4,953 matches
-
pleoapei inferioare este legată de relaxarea cuplului de mușchi retractori al pleoapei inferioare - dreptul inferior, acționând antagonist cu cuplul retractor al pleoapei superioare - dreptul superior (legea lui Sherrington). 6.Mișcările de coborâre a pleoapelor - bilaterale și simetrice sunt legate de contracția cuplului muscular, retractorul pleoapei inferioare - dreptul inferior, cu relaxarea cuplului antagonist homolateral - retractorul pleoapei superioare - dreptul superior. VII.2. ANESTEZIA Anestezia în chirurgia plastică orbito-palpabrală trebuie să îndeplinească mai multe deziderate. Utilizarea bisturiului electric este indispensabilă în tratamentul tumorilor: Abordul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de parcă tot ce fusese bun pentru mine se dusese și rămăsesem singură în cenușă. O priveam cu ochii plini de lacrimi, când am observat că prietena mea e însărcinată. Sub rochia ei de dantelă albă, pântecul bombat părea străbătut de contracții lente. Copilul este încă viu acolo, mi-am zis, poate chiar se va naște. Și în acel moment burta Esterei se goli brusc și-o formă nedefinită începu să înoate pe sub faldurile rochiei, gata să iasă la lumină. Un colț
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
certe niciodată, pentru că, la fel ca o floare în glastră, embrionul suferă și se poate stinge. Timp de nouă luni fac asta, amândoi, și niciunul nu suferă de dureri de spate, de picioare amorțite, de crampe abdominale, de sângerări, de contracții premature, nimic. Mama își poate vedea liniștită de preocupă rile obișnuite, tatăl la fel. Cu timpul, cei doi încep să comunice cu embrionul deja transformat în făt și, la momentul potrivit, îl sprijină ca să iasă în lume și îi întind
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
firești, umane, să ies pe ușă, să mă urc în mașină, să plec spre ultima consultație... Mama s-a speriat cumplit și ea a fost cea care a spus cuvintele, s-a rupt apa, apoi m-a întrebat dacă simt contracții, dacă mă doare ceva, dacă pot să merg, și eu am zis da la toate și am zâmbit. Și din acel moment nu mi-a mai fost frică. Deloc. A. conducea, mama din spate mă întreba la fiecare cinci minute
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
doare ceva, dacă pot să merg, și eu am zis da la toate și am zâmbit. Și din acel moment nu mi-a mai fost frică. Deloc. A. conducea, mama din spate mă întreba la fiecare cinci minute dacă am contracții, o mașină de înghețată a încetinit în fața noastră ca să ne lase să depășim, mă uitam la linia orizontului atât de cunoscută dintre cele două orașe, drumul pe care de atâtea ori am mers în copilărie dinspre părinți înspre bunici și
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
fapt am tot născut de 24 de ore încoace. Știam că e inutil să fug la spital la primele semne, așa că am stat acasă, în studioul miniatural din Avenue de Granges-Paccot 4, refăcând bagajul de câteva ori, pândind cu angoasă contracțiile și urmărind pe ceas, cu Cla, îndesirea lor. Cea mai mare grijă a mea era salteaua : tot ce e în garsonieră e închiriat, așadar compromiterea saltelei prin „ruperea apelor“ (când citeam asta în manualele de puericultură îmi suna a „topirea
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
capul în jos, așteptând străpungerea, alunecarea, toboganul acvatic ; cine știe ce-o fi simțit ea în momentul acela când eu mă gândeam alternativ la saltea și la figura severă a conciergei helvete... Abia spre seară, pe la 6, când aveam deja contracții dureroase ca naiba la fiecare 10 minute, am chemat un taxi și am plecat toți trei, demni și preocupați, spre spital. Culmea, până acolo n-am avut nicio tresărire. L-am rugat pe șofer s-o ia pe lângă Universitate și
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
o ia pe unde voia, am încredere oarbă în transporturile fribourgheze, aș fi putut să nasc și în acel taxi confortabil, cristalin, colorat în ocru. Am făcut destul de mult până la spitalul cantonal, aproape 20 de minute și nici urmă de contracție. Pun pariu că și dacă făceam o oră, tot nu s-ar fi întâmplat nimic. Iată câtă stăpânire de sine în întâlnirea întâmplătoare dintre un elvețian ecologist și o ardeleancă expată, pe o masă de operație în mișcare ! Cla nu
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
cum a vrut helvetul, cealaltă jumătate cum am vrut eu, Cla a plătit și, când am coborât în fața perdelei de apă - un zid în care era decupată o siluetă umană peste care curgea diluviul -, m-a trăsnit cea mai cumplită contracție din lume. Habar n-am cum am reacționat, nu știu nici cum am ajuns sus, în sala de nașteri, îmi amintesc doar că acolo, după o consultație grăbită, am primit un cadru metalic și ni s-a spus să ne
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
sută de zile. De când s-a născut copilul. Arăt ca o fotografie albnegru developată prost. Și când dorm o oră, două pe noapte, visez numai tâmpenii. Ca azi-noapte, de exemplu. Azi-noapte am visat că am intrat în travaliu și aveam contracții nasoale rău de tot. Mă durea tot. Nu numai corpul meu, ci toată casa mă durea. Toată lumea. Ceea ce nu e departe de adevăr când naști de-adevăratelea. Doar că în vis nu nășteam un copil, ci îmi nășteam propriile organe
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
general, în efortul specific competițional din artele marțiale cu durată redusă a luptelor intră în acțiune preponderent sistemul anaerob, necesar execuției rapide și spontane a mișcărilor, pentru surprinderea adversarului. 1.1. Sursa anaerobă alactacidă Este binecunoscut faptul că pentru realizarea contracției musculare este nevoie de energia furnizată de hidroliza acidului adenozintrifosforic (ATP). Atunci când mușchiul primește comanda de contracție de la sistemul nervos central, ATP este descompus în acid adenozindifosforic (ADP) și acid fosforic (H3PO4), prin scindarea legăturii fosfat-macroergice terminale și eliberarea imediată
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sistemul anaerob, necesar execuției rapide și spontane a mișcărilor, pentru surprinderea adversarului. 1.1. Sursa anaerobă alactacidă Este binecunoscut faptul că pentru realizarea contracției musculare este nevoie de energia furnizată de hidroliza acidului adenozintrifosforic (ATP). Atunci când mușchiul primește comanda de contracție de la sistemul nervos central, ATP este descompus în acid adenozindifosforic (ADP) și acid fosforic (H3PO4), prin scindarea legăturii fosfat-macroergice terminale și eliberarea imediată a unei cantități de energie liberă, echivalentă conform ecuației: Această reacție se desfășoară sub acțiunea unei enzime
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ATP-fosfohidrolaza sau ATP-aza, E.C. 3.6.1.3) localizată la nivelul capului filamentelor de miozină (Artenie, 2002). Cantitatea de ATP din fibra musculară fiind foarte redusă - 4 milimoli/kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate maximală, deci primele 6-8 secunde de efort. Pentru continuarea efortului maximal este necesară reînnoirea continuă a rezervelor acestui compus chimic macroergic în mușchi. Resinteza ATP în mușchi poate să se realizeze pe mai multe căi: -calea anaerobă alactacidă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
7,3 kcal/mol din ATP) (Guyton, 1996), ceea ce favorizează refacerea facilă a legăturilor fosfat macroergice din molecula ATP. Mai mult decât atât, cantitatea de CP din mușchi este de circa 20 milimoli/kg țesut musacular, cantitate care asigură susținerea contracții maxime pe durata a încă 10-15 secunde. Resinteza ATP din creatinfosfat are loc pe calea transferului restului de fosfat macroergic de la creatinfosfat la ADP: Așadar, radicalul fosfat pierdut de ATP este completat practic într-o fracțiune de secundă, datorită scindării
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
a concentrației de ATP din fibra musculară. Reacția catalizată de creatinfosfokinază este reversibilă, ceea ce permite resinteza creatinfosfatului atunci când mușchiul se află în repaus, concentrația de ATP fiind în creștere (Artenie, 1999). Principala sursă energetică pe primele circa 20 secunde ale contracțiilor musculare este creatinfosfatul, cel care asigură, așa cum spuneam, resinteza rapidă a ATP-ului. În situația unor eforturi de mare intensitate, mai există o cale de refacere a ATP-ului, la care se face însă apel în ultimă instanță, atunci când oboseala
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
existente la nivelul mușchiului: 6-8 secunde pentru ATP, respectiv 10-15 secunde pentru CP; asigură efectuarea celor mai intense eforturi de care este capabil sportivul - eforturi de viteză și forță maximale; spre deosebire de intensitate, volumul efortului este redus; masa musculară implicată în contracție este mare, efortul fiind de tip neuromuscular; fibrele albe (rapide) sunt perfect adaptate unor asemenea eforturi intense, prezentând un conținut bogat de enzime specifice (CPK și miokinază); deci, cu cât mușchiul prezintă în structura sa mai multe fibre albe, cu
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ATP, respectiv 3 moli ATP dacă degradarea pornește de la glicogen. Totuși, energia este eliberată destul de rapid (circa 1/2 din viteza sistemului alactacid plecând de la creatinfosfat, după Guyton, 1996), pentru a susține eforturile submaximale de până la 1 minut, adică 30-40 contracții. Viteza acestor procese se datorează prezenței enzimelor specifice, menționate mai sus. După circa 1 minut de efort fizic intens se constată concentrații mari ale acidului lactic intramuscular și sanguin, care conduc către scăderea activității glicolitice, datorită creșterii acidozei locale (aspecte
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
proces metabolic este scăzut; atunci când moleculele de glicogen disponibile sunt metabolizate, încetează și resinteza creatinfosfatului și deci a ATP-ului, iar odată cu epuizarea acestuia din urmă, pentru continuarea activității musculare va fi utilizată sursa de energie aerobă. Concluzie Pentru realizarea contracției musculare, organismul folosește energie chimică, provenită din scindarea ATP-ului. Pentru refacerea acestuia se utilizează energia depozitată în creatinfosfat. Așadar, această ultimă formă de energie nu intervine în mod direct în contracție. La rândul său, creatinfosfatul este refăcut datorită energiei
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
utilizată sursa de energie aerobă. Concluzie Pentru realizarea contracției musculare, organismul folosește energie chimică, provenită din scindarea ATP-ului. Pentru refacerea acestuia se utilizează energia depozitată în creatinfosfat. Așadar, această ultimă formă de energie nu intervine în mod direct în contracție. La rândul său, creatinfosfatul este refăcut datorită energiei obținute din glicoliză și glicogenoliză. 1.3. Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide și lactacide 1.3.1.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide a.Numărul, intensitatea și capacitatea de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și glicogenoliză. 1.3. Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide și lactacide 1.3.1.Factori limitativi ai puterii maxime anaerobe alactacide a.Numărul, intensitatea și capacitatea de coordonare a impulsurilor nervoase Componenta nervoasă este cea responsabilă de eficiența contracțiilor musculare (Haimovici, 1974; Baciu, 1977). Din acest punct de vedere, puterea maximă alactacidă este dependentă de (Schmidtbleicher, 1992, citat de Behncke și Faccioni, 2004): -capacitatea de recrutare a unui număr mai mare de unități motorii; -excitabilitatea și frecvența crescută de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Enzimele specifice metabolismului alactacid Enzimele sunt compuși de natură proteică, cu rol de catalizatori în reacțiile chimice ce au loc în organismul viu. În procesul anaerob alactacid, enzimele corespunzătoare fac posibilă scindarea rapidă a compușilor macroergici și eliberarea energiei necesare contracției musculare. Echipamentul enzimatic specific acestui tip de metabolism este format din: -ATP-ază, cea care catalizează degradarea ATP-ului; -creatinfosfokinază (CPK), datorită căreia se realizează resinteza ATP din CP și ADP; -miokinază, cea care catalizează reacția de resinteză a ATP din
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Apostol, 1998). Procentul de fibre rapide La nivelul mușchiului există tipuri diferite de fibre musculare, cu ponderi variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale (Papilian, 1974; Drosescu, 2004). Cu alte cuvinte, există diverse unități motorii, împărțite pe tipuri în funcție de capacitatea de contracție și de rezistența la oboseală (Howald, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004). În general, fibrele musculare sunt împărțite în patru categorii (Forssmann, 1985, citat de Letzelter și Eggers, 2004): -fibre de tip I - sunt fibre subțiri, cu contracție lentă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de contracție și de rezistența la oboseală (Howald, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004). În general, fibrele musculare sunt împărțite în patru categorii (Forssmann, 1985, citat de Letzelter și Eggers, 2004): -fibre de tip I - sunt fibre subțiri, cu contracție lentă, rezistente la oboseală și în care predomină metabolismul oxidativ; -fibre de tip II, cu trei variante: tip II a - rapide, dimensiuni medii, relativ rezistente la oboseală; tip II b - rapide, dimensiuni mari, puțin rezistente la oboseală; tip II c
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ATP-ază. Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de forță și viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann, 1999, citat de Letzelter și Eggers, 2004). Se pare că viteza de contracție diferită este datorată formelor ușor diferite, izomerice ale miozinei, în structura sa proteică (Billeter, 1994, citat de Letzelter și Eggers, 2004). În mușchii scheletici distribuția tipurilor de fibre este variabilă (Stanciu, 1974). În musculatura care asigură postura predomină fibrele roșii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
între fibrele musculare de tip I și cele de tip II nu există diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul de glicogen (Letzelter și Eggers, 2004). În situația prestării unui efort submaximal, fibrele care au rolul determinant sunt cele de tip II, cu contracție rapidă. În urma unei cercetări (Tihani, 1989 citat de Letzelter și Eggers, 2004) care studiază comparativ fibrele rapide la alergătorii de 100m și la cei de 400m, se constată două aspecte interesante: - alergătorii de 100m au un număr mai mare de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]