nu există nimic care să tulbure "atmosfera", grația corpului întins, lenitivul senzual al momentului de răgaz. Aproape scos în afara acestui cadru de armonie voluptuoasă, obiectul acestei contemplații pare să nu o tulbure cu nimic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cazul nudurilor menționate mai sus. Starea de contemplație pare asociată unei stări de liniște, nu există nimic care să tulbure "atmosfera", grația corpului întins, lenitivul senzual al momentului de răgaz. Aproape scos în afara acestui cadru de armonie voluptuoasă, obiectul acestei contemplații pare să nu o tulbure cu nimic pe frumoasa fiică a Herodiadei. Storck regăsește aici ceva din acea decadentă contingență a contrariilor, un contrast ceva mai difuz dintre frumusețe și atrocitate, chiar dacă obiectul actului sângeros este împins spre margine, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nevoi există mereu. Cultura presupune spirit critic oricând și oriunde, iar progresul în orice cultură se realizează tocmai pe baza acestui spirit, a reflecției sistematice. Spiritul moldovenesc, ironizat de unii, are și partea sa bună. Nu e numai delăsare și contemplație mioritică, ci, deopotrivă, act critic, iar actul critic stă la baza disocierilor, a opțiunilor, a creației însăși. Mie mi se pare că marele avantaj al intelectualului de veac XIX, care se raporta la Junimea maioresciană, era relaxarea, în sensul bun
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
chip aristocrat. [...] Cu Mateiu Caragiale se petrecea un fenomen de confuzie ereditară, caracteristică multor indivizi de pe acest pămînt, care, neputîndu-și determina arborele genealogic, se pierd în ipoteze adănci ca niște visuri nebune. Cu un cuvînt, Mateiu Caragiale, acest Despot-vodă al contemplației, era un vizionar, care dăduse expresie în firea lui acelui turbure zăcămînt al sufletelor multor cetățeni din pragul Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Mân / Or Woman who is not one of these is not a Christian" (E: 274)137. În toate aceste exemple selectate, Blake face apologia comuniunii dialogice dintre antropic și divin prin medierea religiei. Ideea că Biblia este un mijlocitor al contemplației se regăsește și în poezia lui Friedrich Hölderlin. În Patmos, apare același scenariu blakean al oamenilor înnobilați de codul sacru, care acționează deopotrivă că stimulator estetic și ca factor inductor vizionar: "Wenn aber, als / Von schwellenden Augenbraunen / Der Welt vergessen
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de Argint, centrată asupra emoțiilor artistice, iar ultima este Cartea de Aur, axată asupra cunoașterii supreme, de natură contemplativa 178. Urizen nu încetează în nicio clipă să lucreze la aceste cărți, învăluit în propria solitudine și lăsându-se pradă unei contemplații sumbre, întunecate. Opinia mea este că acest ansamblu cvadripartit traduce însăși schemă vizionara pe care se întemeiază poetica lui Blake, în sensul că arama corespunde viziunii simple, fierul celei duble, argintul celei triple, iar aurul celei cvadruple. Cărțile respective sunt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
îl fcuse și pe Malraux s susțin c Secolul urmtor va fi mistic sau nu va fi deloc. În sfera comentariilor privind arta, în care Ralea limiteaz domeniul esteticii la fenomenul artistic omenesc, (ce are în vedere faptul subiectiv în contemplație și pe cel obiectiv în obiectul creeat, o asemenea circumscriere a problematicii esteticii este restrictiv de data aceasta, întrucât ea las în afar întreg esteticul din afara artei, iar formularea citat și pus de noi între ghilimele nu sugereaz nici convingerea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, iar ascetismul mistic (dat de starea de rugăciune și contemplație) este înlocuit de ascetismul laic. Munca nu este doar un mijloc de a asigura traiul zilnic, ci dă și sens vieții. Finalitatea operațională a muncii este profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, dar care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, ascetismul mistic (dat de starea de rugăciune și contemplație) este înlocuit de ascetismul laic. Munca nu este doar un mijloc de a asigura traiul zilnic, ea dă sens vieții. Finalitatea operațională a muncii este profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci, dimpotrivă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind verosimilitate rupturilor în text. Spre deosebire de Balzac, care este maestrul rupturilor descriptive brutale, Stendhal și Flaubert, cunoscînd cu siguranță stilul balzacian, preferă tehnica motivației descriptive (reveria personajului, descoperirea unui loc nou, contemplația...). 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire Trebuie ca, mai întîi, să se facă distincția dintre o descriere istorică sau cea legată de o povestire de călătorie și o descriere aflată în contextul unei nuvele sau al unui roman. În acest ultim
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și un singur suflet (Fap 4,32). În timpul zilei, intră în orașe și sate, încercând din răsputeri să conducă pe cât mai mulți la Domnul; noaptea, în schimb, se reîntorc la sihăstriile lor sau în locuri solitare pentru a se dedica contemplației. 10. Femeile, în schimb, locuiesc împreună în diferite case nu departe de oraș. Nu primesc nimic, ci trăiesc din munca mâinilor lor. Și se întristează profund atunci când sunt apreciate de către clerici și laici mai mult decât și-ar dori. 11
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
noi și a pătimit pentru slăbiciunile noastre. Alții sunt capabili să se dedice meditației, să citească și să se roage, și cu aripile rațiunii și ale inteligenței se înalță la cele cerești. Aceștia pot fi comparați cu lăcustele, datorită saltului contemplației și a zborului, a experienței sublime de viață. Iar alții merg să predice și se angajează activ prin faptele lor pentru mântuirea aproapelui. Aceștia, deși lucrează cu mâinile lor după felul șopârlei, își stabilesc totuși locuința lor în palatele Regelui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu mâinile lor după felul șopârlei, își stabilesc totuși locuința lor în palatele Regelui ceresc, menținându-și mereu inima în locuințele cerești și lucrând pentru a câștiga răsplata vieții veșnice (p. 115-116). (Descrie cu precizie viața franciscană, ca fuziune între contemplație și viața apostolică, și insistă în a sublinia ceea ce ea trebuie să fie, aducând un reproș ferm acelora care se arată a fi rezervați în a se dărui operei de mântuire a sufletelor, chiar și atunci când superiorii le-o cer
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]