1,290 matches
-
lang] preocuparea pentru aceste probleme, Siddhartha a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a duce la st]ri de meditație contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste practici obișnuite, a dezvoltat un sistem complex de meditație, care cuprindea atât meditația de relaxare în vederea atingerii unei st]ri de calm total, cât și dezvoltarea introspecției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra naturii lui Dumnezeu: importantă pe care omul o acord] eticii comportamentale (vită activă care se încheie, spre deosebire de vită contemplativa) depinde de evaluarea pe care o face asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof evreu din perioada medieval], Moise Maimonide (1138-1204). Într-o oper] relativ cunoscut], Legile tr]s]turilor de caracter, Maimonide prezint] o versiune puțin modificat] a doctrinei lui Aristotel privind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Men, D.S. Bendall (coord.) (Cambridge: Cambridge University Press, 1983), pp. 509-543. Singer, P.: „Famine, affluence and morality”, în Philosophy and Public Affairs, I (1977), pp. 229-243. 45 Marx împotriva moralei ALLEN WOOD i. Introducere Adesea, marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra acțiunii și emiterea de raționamente practice, orientate spre acțiune și spre rezolvarea problemelor concrete ce apar. De aceea, judecata practică și punerea ei în fapt în situația și contextul respectiv sunt cele care primează în activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra acțiunii și emiterea de raționamente practice, orientate spre acțiune și spre rezolvarea problemelor concrete ce apar. De aceea, judecata practică și punerea ei în fapt în situația și contextul respectiv sunt cele care primează în activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
artă are o bază existențială. Analiza creației ca și tipologia propusă În acest eseu constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice În folclor, idei reluate În Viziunea lumii În poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate În creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, Încât i s-ar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
albă, prin care se străvedeau umerii nedezvoltați încă și panglicile cămășii, gulerul circular, ondulat, în jurul unui gât metalic, subțire, oxidat de vânt, îi dădeau aerul unei adolescente, crudă încă, elevă de școală poate, deghizată în domnișoară. Ascunsă între palme, fața contemplativă îi rămânea nedefinită în liniile ei morale. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de idei, sentimentele lui Jim față de fată. 2.Transcrie două cuvinte care conțin diftongi. 3.Explică rolul cratimei în structura ce-i cădea. 4.Exemplifică două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
80, această regulă se transfera în stradă : dacă un cetățean staționa, de pildă, în Piața Scânteii, contemplând clădirea fără vreo intenție, după câteva minute, un ins în costum gri de gata venea să-l întrebe cu ce se ocupă. Cetățeanul contemplativ nu încălca nici o lege, cu excepția celei descrise mai sus.) Stopul acțional al personajului poate fi interpretat în varii feluri de spectator, scăpând controlului politic. Legată de regula cineticii cu sens este cea a absenței liniștii. În filmele acelor ani nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interpretat de Dan Nuțu, s-a numit Vuică și Ripu în Reconstituirea (George Mihăiță și Vladimir Găitan) sau Puștiul în Concurs al aceluiași Dan Pița, întruchipat de Claudiu Bleonț. Băiatul este pașnic, nu vrea să supere pe nimeni, uneori e contemplativ, cu un vag aer poetic, alteori e glumeț sau înfrățit cu natura. El reprezintă firescul, necontrafăcutul, în antiteză cu „ștablișmentul” artificial, constipat, agresiv, găunos. Faleze de nisip se deschide cu silueta subțiratică a băiatului Vasile care, după ce hrănește un câine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei.Prima problemă care trebuie pusă, este: munții, apusurile, picturile și sim‑ foniile, formează o clasă omogenă cu proprietăți comune semnificative? Nu putem răspunde adecvat acestei întrebări fără să ne punem și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Cristos, al Fecioarei, al apostolilor și al arhanghelului Mihail. S‑ar părea că primele icoane au re‑ prezentat totuși portretele celor mai faimoși anahoreți care își alegeau ca loc de ședere, înălțimea stâncilor pentru o viață izolată ascetică și contemplativă. Deci, în primul rând se evidențiază reprezentarea sfinților surprinși prin simbolistici în postura lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La sfârșitul secolului al XI‑lea stilul clasic și bizantin al capitalei Constan‑ tinopol se stabilizează devenind centrul de referință timp de secole pentru mai multe școli artistice, înglobând toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
femei înveșmântate ca preotese de origine greacă, așezate de o parte și de alta a chipului monumental al lui Moise. Acestea sunt două personaje des‑ prinse din Vechiul Testament, care simbolizează prin Rahela sau Rea viața activă, iar prin Lia, viața contemplativă. Mormântul papei Iuliu al II‑lea, din bazilica sfântul Petru este împodobit deci cu trei statui: capodopera Moise, străjuită de cele două simboluri ilustrate de Rahela și Lia. 3. Pictorul Michelangelo. Începutul, pictură în ulei pe lemn, pe pânză, pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală proprie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
me‑ canismele asociative ale psihologiei creativității. Opera de artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect, nefiind decompozabil în atomi. Această unitate profundă a operei de artă este reflexul caracterului ei contemplativ și inspirat. 5.4. Imaginație creatoare Imaginația creatoare este efortul prin care imaginația devine receptivă în fața acestei viziuni pe care o interpretează și o traduce în materia sensibilă proprie fiecărei arte (auditive, vizuale sau tactile). Formula este însă înșelă‑ 38
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
imaginative a formelor din fenomen, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibilului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții spre deosebire de înțelegerea comună afectată de imperfecțiune și obscuritate. Noi sesizăm prin mijlocirea operei lui ceea ce el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este surprinsă de pictor și transpusă pe pânză, după ce artistul maschează toate referințele domestice la interiorul camerei Jurinei și o plasează în locul eroinei autentice (Esther) pe Margareta, modelul pictorului. Katie Ward așază tabloul lui Elinga la intersecția a două priviri contemplative: una aparține Estherei și cealaltă Jurinei. Prima descriere ekphrastică a Estherei selectează în special elementele de decor: ferestrele, oglinda ce atârnă pe perete, scaunul de lângă perete, lada acoperită, vasul cu fructe, perna de pe jos, pantofii de pe podea. "From here, viewing
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
urât. Gesturile sale par fie a implora compasiune - mâna dusă la piept -, fie a oferi o explicație servilă funcționarului. Ultimul element din universul pictural pe care privirea Retei îl înregistrează este mulțimea săculeților de bani împrăștiați pe jos. Traiectoria privirii contemplative, dar și selecția individualizantă a celor două personaje induc un sens nou fragmentului. Discursul descriptiv nu accentuează atât asupra unor eventuale calcule eronate care fac dijmuirea de nesuportat, cât asupra statutului celor două personaje exponențiale. Funcționarul și plătitorul de taxe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Bătrân). Cel mai evident argument este prezența personajului cu scufie vermillon. Figura nu este vizibilă în tabloul din 1568, dar în copia de la Luvru este extrem de pregnantă, așa cum sunt și cerul și păsările (ciorile) care îl acoperă. Mai mult, orizontul "contemplativ" al cititorului este strict delimitat de către coperta cărții, care în prima ediție 30 reproduce în variantă alb-negru tabloul original, cel al lui Pieter Breugel cel Bătrân. Structural, acest fragment ekphrastic se organizează pe mai multe niveluri, care mai degrabă se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
legături îndărătnice, dureroase, porni spre geam urmărită de zâmbetul orbului strâmb, și de nedumerirea doctorului care parcă nu aștepta răspuns (vezi nota 11). Astfel, fragmentul exphrastic se construiește simetric: începutul, la fel ca și finalul, fotografiază reacția Ioanei. Privirea ei contemplativă parcurge distanța de la indiferență la interes: nu sesizează prezența tabloului în timpul primei vizite în cabinetul doctorului; apoi, siluetele orbilor îi par mostruoase și monstruozitatea lor o înspăimântă pentru ca frica să se transforme în interes. Descrierea ekphrastică transpune aproape didactic elementele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi creează senzația unui vertij care o absoarbe (vezi nota 11). Pentru
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lui Breugel (vezi nota 35). Pe de altă parte, un alt argument ce susține interesul scriitorului pentru receptarea operei picturale și nu prentru realizarea ei este faptul că descrierea ekphrastică este una "procedurală". Fragmentul ekphrastic oferă un mic "ghid" practici contemplative. Ioana Olaru nu descoperă dintr-odată tabloul, ci revine de mai multe ori asupra lui ("Până atunci figurile dizgrațioase ale celor șase orbi o înspăimântaseră: Bruegel i se părea prea crud. Acum însă tabloul începuse să o intereseze (...)". Dar și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu scufie vermillon devine simbolul speranței că nu au murit toți oamenii, nici în pânză, dar nici în realitatea fizică a sanatoriului în care ea trăiește. În contextul discuției despre receptare, pasajele ekphrastice se constituie și într-un excelent exercițiu contemplativ pentru cititori. Cele două fragmente se revelează astfel ca o tehnică mise en abyme a însăși ideii de contemplație. Ele forțează cititorul din toate timpurile la o comparație a descrierii ekphrastice cu scenografia reală a tabloului. Descoperim astfel că Buzura
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]