2,327 matches
-
vor fi capabili să facă?". Galloway și Roland răspund foarte clar la prima întrebare, în acord cu ce scriam mai sus, cu lucrările lui Gottfredson (1985) sau cu propriile noastre lucrări (Debarbieux, 1996) și așa cum sugerează întregul curent al analizei contextuale (Benbenisthy și Astor, 2005) sau studiul clasic al lui Rutter (Rutter et al., 1979): explicația acestor diferențe rezidă și în interiorul școlii, nu doar în fundalul familial ori socio-economic. De unde o concluzie netă (Galloway și Roland, loc. cit): Problema este că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
împotriva evaluării, cu condiția ca aceasta să fie ajutătoare, nu stresantă, atentă, nu disprețuitoare, pedagogică, nu administrativă. Formarea nu e totul, căci problema violenței în școală depășește cadrul local, fiind cuprinsă într-o structură culturală și socială. Într-o abordare contextuală largă (ecologică), importantă pare măsurarea ponderii protecțiilor "naturale" (care nu sunt decât construcții istorice), în încercarea de a le consolida și a le face cunoscute, dar și de a le combina cu acțiuni voluntare în care mediul devine un aliat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie neglijată sau disprețuită nici o metodă. Complementaritatea este aici regula. Nu-i suficient să măsurăm, trebuie să și înțelegem. Comunitatea științifică a progresat mult pe planul înțelegerii mecanismelor care produc violența în școală. Abordările prin factori de risc și abordările contextuale se completează reciproc formând o viziune non-fatalistă. Rolul cumulului de factori de risc, îmbinat cu un context socio-economic care agravează sistematic fenomenul prin excluziune socială, a fost pe larg demonstrat. Dar rolul unității școlare înseși și al contextului ei pedagogic
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
95-104. BROWNFIELD D. (1987). "Father-son relationship and violent behavior", Deviant Behavior, nr. 8, pp. 75-78. BROWNSTEIN H.H. (2000). The Social Reality of Violence and Violent Crime, Needham Heights, SUA. BRYK A.S., DRISCOLL M.E. (1988). The School as Community: Theoretical Foundations, Contextual Influences, and Consequences for Student and Teachers, Universitatea din Wisconsin, National Center on Effective Secondary Schools, Madison. BUARQUE C. (2002). Os instrangeiros. A aventura da opiniăo na fronteira dos séculos, Garamond, Brazilia. CAMPOS A., BARBOSA A., POTCHMANN M., ARMORIN R.
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la putere în 1981. Din nou, foarte aproape de argumentul menționat în introducere, sensul descentralizării s-a schimbat de-a lungul timpului și, până în anii 1990, ajunsese să fie privit ca, cel puțin parțial, o aplicare a principiilor neoliberalismului. Aceste capitole contextuale oferă o privire de ansamblu asupra restului cărții. Capitolele următoare se focalizează pe anumite aspecte ale acestor reforme și examinează în detaliu diferitele dimensiuni ale guvernului subnațional din Franța. Acest lucru duce inevitabil la un fel de repetiții, iar autorul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În cele ce urmează evidențiem componentele fezabilității unui proiect de inovare, principalele criterii de evaluare, precum și caracteristicile demersului evaluării în funcție de stadiul derulării proiectului<footnote Balachandra, R., Friar, J.H., „Factors for success in R&D projects and new product innovation: a contextual framework”, IEEE Transactions on Engeneering Management, Vol. 44, No. 3, 1997. footnote>. Componentele evaluate Criterii de evaluare Elemente caracteristice Strategică • Compatibilitatea cu strategia, obiectivele și imaginea întreprinderii • Compatibilitatea cu atitudinea managerilor față de inovarea tehnologică și riscul aferent Comercială • Măsura în
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
variază și poate fi influențat politic sau discursiv. Interesele de gen pot fi privite printr-o lentilă liberală, care pune accentul pe autonomia femeilor, sau printr-una social-democrată, mai apropiată de politicile protective. Eu consider că diferite probleme trebuie abordate contextual, respectiv utilizând anumite politici. De pildă, pentru o femeie în vârstă, săracă, aflată la limita subzistenței, politicile sunt mai curând sociale, protective, decât emancipatoare 2. La nivel de discurs, poate fi influențat de un curentcultural important, de pildă, cel poststructuralist
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
teoriile au nevoie și de o informare empirică se reflectă în această ultimă parte a studiului. În opinia mea, mai util ca instrument teoretic este conceptul de interese decât cel de nevoi, iar interesele femeilor și ale bărbaților trebuie abordate contextual pentru a putea afirma dacă acestea sunt fundamental divergente sau există și puncte comune. De asemenea, consider că este important să luăm în considerare deopotrivă diversitatea femeilor, dar și neajunsurile care decurg din îmbrățișarea punctului de vedere poststructuralist. Din investigarea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la activitatea parlamentarelor din România (Tănase, Moșneag, 2006) au subliniat marginalizarea reprezentării intereselor de gen. Prin urmare, consider că abordarea feminismului poststructuralist, potrivit căreia interesele sunt lipsite de legitimitate deoarece nu pot fi asociate unei „entități”, a cărei identitate este contextuală și fluidă, nu este recomandată decât, poate, ca analiză teoretică, cu atât mai mult în România, unde nu a existat în anii ’60 o mișcare feministă care să fi impus pe agenda politică și interesele de gen. După cum a reieșit
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
astfel de diferențe, se pot construi componente independente ale modelului din mai multe perspective și apoi combina aceste componente (neglijând diferențele privind percepția indivizilor). O astfel de metodă bottom-up are avantajul documentării asupra diferențelor în percepția organizațiilor determinate de senzitivitățile contextuale. 2) JAS (Java Agent-based Simulation) JAS este: i) un mediu de simulare; ii) un cadru pentru construirea modelelor bazate pe agenți; iii) o bibliotecă Java care conține programe orientate către simulare. JAS este un pachet de programe open source, găzduit
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
simultan. Cu alte cuvinte, o singură entitate (alele, gene, organism sau specie) nu contribuie la fitnessul general independent de celelalte entități. Contribuția fitness a unei entități (individ) poate depinde de toți ceilalți indivizi din acel context. Aceasta este o măsură contextuală a dependenței, a influenței directe sau indirecte pe care fiecare entitate le are cu celelalte entități cu care aceasta este cuplată. Într-un sistem social, fiecare individ aparține mai multor grupuri și unor contexte diferite și contribuția sa la fiecare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și Își organizează cunoștințele traversând două procese: asimilarea și acomodarea. În final, ei Își creează competența necesară Încadrării În sistemul economico-social. Competența este un ansamblu integru și funcțional de cunoștințe, capacități și atitudini care permite a face față unor situații contextuale, a se adapta la ele, de a rezolva probleme și a realiza proiecte. Scăderea calității pregătirii În Învățământul superior se concretizează În faptul că doar „Între 5 și 10 la suta din totalul studenților sunt cu adevărat performanți, iar alți
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
bărbații! În fine, un ultim studiu a pus în evidență că ar exista chiar o oarecare tendință a bărbaților de a vorbi mai mult decât femeile, dar mai ales că atunci când apar diferențe între sexe, acestea sunt de cele mai multe ori contextuale. Astfel, se pare că bărbații sunt mai vorbăreți cu soțiile lor sau cu străinii. În schimb, femeile vorbesc mai mult decât bărbații cu copiii lor. (Leaper și Ayres, 2007). În concluzie, ca de atâtea ori, diferențele dintre sexe apar și
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
îndărăt. 3. Fiecare ședință este un proces de creație și de achiziție care îl face pe terapeut să intervină în realitatea sa concretă și în stabilitatea sa. Terapeutul, este cel care trebuie să se repereze, pornind de la datele semiologice și contextuale, de care dispune în primele etape psihogenetice și modalitățile lor proprii de funcționare psihică și relațională. Cura psihoterapeutică cu un schizofren implică și se construiește pornind de la elemente clinice care sunt prezente și evaluate continuu (Raclot, 1986). Totul este important
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și cadrul ei este acela al unei relații intersubiective: ea este în primul rând o întâlnire interumană, o tatonare permanentă ce implică toate resursele și registrele celor implicați în ea. Evoluția de mai bine de 25 de ani a cadrului contextual, atât teoretic cât și social al sistemului de îngrijiri psihiatrice este un element indispensabil de luat în calcul: modelele au avut timp să devină mai puțin ideologice, referințele diverse au avut timp să se integreze, experiența tinde să țină cont
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
oferte cognitive minimale, sancționate social. Critica surselor nu este inocentă nici când este tolerată ca exercițiu pentru copii, neputând funcționa într-un vid al cunoașterii și motivației. Aplicând intenția critică dincolo de obiectul izolat, declarat "sursă istorică", ajungem la suportul său contextual, la o necesară logică a relaționării diferitelor obiecte și subiecte ale cunoașterii. O astfel de relație se exprimă într-o "metanarațiune" (J.F. Lyotard), construită pentru a perpetua un număr de semnificații prin demersul epic. Narativul este inerent existenței umane, dovedindu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît pentru cineva ca sens propriu-zis existențial și contextual. Semiotica se deschide dialogului intercultural, rostirii individuale (parcursurile semiotice ale lui Eco, Barthes-flanerii în "pădurea narativă", respectiv în universul semnelor culturii japoneze). Deplasarea de la logica structurii la discursul (logic) al subiectului va impune și bascularea de la "gramatica visului" la visător
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de participanții la jocul cooperativ, a cărei rezultantă este stabilirea unui echilibru. La polul opus s-ar situa gluma ca instrument de de-construire a sistemelor normative. În raport cu noțiunea de cod, legată de coerența structurală, convenția ca set de instrucțiuni contextual orientate, guvernate de un model inferențial: p q (cf. U. Eco, 1984: 84) implică un demers (abductiv în sens peircian), o acțiune rule governed (U. Eco, 1984: 168). Convenția este, cum spune Barthes, "perspectiva citării", legea, regula, cartea (cartea culturii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens fundamental al structurii și chief meaning ca sens contextual (Empson). De
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens fundamental al structurii și chief meaning ca sens contextual (Empson). De fapt, gluma operează un joc subtil între funcția frastică (normativă) și cea discursivă terminală care asigură inserția frazei într-un discurs și a discursului în context. Reluîndu-l pe Bergson am putea defini glumele corporale (gaguri, pantomimă, clownerii) sub
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gesturi cu aceeași semnificație în diverse culturi care confirmă ipoteza gesturilor ca semne motivate, există și o multitudine de gesturi convenționale, specifice unei anumite culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chiar și de râsul însuși ori de satiră ca o parodie a formulei consacrate de satiră menippee. Vom demonstra acest fapt când ne vom ocupa de analiza textului în sine; pentru început, ne mărginim la a remarca existența unor asemănări, contextuale ce-i drept, cu satira menippee deja supusă discuției. Totul ține, și în cazul de față, de domeniul conjuncturii: autorul operei a fost desemnat în virtutea unor date, ce-i drept, ușor contestabile, proporțiile romanului au fost, inițial, mult mai mari
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dar geniul renascentist al lui Ariosto îi va găsi o rezolvare încă și mai savuroasă, cu implicații de lungă durată în diacronia literaturii. În împletirea dintre faceție și poemul eroi-comic originează și linia caracterologică din romanul picaresc. Inversarea de roluri contextuală (sluga e mai inteligentă decât stăpânul) oferă premisele parodiilor desfășurate pe spațiile largi, cum sunt romanele sau poemele eroi-comice. Interesantă, din acest punct de vedere, ar fi studierea evoluției picarului în romanul francez de la sfârșitul perioadei, care și-a preluat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]