1,289 matches
-
fi aplicat pe tâmple o compresă de gheață binefăcătoare după care, un val de căldură îi năvăli în obraz. În acel moment și-a dat seama că ceva nu era în regulă. Precis era vorba de o încurcătură, o confuzie copilărească pe care nu și-o poate ierta, că a repetat o greșeală pe care a mai făcut-o cândva și pe care ar fi putut să o evite dacă... Dacă ce?... Știa precis ce greșeală anume făcuse, dar nu și-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
altfel și cugetul ne-o spune că așa trebuia să fie niște prooroci ai Dumnezeului Celui mai presus de toate, încât față de ei liniștea netulburată a unui Antistene, a lui Crates ori a lui Diogene s-au dovedit simple jocuri copilărești 94, căci, pentru râvna lor față de adevăr și pentru libertate cu care certau pe păcătoși, ei au fost uciși cu pietre, au fost puși la cazne, au fost tăiați cu fierăstrăul, au murit uciși cu sabia, au pribegit în piei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul relativismului științific, când jurisprudența nu va porni de la ideea copilărească și sălbatecă de a pedepsi, ci de la ideea coaptă și civilizată de a izola persoanele care lezează interesele sociale și de a nimici cauzele pentru care ele sunt împinse să lezeze"102). Stabilind discordanța existență între cunoștințele de psihiatrie și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu ești îndreptățit să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în matematică, care ajunsese la Cambridge în anul 1930. Profesorii, colegii și familia lui erau convinși că va face o frumoasă carieră academică. Era un tânăr foarte timid, modest și deosebit de inteligent. Atrăgea în mod deosebit atenția prin nevinovăția lui copilărească, printr-o naturalețe extremă. De aceea exprimările și reacțiile lui nu aveau nimic banal. Era o persoană liberă de orice urmă a acelei afectări pe care Wittgenstein o detesta în mediul academic de la Cambridge.84 Întâlnirea cu Wittgenstein a schimbat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și de ridicolă, ca și aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare!... Că Vasile Iurașcu era venit din Bucovina, este mai mult ca sigur. Mai întîi, că el a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Nicu și Gheorghe 2. Rezultă că Ilie și în acest an a fost reținut acasă, și în anul școlar următor 1855/56. Astfel, Mihai, rămas singur acasă, și-a căpătat în Ilie un bun tovarăș de joacă și de pozne copilărești. În timp ce mama lor era mereu ocupată cu fetele și cu bucătăria, acești băieți se puteau juca, nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
impuls propriu. Dacă de la al 14-lea an și pîn' la al 20-lea mi-am cîștigat pîinea singur, într-o viața aventuroasă și plină de nemulțumiri, am făcut-o aceasta cu deplină conștiință a sacrificiului, însă nu din capriciu copilăresc, precum protestam foarte des față cu cunoscuții mei, căci voiam mai iute să trec de un lucru rău, decît de fiul unui om sărac și van". Augustin Z. N. Pop crede că această scrie soare a fost scrisă în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bine să presupui că oamenii sunt vizuali, că ceea ce văd îi impresioaneză mai mult decât ceea ce aud. De aceea este atât de important să te arăți șocat de o anumită propunere. Să nu respingi din prima acestă idee ca fiind copilărească sau prea teatrală până nu îți dai seama cât de eficientă este. Are atât de mult succes încât îi uimește și pe studenții mei când o folosesc prima dată. O doamnă mi-a zis la un moment dat că a
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Cum să exprimi în cuvinte forța stranie a acestor fantasmagorii privite de o umbră? În Drumul Damascului, Necunoscutul se întreabă sceptic: „Să fie oare cu putință ca nimic să nu se piardă, ca totul să reapară la suprafață, de la năzbâtiile copilărești și până la greșelile grave?”, recunoscând mai târziu că, desigur, focul distruge orice, „dar cruță... din nefericire... amintirile... trecutului”, acele amintiri de care nici moartea nu-l putuse scăpa pe Assir. „Numai fantomele mă sperie”, va mărturisi Necunoscutul în a doua
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tunete într-o furtună...” și se întreabă „dacă tot ceea ce se întâmplă aici nu are la bază ceva dement, întunecat și inuman”. Astăzi, într-o vreme când, crede Artaud, moartea nu mai are același înțeles pentru noi, iar încrederea noastră copilărească în supranatural a dispărut și ea demult, ne-a rămas totuși posibilitatea de a face, grație hipnozei, o „excursie psihică”, o coborâre în subconștientul care „va zburda cândva în libertate, la marginile lumii celeilalte”. Căci călătoria pe tărâmul morților sau
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
plantat exact în mijlocul platoului de joc, de la înălțimea căruia supraveghează mișcările celor de jos. Dar și noi, spectatorii, vedem împreună cu el ceea ce ceilalți nu văd. Ne aflăm, așadar, într-o situație de superioritate, fapt ce trezește în noi o plăcere copilărească, „voyeuristă”, pe lângă plăcerea adultului martor al supravegherii, căreia îi sesizează ambiguitatea și îi descoperă mecanismele. Căci, adoptând strategia coprezenței supravegheaților și supraveghetorilor, scena ne arată supravegherea „în acțiune”, lasă la vedere rotițele angrenajului și îi dezvăluie modul de funcționare. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
binelui, se ândrăgostesc repede și uită și mai repede, își iubesc mult țara sau cel puțin vorbesc mult despre ea; sunt capabili de emoții violente și rapide, înțeleg ușor, pricep repede, au instinctul argumentației și vorbirea abundentă, au o curiozitate copilărească (secolul al XIX-lea). În legătură cu educația și instrucția, stereotipurile pun în evidență ignoranța: trăiesc mai mult după legea firii decât după religie (secolul al XVI-lea); aveau preoți ignoranți (secolul al XVII-lea); cu puțină pietate și cucernicie, făcându-și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); prieten (2); regrete (2); revedere (2); urîtă (2); veselă (2); veselie (2); veșnicie (2); -; abis; activități; aducere-aminte; album; amintesc; ani; arat; atent; bancă; Bulgaria; bune; bunei; bunica; bunici; cald; cap; carte; casă; cărți; cînd; cîntec; clar; clipe trecute; comemorare; copilărească; copilăria; dar; de demult; depărtare; deprimant; drag; cei dragi; drăguț; duioșie; dulce; dură; dureros; dus; el; entuziasm; eu; evenimente plăcute; evocare; examen; familia; fată; fărădelege; film; flashback; a fost; fostul iubit; fotbal; ceva frumos; frumoase; furie; gest; grele; greșeli; haiduc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); cunoaștere (4); de cuvinte (4); distractiv (4); joacă (4); monopoly (4); murdar (4); prieteni (4); șotron (4); acțiune (3); dublu (3); jucărie (3); reguli (3); rummy (3); viață (3); zîmbet (3); colorat (2); competiție (2); comunicare (2); counter-strike (2); copilăresc (2); destindere (2); didactic (2); dinamic (2); games (2); glumă (2); hazliu (2); inteligent (2); interes (2); încercare (2); jucării (2); loto (2); mic (2); minte (2); mișcare (2); pervers (2); popular (2); rol (2); șah (2); table (2); telefon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
repulsie (2); România (2); rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită; copii; copilăresc; copilărie; corp; cost; coteț; curățat; dans; Dero; detergent; deziluzie; dezordonat; dizgrațios; dubios; efort; emisiune; eram; de făcut curat; fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat; insalubru; întinat; încălțăminte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obraji (2); rușine (2); sfios (2); situație (2); tupeu (2); act; nu am; amantă; amară; amărăciune; atitudine; batjocoră; beat; bîrfe; boacănă; bucurie; bun; cap plecat; caracterizare; carte; căire; cerut; de ceva; ceva rău; cinste; complex; conștiință; copiat; copil din flori; copilărească; copilăros; credință; creion; curățire; decență; defaimare; deplorabil; depresie; des; deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare; dezonorat; dobitoc; durere de cap; dureros; de el; emoționat; etica; eveniment; expresia feței; faimă; familie; fapt rușinos; fapte; farfurie; fără; fără curaj; fără simț; ferit; firav
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
am fost consiliată de nenumărate ori, dar am și consiliat la rândul meu; așa l-am cunoscut pe numărul opt**; eram la piață și mi-a atras atenția de departe: foarte tânăr, înalt, cu ținută de manager, cu o mirare copilărească în ochi și un laptop ca al meu atârnat neglijent pe umăr; târguia țelină și precupeața făcea glume obscene; el nu o băga în seamă, se concentra asupra unei rădăcini din care gustase și nu părea chiar mulțumit; i-am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
o iluzie. Drama, aceasta, este: efortul extraordinar spre o viață care, pentru ei, nu mai e posibilă. Finalul, care mie mi se pare foarte elocvent din punct de vedere al ideii, dar extrem de facil din punct de vedere dramaturgic, aproape copilăresc, îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fericirea obștească. La această eră fericită se ajunsese cu o mulțime de mijloace. Printre ele, cel care ajutase cel mai mult era lobocoagularea prefrontală, un procedeu derivat dintr-o veche și timidă operație de psihochirurgie, ajuns acum de o simplitate copilărească. [...] Operația se repeta la vârsta de șapte și apoi la optsprezece ani, ca astfel să se asigure exterminarea radicală a lăstarelor de fibre răufăcătoare, care ar fi putu odrăsli eventual din centrii nervoși mai dârzi.[...] Se știa de foarte multă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care au căutat ficțiunea acolo, în illo tempore, în matricea omului în-ființat într-un loc anume și în timpul amintirii acelui loc (cel mai adesea, casa de demult, a părinților și bunicilor, cu jocurile și jucăriile pline de hazul și farmecul copilăresc, cum le spune Ion Creangă în "Amintirile" sale), un topos sau, altfel, axis mundi, se năruie, fiind înlocuită cu vîrsta de fier a unei copilării fără copilărie; copilul lui Creangă din universul mirific al Humuleștilor, cel al lui Marin Preda
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene, caracterizate prin amestecul de abject și sublim (Cina, Dimineața, Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină/ Și dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung" (Abece). Atras de o estetică a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și a fărâmei descrie universul mărunt al viețuitoarelor: gâze minuscule, felurite păsări, patrupede casnice. Poetul se coboară la dimensiunea ludică a vieții și reliefează gingășia, inocența, prospețimea, delicatețea (Cântec de adormit Mițura, Versuri de seară, Buruieni, Mărțișoare, Cartea cu jucării, Copilărești, Prisaca). Unii exegeți preferă o clasificare asemănătoare: lirica de dragoste, lirica socială, poezia filosofico-religioasă, poezia universului miniatural (poezia lucrurilor mărunte). Mai complexă și mai exactă pare a fi următoarea compartimentare: I Poezia filosofică 1. Poezia autodefinirii omenirea este dominată de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care în primele pagini este salvat de o "voce cristalină" și vede "un corp prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri". În realizarea portretului Otiliei, autorul insistă asupra detaliului fizionomic și vestimentar (amestecul de delicatețe aproape copilărească și "stăpânirea desăvârșită de femeie"). E un portret balzacian. G. Călinescu recurge în caracterizarea personajului și la modalități narative proprii romanului modern: comportamentismul și pluriperspectivismul, adică oglindirea poliedrică a individualității Otiliei în conștiința celorlalte personaje (Gabriela Dinu). Prin modalitatea comportamentistă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este frumoasa țigancă, eroina povestirii Fântâna dintre plopi, "o fetișcană de optsprezece ani", "cu fustă roșă". Portretul fizic: E vie, plină de viață, cu "trupul curat și frumos rotunjit", pe care i-l văzuse Neculai Isac în apă, cu "obrazul copilăresc", cu "nasul arcuit, cu nări largi", cu "ochii iuți", cu părul "negru și lucios", care avea "luciri de păun". Din altă perspectivă, Hasanache, șeful șatrei, o crede "o fată proastă care n-a ieșit încă în lume"; ea se consideră
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]