5,573 matches
-
extrem de variate. Măștile au putut figura, la polul consacrator, divinitățile din lumea de dincolo sau figuri eroice ale unor personaje din mitologie sau din istoria transfigurată mitologic; la polul degradator, ele au funcționat ca efigii ale personalităților politice sau religioase contestate sau ale entităților (regalitatea, imperiul englez, catolicismul) care trebuiau delegitimate. Procesiunea a putut avea un caracter celebratoriu, marcând comemorarea unor momente cu semnificație religioasă sau politică, sau unul carnavalesc, marcând revolta simbolică față de o anumită ordine politică. În funcție de diverși factori
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan. Acest voievod, al cărui nume nu ne este cunoscut, a preluar misiunea unificării formațiunilor politice de la est de Carpați.24 Moldova înainte de descălecat Dacă tradiția istorică a întemeierii Țării Românești de către Negru Vodă este controversată, contestată, tradiția despre nașterea Moldovei nu a întâmpinat nici o obiecție, aceasta este "cu mult mai certă și mai precisă", spune D. Onciul, în Originile Principatelor Române (Scrieri istorice, p. 69). Informația despre descălecatul Moldovei, înregistrată de cele mai vechi letopisețe scrise
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a lui C., care în 1895 înființează la București, cu N. Iorga și J. de Biez, Alianța Antisemită Universală. Preocuparea se vădește atât în tratatul Despre poporație (1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în 1908, în volum. La Vălenii de Munte, în 1909, tipărea placheta Poezii, epigrame și cugetări în proză, retipărită, cu puține adăugiri, în 1939
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
necesitate („De sute de ani omenirea privește cerul printr-o gură de tun”). C. vrea să instaureze în România un etos agresiv. Toate virtuțile, cunoscute și recunoscute, miturile, valorile care susțin orgoliul nostru național (de la omenie la resemnare) sunt răsturnate, contestate, ridiculizate în această antropologie pesimistă. Se pleacă de la ideea că modelul existenței românești este minorul și că plaga națională este fatalismul. Omenia este o calamitate și viciul nostru fundamental ar fi resemnarea. În fișa specificului nostru mai sunt notate indiscreția
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Dinamică revoluționară în aceea că supune aceleiași legi vîrfurile și pe cei de rînd, tabuul și familiarul, revelația și experimentarea. Ecourile acestei constrîngeri critice s-au propagat de-a lungul a trei secole în care va domni "raționalismul", el însuși contestat și discutat în conformitate cu propriile sale canoane. Lucien Herr, 1888: "Insurecția, revolta, în limbaj comun, examenul și critica reprezintă o datorie nu numai în cazuri excepționale, ci totdeauna". Spiritul critic nu înseamnă să critici autoritatea din principiu, ci să vrei să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la controlul teatrului, datorită caracterului său inofensiv (1906 și 1945), această măsură se aplică domeniului cinematografiei (1909); reformulată în 1961, ea se află încă în vigoare. Cînd are efecte diminuate în zona cinematografiei (1975), legislația se înăsprește în domeniul radiodifuziunii; contestată și aici (prin posturile de radio periferice), ea se abate, prin intermediul monopolului, asupra televiziunii (unde Le Chagrin et la Pitié a lui Marcel Ophüls, deși primise avizul de difuzare în cinematografe, este interzis). Cum eficacitatea acustică a mediilor concurente sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
eschivează, nu poate fi surprinsă cu claritate. Desigur, este și cazul altor concepte cum ar fi moralitate, politic, lege, cultură, raționalitate. Mulți autori consideră că termenul comunitate este unul absolut contestabil. Alții resping ideea, arătând că, pentru a fi esențialmente contestat, ar trebui să existe un fel de exemplar original de comunitate a cărui autoritate să fie general acceptată, înfruntările ulterioare rezumându-se la modul în care modelul original ar fi fost optim dezvoltat. Însă, departe de a exista un consens
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legi a partidelor politice, instanța respingând cererea de intervenție formulată, de această dată, de Asociația revoluționară "Adevăr și Dreptate", care a contestat similaritatea denumirilor, și dispunând înscrierea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD" în Registrul alianțelor politice. Decizia putea fi însă contestată, în termen de cinci zile, la Curtea de Apel București, lucru care s-a și întâmplat, contestatarul fiind aceeași asociație revoluționară, căreia i s-a adăugat Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună73. Pe 5 martie
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de inflație și șomajul (Castels, 2000). Pe scurt, caracterul controversat al conceptelor postmodernism / postmodernitate se referă la multitudinea de sensuri pe care le incumbă, astfel că paradoxal a devenit aproape golit de sens. El trimite la o sumă de "concepte contestate, de idei disparate, sensuri obtuze și chiar interese politice" (Jarvis, 1998). Alți autori îl consideră o non-idee (Newman C.), afirmând că e din ce în ce mai dificil să înțelegem la ce anume se referă termenul. Totuși, o încercare de circumscriere a conceptului și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și urma să fie confirmată de evoluția socială. Cauza socială, umană, cauza asociată cu progresul de ansamblu, a constituit combustia adevărată a politicii americane. De aceea, niciodată această țară, deși de mărimi continentale, deși cu o forță economică de nimeni contestată, nu a fost asociată cu ideea de imperiu. Imperiile sunt conservatoare și militează pentru statu-quo. SUA nu au stat în vecinătatea conservatorismului și steagul adevărat al acestei țări a fost schimbarea, prefacerea, progresul. Imperiile apelează la politica forței, la ceea ce
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
asigura un alt obiectiv, cam de aceeași importanță, care să solicite o angajare asemănătoare, să dea un sens existențial vieții. Imediat după încheierea Războiului Rece, America a traversat un moment unic. Unic, pentru că era singura superputere a lumii, de nimeni contestată. Pentru că se bucura de o legitimitate unanim recunoscută, generată de suita de victorii obținute. America avea toate datele și toată îndrituirea de a fixa un obiectiv poate nu la fel de spectaculos, dar un obiectiv larg împărtășit, de mare rezonanță politică sau
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
întreprinderii face ca și rezultatele să apară cu întârziere. Se estimează că primele date referitoare la situația din 2008 vor fi disponibile de abia la jumătatea anului 2010. Până în prezent, există doar rapoarte parțiale, ale căror rezultate sunt fie vehement contestate, fie înfățișate ca fiind dovada definitivă a unui dezechilibru dintre cercetarea efectuată în cadrul propriilor laboratoare și cea desfășurată în străinătate. Un astfel de raport, publicat în 2008, indică faptul că aproximativ 55% din bugetul de cercetare-dezvoltare al corporațiilor americane a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
activității profesorului sau a elevului (mai exact după gradul de activizare), de unde denumirea de metode active sau metode pasive. Deși ne-am obișnuit atât de mult cu asemenea atribute sau criterii de principiu, legitimitatea acestei clasificări este de cele mai multe ori contestată, Întrucât se consideră că, În ultimă analiză, orice metodă implică o anumită activitate și, mai ales, este greu de Întrevăzut de unde și până unde Începe și se sfârșește adevăratul activism al elevului. De multe ori sub aparența unei pasivități se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
arbitrare ale politicului sau economicului, de necesitatea reducerii incertitudinii subiective sau chiar pentru a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
găsit la adresa de web http://www.forum-academic.com. În 2005, Ministerul Educației a angajat un corp de experți să realizeze un studiu de evaluare a problemelor de etică din instituțiile universitare românești, în vederea elaborării unui cod etic valabil al acestora. Contestat el însuși chiar pe criterii etice, studiul permite o apreciere realistă a diverselor riscuri morale care afectează universitățile românești. Cifrele sunt șocante chiar și pentru cei care s-au lovit de comportamentul incorect al unora dintre angajații universităților: cazurile de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
performanțele și beneficiile viitoare. • Un alt set de teorii atribuie cauzele succesului sau eșecului școlar variabilelor culturale: aspirații, motivații și atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt specifice categoriilor sociale. Aceste teorii sunt puternic contestate atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură economică sunt influențate de variabile sociologice. Dintre acestea, cele care facilitează schimburile au primit titulatura de capital social. Capitalul social se regăsește sub forma încrederii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un teoretician revoluționar, în sensul că urmărea sau dorea schimbarea efectivă a unor regimuri politice și înlocuirea lor cu regimurile teoretizate de el în Republica sau în Legile, deși și-a găsit și mulți apărători, a fost de destule ori contestată, și nu de nume nesemnificative. Mai ales după ce Karl R. Popper a văzut în Platon părintele fondator al apărătorilor „societății închise” și, în particular, pe teoreticianul arhetipal al statului totalitar, alți interpreți, precum B.B. Levinson ori J.A. Elias au
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
inteligența" 2.1. Definirea inteligențeitc "2.1. Definirea inteligenței" Singura aptitudine generală admisă actualmente este reprezentată de inteligență. Unele analize au propus și memoria pentru acest rol, dar ulterior această ipoteză a fost infirmată. Existența aptitudinilor generale a fost deseori contestată. Unii cercetători susțin că nu există astfel de aptitudini, care să favorizeze toate tipurile de activități, ci doar aptitudini de grup, cu sferă mai largă. Pare totuși destul de logic faptul că, întrucât întreaga activitate psihică are la bază sistemul nervos
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru ochi! Și, de asemenea, o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca e pe potriva statutului social al gânditorului: da, nu-i grozavă... Atena a pierdut bătălia de la Cheroneea î338) și își vede hegemonia contestată, apoi chiar dispărând. După ce Alexandru moare î323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
menționate critică teoria constructivistă tocmai pentru că este diferită, în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în relațiile internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător pentru viitorul disciplinei, al treilea pol teoretic în relațiile internaționale. O altă critică, amintită succint
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este departe de a fi încetinită de constrângeri democratice; în sfârșit, avantajul informațional derivând din acuratețea informațiilor, transparența sistemelor democratice și capacitatea de a semnala în mod eficient determinarea de a promova un anumit plan de acțiune sunt și ele contestate (Rosato, 2005, pp. 594-599). Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unui stat, activitatea instituțiilor și ramurile economiei naționale (Adams, 2002, p. 103). De asemenea, împotriva grupărilor de acest tip, aplicabilitatea unor strategii de descurajare de tipul celor folosite în perioada „războiului rece” împotriva statelor este în cel mai bun caz contestată (Ikenberry, 2002, p. 50). Mediul internațional poate fi caracterizat astăzi ca incert și ambiguu, ca urmare a apariției și implicării active în sistem a unor actori „nonconformiști”, care nu mai joacă după regulile sistemului internațional modern. Au putere, dar nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războiului cu alte democrații (Doyle, 2005). Dar într-o democrație, anumite categorii de populație pot câștiga în urma războiului, așa cum arată literatura așa-numitei economii a războiului. Mai mult decât atât, teza conform căreia războiul conduce la întreruperea fluxului comercial este contestată și contestabilă - vezi Levy și Barbieri (1999, pp. 463-479). Teoria păcii democratice nu este singura provocare la adreasa realismului lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de ordin cultural, religios, cutume tradiționale etc. care nu se lasă ușor încadrate în soluțiile de tip asimilare, integrare, toleranță, ignorare. Pentru rezolvarea lor s-a imaginat termenul de „multiculturalism”, generos și cuprinzător, dar a cărui eficiență începe să fie contestată (Germania, Franța). Organizația Mondială pentru Migrație (IOM) afirmă că la ora actuală sunt peste 300 de milioane de emigranți în lume. Din aceștia, Europa a primit 70,6 milioane, America de Nord, 45,1 milioane, Asia, 25,3 milioane. Cea mai mare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]