1,024 matches
-
dacă nu ajunge să descopere acest lucru, metodele sunt indirecte. Desigur, chiar în virtutea acestui criteriu mai specific, gruparea are un caracter oarecum arbitrar; pe de o parte, pentru că nu e vorba de două clase antinomice, ci mai mult de un continuum, astfel încât anumite procedee se situează la mijloc (cum ar fi inventarul de valențe), iar pe de altă parte, deoarece unele procedee (interviul, de exemplu) pot fi utilizate și într-un sens și în altul. 2.2.1. Metode directetc "2
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
doar faptul că sunt destul de apropiate de exigențele testelor, urmărind să acopere aceeași variabilă latentă, o atitudine, cu un grupaj de întrebări, fiind posibilă calcularea unei cote globale. De asemenea, ele mai comportă ideea caracterului bipolar al atitudinii, al unui continuum între cei doi poli („îmi place foarte mult”, „nu îmi place deloc”) și a unor poziții specifice individuale pe acest continuum. Este important de notat, apoi, că metoda preconizată de Thurstone - colectarea de la populația supusă investigării a unor păreri în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întrebări, fiind posibilă calcularea unei cote globale. De asemenea, ele mai comportă ideea caracterului bipolar al atitudinii, al unui continuum între cei doi poli („îmi place foarte mult”, „nu îmi place deloc”) și a unor poziții specifice individuale pe acest continuum. Este important de notat, apoi, că metoda preconizată de Thurstone - colectarea de la populația supusă investigării a unor păreri în legătură cu obiectul atitudinii, precum și selectarea și clasarea lor de către experți (judges) - oferă un tipar metodologic general de lucru în situații inedite, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și incomplete, un criteriu ce se suprapune aproape total cu cel ideal (teoretic) - empiric. Important de reținut este că, analizând tipurile de familie din fiecare context sociocultural, ca și cazurile concrete de structuri de familie dininteriorul acestor contexte, constatăm un continuum nuclear (ideal) - extins (ideal) cu foarte multe variante intermediare, dintre care cele de mai jos mi se par semnificative. 3.2.2.1. Familia tulpină tc "3.2.2.1. Familia tulpină " Aceasta are următoarele caracteristici: a) Este un grup
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau indirect, prin prisma unor standarde și practici socioculturale, familia se compară cu alte familii și situații și dezvoltă o imagine de sine ca prezentând sau nu probleme. (Probabil mai corect ar fi să spunem că își evaluează locul pe continuumul „fără probleme-mari probleme”.) Raportul autocaracterizare-caracterizare din exterior are consecințe severe asupra vieții familiale pe cel puțin două dimensiuni: dacă familia resimte problemele acute pe care nu le poate rezolva singură și dacă sistemele mai largi din care face parte (familia
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
W.K. (2000), Design paradigms: A Sourcebook for Creative Visualization, John Wiley and Sons, books.google.com/books?isbn=0471299766 Watson, K., Modgil, C., Modgil, S., coord. (1997), Power and Responsibility in Education. Educational Dilemmas: Debate and Diversity, Vol. III, Continuum International Publishing Group, books.google.com/books?isbn=030432891X Weimer, M. (2002), Learner-Centered Teaching. Five Key Changes to Practice, John Wiley and Sons, Inc., Jossey-Bass, San Francisco, books.google.com/books? isbn=0787956465 Whity, J. (2004), Rethinking the school curriculum
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o caracteristică substanțială distinctivă a acestui tip de realism. Sunt însă puțini cei care susțin această alegere.) Realiștii mai pot fi clasificați în continuare pe baza intensității și a exclusivității atașamentului lor pentru presupozițiile realiste centrale. Aici putem imagina un continuum de poziții diferite. Realiștii "radicali" exclud din politica internațională aproape orice altceva în afară de putere și interes propriu. Trimișii atenieni către Melos din Istoria lui Tucidide (1982: Cartea V, Capitolul 85-113) exprimă o astfel de viziune, însă aceasta nu este susținută
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
O problemă esențială a acestui argument este că interpretarea eco-centrismului care sprijină cartea lui Eckersley (1992) poate fi contestată. Ecocentrismul, în sine, este nedefinit politic. Poate avea multe variante, de la anarhie la autoritarism, cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
text (rezumat, argumentare sau combinate) și să Încadreze cultural un text aparținător respectivei limbi. Cred că identitatea unui individ nu mai ține astăzi de Înscrierea bagajului lui de cunoștințe și formativ În tezaurul constituit al unei tradiții culturale, ci În continuumul culturii vii. Abia În interiorul acesteia se pot găsi urmele pieselor din tezaur, pe care oricine este liber să le ia, fără ca În absența urmării acestei căi identitatea individului să aibă de suferit. Iar studiul respectivului patrimoniu trebuie Întreprins de viitori
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
altă parte, ambele volume se termină sub același unghi de 53°, așa încât muchiile lor se unesc într-un mănunchi simetric de intersecții. O intersecție nu este o ciocnire, iar combinația dintre ciocnire și intersecție produce un contrapunct între coliziune și continuumul armonios. Energia concentrată în centrul punctual ne poate aminti de un arc electric ai cărui electrozi incandescenți generează o lumină de o intensitate orbitoare. Ne mai putem gândi la Crearea omului a lui Michelangelo (vezi figura 105), unde scânteia creatoare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip” a închisorii, în sensul prezenței dimensiunilor tradiționale ale acestei instituții; regimul deschis constituie „forma îmblânzită” a privării de libertate, anticamera lumii de dincolo de zidurile penitenciarului. Regimul de maximă siguranță este proiectat pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
privește curioasă, dar fără simpatie. Bacovia s-a ferit să fie obiectul curiozității contemporanilor săi și al com pătimirii lor. Decența omului i-a priit operei. Dificultatea fiecărui capitol din Dosarul Bacovia I, a fost aceea de a realiza un continuum de propoziții scurte. Ca să reușești, e nevoie de multă ,,bătătură’’. Coerența viziunii este esențială la un scriitor și atunci cînd o observăm știm că el e un scriitor adevărat. în Recapitularea, W. Somerset Maugham recunoaște următorul lucru: „I-am văzut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sale, rezultat pe care el l-ar fi putut evita dacă ar fi fost mai prevăzător, sau mai puțin ușuratic. Este cunoscut faptul că interdicțiile și prescripțiile de ordin normativ existente în comunitate (într-o anumită formațiune socială), constituie un „continuum” unde, la o extremă se amplasează normele minimale (legale, juridice), fără respectarea cărora conviețuirea socială devine imposibilă, iar la extrema cealaltă se situează normele maximale morale, configurând tipul ideal de comportament în respectivul grup social. „Culpabilitatea” se manifestă, așadar, în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Spunem că sunt comunitare grupurile care înfățișează tipare relaționale, iar asociative cele care se constituie pentru a urmări un scop, dar trebuie să ne amintim că, în practică, grupurile "pur" comunitare și cele "pur" asociative sunt poziții polare ale unui continuum (Toennies, 1955). În măsura în care bărbații și femeile se recunosc pe ei înșiși și îi recunosc pe ceilalți ca membri ai unui grup comunitar, se recunosc pe sine și îi recunosc pe ceilalți ca fiind "exprimați" ("reprezentați" ar fi un termen prea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și fie este organul decizional de vârf, fie, cel puțin, statutul său este la același nivel cu cel al executivului. În realitate, problema stă altfel; pe scurt, putem spune că există patru tipuri largi de situații de-a lungul unui continuum: * În câteva cazuri, legislativul este desființat sau suspendat; * Într-un număr substanțial de țări, legislativul este complet manipulat. Acest tip de situație predomină în majoritatea statelor autoritare; * Sunt multe cazuri în care legislativele sunt controlate, mai mult sau mai puțin
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și Hogwood, 1985). Guvernarea de cabinet este cel mult o guvernare colegială și în unele cazuri este chiar ierarhică. Tipuri de guverne de cabinet Se pot distinge trei tipuri largi de formule de cabinet, deși în sens strict există un continuum între cabinetele cu adevărat colective și egalitare (care sunt foarte puține), și guvernările ierarhice, uneori etichetate "cabinete prim-ministeriale". Cabinetele cu adevărat colegiale sunt acelea în care, adesea din cauza existenței unei coaliții, dar și datorită tradițiilor politice, prim-ministrul trebuie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
totul de celelalte genuri și forme de ficțiune anterioare prin atenția ce se acordă în mod obișnuit individualității personajelor și prezentării detaliate a mediului lor [...]. Atitudinea față de timp, în primele ficțiuni, este foarte asemănătoare; succesiunea evenimentelor este dispusă într-un continuum spațio-temporal foarte abstract, iar timpului, ca factor ce intervine în relațiile umane, i se acordă o foarte mică importanță [...]. Curînd, totuși, sensul modern al timpului a început să pătrundă în numeroase domenii de gîndire. Sfîrșitul secolului al XVII-lea reprezintă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ci că poate, în aceeași măsură, să fie indicial (funcționalitatea lui a fi). De aici, dihotomia radicală și tradițional instaurată dintre a fi și a face nu pare să mai fie pertinentă și vom insista mai degrabă pe existența unui continuum între cei doi poli (cf. schemei de la pagina 190). Pentru a ilustra, vom urmări modul de funcționare a predicatelor funcționale în situații variate: într-o primă etapă, în interiorul secvențelor descriptive omogene, apoi, în secvențe eterogene. Această diversitate ne va permite
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rețetă, cel de a FACE SĂ FACĂ. Diferența dintre o rețetă și o descriere de itinerariu este atît de mică încît putem spune că nu este necesar să mai teoretizăm acest ultim caz. Aceasta ne permite chiar demonstrarea existenței unui continuum postulat la începutul capitolului între descriere, pe de o parte și povestire sau rețetă, pe de altă parte. C. Schemă recapitulativă Dacă schema 33, p. 190 pune foarte bine în evidență un continuum între cei doi poli ai lui A
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Aceasta ne permite chiar demonstrarea existenței unui continuum postulat la începutul capitolului între descriere, pe de o parte și povestire sau rețetă, pe de altă parte. C. Schemă recapitulativă Dacă schema 33, p. 190 pune foarte bine în evidență un continuum între cei doi poli ai lui A FI și A FACE, ea arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Conceptul de antagonism contradictoriu, care s-a ivit din știință, poate, la rîn-dul său, să limpezească anumite aspecte neclare ale științei înseși: dacă... ne hotărîm să introducem în gîndirea științifică noțiunea de antagonism contradictoriu... înțelegem cum un cîmp, ca și continuum omogen, este mereu legat de un corpuscul, ca discontinuum născut de o excluziune eterogenizantă... "11. În aceeași carte, Experiența microfizică și gîndirea umană, Lupasco evidențiază importanța filosofică a principiului de excluziune al lui Pauli, veritabil principiu de individuație în lu-mea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
spațiu mai larg. Timpul continuu însuși apare ca o aproximație. Această stare T este, oare, sursa indeterminării cuantice, a discontinuității, a non-separabilității, a non-localizării a dimensiunilor suplimentare ale teoriei M ? Teoria elaborată de matematicianul Roger Penrose 37 renunță la ipoteza continuum-ului spațio-temporal, ipoteză care, scrie Penrose, nu are "nici o evidență fizică reală". Teoria elaborată de T. D. Lee, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, este fondată pe aceeași idee. Teoria M a superunificării interacțiunilor fizice merge și mai departe: spațiul-timp
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
relații sexuale sau de a priza cocaină! Experimentul a arătat că circuitul plăcerii este primul care se activează și că zonele creierului care percep durerea intră în acțiune puțin după aceea. După părerea autorilor studiului, ar exista un fel de continuum biologic între plăcere și durere: este imposibil să fie net separate una de cealaltă. Asta ar explica de ce unele persoane au un sentiment ambiguu atunci când citesc rubrica de fapt divers: îi compătimesc pe cei afectați de dramă (circuitul durerii este
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii C capacitate de memorare caractere sexuale secundare alegere oarbă câmp vizual condiționare asociativă confabulare congruență program publicitate continuum biologic între plăcere și durere cortex auditiv primar orbitofrontal parahipocampic prefrontal costuri de oportunitate cruzime și voaierism culpabilitate și altruism D desensibilizare dezinhibarea violenței discurs autocentrat heterocentrat narativ auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de asimilare de contrast
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]