327,848 matches
-
încercări de a-și pipăi sufletele, ale unor posibili viitori medici, ingineri, oameni de afaceri, cadre didactice, politicieni sau...culegători de căpșuni aiurea. Dorind să le răspund, scormoneam în mine dezlegări la întrebări care, abia atunci astfel formulate de acei copii, repet, născuți după 1989, deveneau și ale mele. Ce mai înseamnă să fii scriitor român? Unde se oprește acum drumul cărților tale către sufletele unor astfel de viitori cititori? Și câte altele. Mă imaginam în locul lor, la vârsta lor de
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
aș fi vrut să devin, tulburat de prezența, rară, a câte unui autor, întâlnit în întruniri similare. Ascultam spusele lor, crezându-le adevăruri. M-au mințit când i-am urmat? Am greșit când m-am îndepărtat? Pe măsură ce le vorbeam acelor copii fascinați de scris și oamenii lui, stârnit de curățenia nedumeririlor din sufletele lor, constatam că treceam hotarul unui timp care vine în viața scriitorului. Când trebuie să răspundă la singura întrebare a scrisului său: cât adevăr ai adus în Lume
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
neprecupețită a autorului, dar care are și ea, uneori, reacții brutale, de incomprehensiune, față de fiul ei, Matei). Iată cum un roman social devine în același timp, aș zice, și unul intimist, axat pe relațiile complicate și variabile dintre părinți și copii, bunici și nepoți. Aceste ultime aspecte ajung în prim plan îndeosebi în ultimele capitole ale romanului, în care urmărim ivirea pe lume, creșterea, educarea și dezvoltarea unui copil excepțional, fermecătoarea Pușa-Dorina, fiica Ursulei și a lui Matei și nepoțica lui
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
și "16. Și pe urmă, la război, era în Direcțiunea armamentului. Și a murit de gripă spaniolă în 1918, la spartul tîrgului. A murit chiar în ziua în care s-a semnat armistițiul. Și noi deci am rămas orfani de copii. Dar ce voiam să spun este că în momentul în care se căsătorește taică-meu cu mama, sau mama cu taică-meu, exista un fel de deosebire socială între cele două familii : Djuvăreștii erau o familie care urca și Grădiștenii
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
fundac așa. Pe cînd spre stradă, vărul bunicului meu, Ionaș Grădișteanu, care a fost de mai multe ori ministru. Și deci e o casă clădită de Ionaș și de sora lui, care era măritată Ghica. Fiindcă Ionaș nu a avut copii legitimi și deci s-a înțeles cu soră-sa, a rămas casa" De aceea se spune acuma Casa Ghica, dar de fapt e o casă Grădișteanu. - Dar dumneavoastră ați copilărit în București, nu ? - Am copilărit în București, dar nu mai
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
plin București ! El a vîndut terenurile alea care ar face miliarde astăzi, mii de miliarde, mă rog. Și a cumpărat o moșie în Dobrogea, îndată după dobîndirea Dobrogei, în 1878. O fi crezut că și-a asigurat copiii. Avea 5 copii. A cumpărat 5000 de pogoane, adică 2500 de hectare, ceea ce făcea totuși 500 ha de fiecare. Dar cum el nu s-a ocupat personal de chestia asta, la marea expropriere din 1918-1922 s-a luat 90% din ea. Mama s-
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Și deci mama a plecat pe la Odesa, însă însoțită de o soră a ei mai tînără, care nu era măritată, Ioana Grădișteanu, și de un frate care înnebunise pe front. Deci vedeți să ai un bolnav cu tine, cei doi copii și o tînără guvernantă elvețiancă și aia săraca, cu toate că era foarte zdravănă și bine, aia ne-a purtat nenoroc. Fiindcă numele ei a fost luat de poliție"Ca să vedeți că în tot dezastrul care era acolo, poliția își făcea meseria
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
mama avea recomandare, i-a spus : "Doamnă, ne cerem iertare, a fost o eroare, veniți mâine dimineață că bolșevicii iau puterea. Și mama se prezintă a doua zi, cu soră-sa, lăsînd dincolo de Neva pe tînăra guvernantă cu cei doi copii și cu fratele nebun. Și cînd să treacă înapoi : toate podurile ocupate de Armata Roșie"Să înnebunească ! A văzut că e despărțită de copii! Știți că sînt lucruri care s-au întîmplat : romanul lui Boris Pasternak, mama despărțită definitiv de
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
prezintă a doua zi, cu soră-sa, lăsînd dincolo de Neva pe tînăra guvernantă cu cei doi copii și cu fratele nebun. Și cînd să treacă înapoi : toate podurile ocupate de Armata Roșie"Să înnebunească ! A văzut că e despărțită de copii! Știți că sînt lucruri care s-au întîmplat : romanul lui Boris Pasternak, mama despărțită definitiv de copil ! Și ne povestea întotdeauna chestia asta, ca să-mi zică mie, copil, trebuie să spui întotdeauna adevărul. Și de ce să spun adevărul ? Fiindcă ea
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
a luat de mînecă și i-a vorbit pe franțuzește, Domnule ofițer, nici nu știa să citească care sînt gradele în Rusia, cu toate că ea era fată de general, îi zice " Domnule ofițer, vă rog făceți-mă să trec podul, am copii dincolo de pod." Și ăsta se întoarce, nițel cu un obraz sever și îi spune"Sînteți franțuzoaică?". Și atuncea timp de cîteva secunde mama se întreabă : Ce să spun ? Să spun că sînt din nația mare, aliată cu Rusia, sau să
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
recurge la imagini analogice, la imagini prin care să poată fi creată iluzia (poetică) a recunoașterii neștiutului; de fapt este un dialog purtat numai cu sine însuși, construit după bineștiutul model al cercului hermeneutic; nu are loc decât re-cunoașterea unei copii a copiei. Pentru a putea trăi cu gândul acestei absențe, cu această tăcere, este nevoie de uitare și de imaginație. Discursul poetic întâlnit în Mărturisiri și rugăciuni este unul trufaș locvace, dar în spatele cuvintelor se ghicește o tristă și adâncă
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
imagini analogice, la imagini prin care să poată fi creată iluzia (poetică) a recunoașterii neștiutului; de fapt este un dialog purtat numai cu sine însuși, construit după bineștiutul model al cercului hermeneutic; nu are loc decât re-cunoașterea unei copii a copiei. Pentru a putea trăi cu gândul acestei absențe, cu această tăcere, este nevoie de uitare și de imaginație. Discursul poetic întâlnit în Mărturisiri și rugăciuni este unul trufaș locvace, dar în spatele cuvintelor se ghicește o tristă și adâncă tăcere.
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
250 de pagini, în volumul Alb și negru. Prima culegere, incompletă, Apunake și alte fenomene, a apărut în 1996 la Editura orădeană Cogito și a stârnit o destul de mare curiozitate. De atunci, îngrijitorul ediției și-a putut extinde documentarea, obținând copii ale unor proze sau poeme publicate în revistele exilului. Între timp, revista "Manuscriptum", în numărul 1-2 din 1998, a recuperat volumul de proze Afară de unu singur, alcătuit în 1946 de un coleg, pus în circulație în câteva exemplare multiplicate la
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
apucat s-o facă, dar că nici pe ăia nu trebuie să ne bizuim prea tare. Dacă pun toate astea cap la cap, nu prea mai îmi vine să acuz tînăra generație că îi lipsește spiritul civic. Noi le spunem copiilor că în ei e nădejdea să nu se mai fure în țara asta, iar dacă ei ne iau în serios și nu vor să se ducă la urne, îi amenințăm că nu le mai dăm bani de buzunar, fiindcă nu
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
în slujba lui Stalin, după cum ovațiile de la Cannes au fost descrise ca având aceeași sorginte - "Ca pe vremea Tătucului, cei prezenți continuau să aplaude, fiecare, înspăimântat de moarte să nu fie el primul care încetează"), documentarul insistă pe tragedia victimelor: copii în zdrențe plângând pe cadavrele părinților, femei despletite alergând fără țintă, bărbați mutilați, ș.a.m.d., într- un ciné-verité al groazei. Toate acestea erau, din nefericire, cât se poate de reale. Dar a face un documentar cu titlul Fahrenheit 9-11
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
expresionist, adică, am zice, în stare pură: "Sînt plin de bogății./ Sînt mercenarul asfințitului de soare roșu de plîns./ Sînt haimanaua norilor căzuți aseară/ în ploi bezmetice peste pămînt" (Darul). Sau: "Atît că scrisul e o sabie în mîinile unor copii./ E un taifun abia întrezărit" (ibidem). Sau: " Aud vulcanii tremurînd subt iarba crudă de aseară./ Mă sprijin pe incertitudinea viorii cînd răstoarnă/ oceanul în abis să nască noi furtuni!" (ibidem). Ea îi mijlocește comunicarea cu cosmosul și, mai mult decît
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
al surprinderii scenelor de viață domestică sau publică din realitatea proximă, dar capătă aerul unor fabule deghizate. Sensul e ușor metaforic, personajele abia simbolice, finalurile au tâlc. Am remarcat savuroasa - prin ineditul temei - povestire De-a Isus, în care niște copii se joacă în spatele blocului reconstituind ingenuu episodul biblic al judecării și condamnării lui Isus. Lucian Dan Teodorovici frazează bine, se descurcă pe spații mici cu aceeași dexteritate ca și în roman, are mult umor și un fel anume de a
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
lux pe care puțini cineaști ai lumii și-l pot permite. Unul dintre ei e Wong Kar-wai. Wong Kar-wai, violența melancoliei Cannes-ul 2004 a asistat la o perturbare fără precedent în programul proiecțiilor, pentru că n-au sosit la timp copiile filmului lui Wong Kar-wai, din competiție, "2046". Cineastul poet din Hong Kong a cucerit Cannes-ul, acum patru ani, cu "In the Mood for Love". întrebat despre cauzele întîrzierii, coproducătorul francez al acestui film asiatic a explicat, nu lipsit de umor
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
Nu se va găsi, oare, nimeni să mă denunțe, din răzbunare sau din simplă plăcere?..." (ibidem, p. 25). Moartea îl pândește, dar nehotărârea îl țintuiește locului. Situația se complică și prin faptul că Remus Lunceanu are o soție și trei copii de întreținut. Și totuși plecarea din Bucureștiul ocupat ar fi singura soluție salvatoare, căci - după cum îi spune un prieten - "pentru ardeleni urmează zile crâncene". Culpabilizarea ardelenilor ca țapi ispășitori pentru dezastrul înfrângerii vine foarte repede și e dată pe față
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
s-au transformat într-un vis de groază. Cei mai mulți, aflați în plină maturitate în momentul revoluției, și-au pierdut vechile locuri de muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea unui destin mai bun, abandonîndu-și fără remușcări părinții în singurătate și sărăcie. Pentru nefericiții rămași acasă cu toate iluziile destrămate, debranșarea energiei termice vine aproape de
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
în plină maturitate în momentul revoluției, și-au pierdut vechile locuri de muncă. Unii au început să vîndă lucruri din casă (dacă nu chiar casa) pentru a încerca să ofere copiilor șansa unui viitor. Ajunși la maturitate, mulți dintre acești copii au părăsit țara în căutarea unui destin mai bun, abandonîndu-și fără remușcări părinții în singurătate și sărăcie. Pentru nefericiții rămași acasă cu toate iluziile destrămate, debranșarea energiei termice vine aproape de la sine, ca o anticameră a morții. Goana pentru supraviețuire
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
familie), aceștia ajung să se mulțumească cu surogatele de afectivitate oferite de pasagerele relații extraconjugale. Existența personajelor din povestirile Marianei Codruț se află într-o definitivă stare de suspendare. Fiecare dintre eroii autoarei pare să aștepte ceva. Un telefon de la copii sau iubit(ă), o întîmplare capabilă să introducă un fior de viață în ternul cotidian al vieții. O întorsătură a destinului menită să le lumineze existența. De altfel se poate vorbi de un motiv al telefonului în proza Marianei Codruț
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
datora și influenței grafiei (și pronunțării) altor interjecții (ah, oh), ca și nevoii de a o diferenția de prepoziția de (deși contextele celor două elemente sănt clar diferite). Oricum, exemplele actuale sănt numeroase, ăn presă: "Deh, amăndoi au acum familii, copii... " (EZ 3361, 2003, 9); "această aniversare, fără caviar, că deh, famelie mare, renumerație după buget " (EZ 2.12.1999); "e și filozofie despre care poți zice "deh, ce dulce naivitate " " (Formula As, 440, 2000) și ăn internet: "i se ănchină
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
Pe de altă parte, chiar Paul, în perioadele de luciditate și rațiune, recunoștea că boala și medicamentele i-au atins mintea și că nu mai era capabil, de multe ori, să-și controleze faptele, că acționa din instinct sau asemenea copiilor mici și bătrînilor ramoliți. În mod sigur, nu mai erai ca înainte, Koke. De luni de zile, poate de ani, de cînd pictaseși "de unde venim? cine sîntem? încotro mergem?" nu mai terminaseși nici un măcar un tablou. Cînd nu erai răpus
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
Florica Madritsch-Marin Robert Schindel, născut în 1944 la Bad Hall, provine dintr-o familie evreiască și a supraviețuit în primul an de viață într-un cămin de copii vienez, fiind declarat, în mod eronat, orfan. Tatăl său a fost ucis la Dachau. Mama sa, de asemenea deportată, a reușit să se întoarcă în 1945 la Viena, regăsindu-și fiul. Schindel a început pregătirea profesională pentru meseria de librar
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]