920 matches
-
găsindu-se atât mandatele de executare a pedepsei, cât și hotărârile instanțelor de judecată. Din datele informative rezultă că din această categorie, două persoane ridică probleme mai deosebite și anume: -Toderașcu Ion, domiciliat în Lupeni, condamnat la 4 ani muncă corecțională pentru acte de tulburare a liniștii publice și lovire, fapte săvârșite în august 1977, și execută condamnarea la Întreprinderea Minieră Bărbăteni. Datele existente atestă că acesta a încălcat regimul de executare a pedepsei și are o comportare necorespunzătoare la locul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
locul de muncă. În acest caz s-au făcut propuneri pentru revocarea sentinței și încarcerare, urmând ca instanța să se pronunțe după obținerea și întocmirea tuturor actelor procedurale. -Ban Ilie, domiciliat în Lupeni, a fost condamnat la 8 luni muncă corecțională pentru exercitarea de profesie fără autorizație și execută condamnarea la Întreprinderea Minieră Lupeni. Cel în cauză este cunoscut ca sectant fanatic și anterior condamnării a solicitat plecarea definitivă din țară pentru care în mai multe rânduri s-a adresat cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Cu mijloace adecvate se acționează pentru a preveni ca Ban Ilie să intre în legătură cu cetățeni străini prin intermediul cărora ar putea trimite scrisori posturilor de radio străine. Organele de securitate și miliție acționează pentru urmărirea activității tuturor persoanelor condamnate la muncă corecțională în vederea prevenirii și curmării oricăror fapte cu caracter infracțional. 4.Informațiile existente la organul de securitate și miliție atestă că în rândurile minerilor din Valea Jiului continuă să fie apreciate pozitiv măsurile aprobate de conducerea partidului în anul 1977, pentru îmbunătățirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sprijini și controla modul în care se îndeplinesc sarcinile stabilite. De asemenea, în zonă au fost asigurate echipe de filaj care acționează în raport cu nevoile operative. PROPUNERI: 1.Pentru a preveni concentrarea în întreprinderile miniere a unor persoane condamnate la muncă corecțională, să se recomande Ministerului Justiției orientarea instanțelor de judecată ca nici o persoană din afara zonei să nu fie trimisă în Valea Jiului, cele care au locul de muncă în Valea Jiului, iar domiciliul stabil în alte localități, să fie obligate să execute pedeapsa
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
condamnarea în alte obiective decât cele miniere. Aceeași recomandare să se facă și Ministerului Muncii care, prin oficiile teritoriale de repartizare a forței de muncă, comunică instanțelor de judecată locurile de muncă unde pot fi repartizați cei condamnați la închisoare corecțională. 2.La organele de miliție județene să se instituie evidența nominală a tuturor persoanelor condamnate la muncă corecțională pe localități și întreprinderi. 3.La dispoziția miliției municipiului Petroșani să fie pusă o companie de militari în termen care să fie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
teritoriale de repartizare a forței de muncă, comunică instanțelor de judecată locurile de muncă unde pot fi repartizați cei condamnați la închisoare corecțională. 2.La organele de miliție județene să se instituie evidența nominală a tuturor persoanelor condamnate la muncă corecțională pe localități și întreprinderi. 3.La dispoziția miliției municipiului Petroșani să fie pusă o companie de militari în termen care să fie folosită pentru menținerea ordinii și liniștii publice, mai ales pe timp de noapte, în toate localitățile din Valea Jiului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acestuia, care, la rându-i, își procura banii din cerșitul prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolnavilor mintali în Moldova se confundă, până la un punct, cu istoria penitenciarelor. Într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin această filieră. Ele nu aveau nici o relație oficială cu Epitropia sau cu oficialitatea sanitară, în optima timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu oficialitatea sanitară, în optima timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Ismail (până la cedarea Basarabiei), Dobrovăț (Vaslui), Bisericani (Neamț), Pângărați (Neamț), Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui). Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați, deci o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari sau de limită. C. Eraclide, în "Studii practice asupra dreptului criminal" (1865), menționează că, începând din 1874, casele de corecție de la Orgoești (Tutova) și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Legiferarea ameliorării și organizării penitenciarelor a pus bazele unui tratament uman pe aceste principii moderne în toată Europa și mai mult aplicate în America din inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale deveneau unități de educație morală, fiecărui deținut urmând a i se întocmi un "buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
buletin de statistică morală" (art. 225). Ultimul capitol se ocupă de "stabilimentele de binefacere", pe care le clasifică după cum urmează: stabilimente de calici cerșetori bărbați, stabilimente de calici cerșetori femei, stabilimente de cerșetori valizi și stabilimente de nevârstnici orfani (tot corecționale, colonii agricole). Această legislație a fost urmată de un regulament general prin care M. Kogălniceanu transmitea prefecților dispozițiile de aplicare. În ceea ce ne privește, reținem că abia la 1862-1864 asistăm la o triere a deținuților, la separarea celor bolnavi de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
legislații de protecție a delincvenților minori. În 1874, regimul penitenciar a fost din nou reformat, aplicându-se "sistemul aubursian". Cu această reformă, chestiunea minorilor delincvenți este reluată pe criterii încă mai precise. Art. 24 din lege prevede: "case de educație corecțională" în care minorii urmau să învețe meserii agricole și "să facă lucrări de această natură". La ieșirea din unitate, minorul primea un rând de haine și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și 64
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un rând de haine și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și 64 din Codul penal). Un "Regulament general al Casei Centrale de minori" stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educațiune corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C. pen.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritate. Perioada istorică respectivă corespunzând totodată acestor eforturi legislative și începutului psihiatriei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spitalele de psihiatrie, în proiectul de poliție sanitară, publicat în 1863. Rezultă, cum am amintit, un spirit general reformator în cadrul căruia asistența socială, medicală, juridică, medico-pedagogică etc. recunoaște criterii identice. După 1874 în Moldova au funcționat următoarele " Case de Educațiune Corecțională": Bisericani, Dobrovăț (Vaslui), Iași, Pângărați (Neamț), Reni (Ismail) (1878), Răchitoasa (Tecuci). (Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează, în același spirit, o secție a alienaților criminali.) Pe lângă aceste unități, se prevedea înființarea unei rețele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iași, Pângărați (Neamț), Reni (Ismail) (1878), Răchitoasa (Tecuci). (Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează, în același spirit, o secție a alienaților criminali.) Pe lângă aceste unități, se prevedea înființarea unei rețele medicale. Fiecare unitate corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare de seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv deci decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mult mai puțin cunoscute în prezent, la Râșca, Agapia, Văratec, Adam, Secu. În aceste unități se acorda o asistență calificată, de prin 1850 chiar o asistență științifică; începând din secolul al XVII-lea, s-a profilat o rețea de case corecționale și de recluziune în care bolnavii psihici erau internați împreună cu delincvenții de drept comun. În Moldova au existat astfel de case la Bisericani, Pângărați, Orgoești, Lipova și Dobrovăț. Acestea au devenit instituții de ergoterapie și de educație ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1. Paradoxalistul dostoievskian merge însă și mai departe: își repudiază pînă și mediul firesc, Subterana. „Dar ajunge, își încheie el discursul; nu mai vreau să scriu «din Subterană»...“ Totuși, nu s-a ținut de cuvînt și și-a continuat „pedeapsa corecțională“ pe care și-a aplicat-o singur. Iar autorul, pe numele său Dostoievski, s-a văzut nevoit să-i pună el punctul. Testamentul Pentru Marianne Véron și Herbert Lottman Pentru Laura și Thierry de Montalembert Pentru Jean-Christophe „(...) cu o plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
patru săptămâni după execuția lui Rajk la Budapesta, David Rousset a publicat În Le Figaro littéraire un apel către supraviețuitorii lagărelor naziste, cerându-le sprijinul În realizarea unei anchete asupra taberelor de concentrare sovietice. Bazându-se chiar pe Codul Muncii Corecționale din URSS, el susținea că acestea nu reprezentau centre de reeducare, așa cum pretindea versiunea oficială, ci un sistem concentraționar subordonat sistemului penal și economiei sovietice. O săptămână mai târziu, din nou În Les Lettres françaises, scriitorii comuniști Pierre Daix și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vin de 0o fără alcool") nu putea corespunde definiției pe care Comunitatea Europeană a dat-o termenului de "vin". Curtea Europeană, sesizată printr-o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare (art. 177 al Tratatului de la Roma) înaintată de tribunalul corecțional din Carcasonne, a decis pe 25 iulie 1991 că reglementarea comunitară 103 "stipulează că vinul trebuie să prezinte, atunci când este distribuit, un grad minim de alcool".104 Pentru oenologi, extragerea alcoolului din vin transformă complet produsul și calitățile sale organoleptice
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prin care se comunică decizia de deportare în Transnistria la data de 8 septembrie 1942 a unui număr de 2110 evrei comuniști dintre: evreii comuniști aflați în libertate, evreii comuniști internați în lagărul Târgu Jiu, evreii comuniști închiși cu pedepse corecționale, evreii comuniști ce au solicitat repatrierea în URSS după 28 iunie 1940. 315. 7 septembrie 1942. Nota nr. 22.747 înaintată de Armata a 4-a Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, referitoare la corespondența dintre Centrala
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
constatate a fi comuniști activanți și aflați în libertate, să fie evacuați în Transnistria și internați în lagărul de mai sus menționat și comuniștii aflați în lagăre, precum și acei din închisori care-și execută osânda, dar numai condamnații la pedeapsă corecțională. Și aceștia prezintă suficientă periculozitate, prin contaminarea ce pot provoca tovarășilor din lagăre sau închisori, precum și prin posibilitatea de comunicație a propagandei subversive. Numele și numărul lor se va stabili prin Ministerul Afacerilor Interne pentru acei din lagăr și prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2110 evrei comuniști din următoarele categorii: a) Evrei comuniști identificați și aflați liberi pe teritoriul Țării (se evacuează numai capii de familie); b) Evreii comuniști aflați în lagărul Tg. Jiu; c) Evreii comuniști aflați în penitenciare și condamnați la închisoare corecțională; d) Evreii comuniști care au cerut repatrierea în U.R.S.S., după Iunie 1940 ( Se evacuează împreună cu familiile); Întrucât în taberele de muncă aflate sub autoritatea Cercurilor de recrutare respective, se găsesc numeroși evrei care întră în categoriile menționate mai sus
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
59 din 3 Februarie 19431429, care sancționează nesupunerea la muncă și dezertarea evreilor, astfel: În timp de răsboi sau mobilizare, cu moartea și confiscarea averii în beneficiul Statului. În timp de pace, nesupunerea, cu 2 luni la 1 an închisoare corecțională iar dezertarea cu 6 luni la 5 ani închisoare corecțională. Românii care înlesnesc sustragerile evreilor dela munca obligatorie sunt internați în lagăre. IV. Realizările de ansamblu ale Marelui Stat Major dela 21 Aprilie 1942 până în prezent 1. S'a urmărit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și dezertarea evreilor, astfel: În timp de răsboi sau mobilizare, cu moartea și confiscarea averii în beneficiul Statului. În timp de pace, nesupunerea, cu 2 luni la 1 an închisoare corecțională iar dezertarea cu 6 luni la 5 ani închisoare corecțională. Românii care înlesnesc sustragerile evreilor dela munca obligatorie sunt internați în lagăre. IV. Realizările de ansamblu ale Marelui Stat Major dela 21 Aprilie 1942 până în prezent 1. S'a urmărit executarea întocmai a prescripțiunilor indicate în Instrucțiunile generale Nr. 55
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
crime contra umanității" și condamnat la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Eliberat în 1955, a fost rearestat în 1959 sub învinuirea de "uneltire contra ordinii sociale" și condamnat în 1960 la 7 ani închisoare corecțională și confiscarea averii. A fost eliberat în același an, în urma admiterii recursului. Colonel (din 10.05.1934); general de brigadă (din 25.10.1939); general de divizie (din 25.10.1942). 210 Emil Giosanu (1913-1964), polițist român. În iunie-iulie 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]