1,568 matches
-
corectă sau cea mai potrivită. În SUA este încetățenit termenul de „coronary heart disease”, iar în Marea Britanie „ischemic heart disease [1]. Există însă simptome de angină pectorală și în alte afecțiuni - stenoză aortică, anemie - în care nu sunt implicate arterele coronare. Momentul în care apare și suferință miocardică este justificat termenul de „coronary heart disease”. Traducerea în limba română a acestui ultim termen ar corespunde unei denumiri de „cardiopatie coronariană“ termen pe care am înclinat să-l utilizăm atât în practica
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
înclinat să-l utilizăm atât în practica curentă cât și în capitolul de față. Elementele esențiale de diagnostic și tratament în cardiopatia coronariană - acest flagel al zilelor noastre - este necesar a fi de precedate de noțiuni de anatomie și fiziologie coronară. NOȚIUNI DE ANATOMIE CHIRURGICALĂ ȘI FIZIOLOGIE CARDIOVASCULARĂ ARTERELE ȘI VENELE CORONARE [2] Sistemul vascular arterial al inimii numit coronarian, probabil datorită dispoziției anatomice în mai multe „coroane” în jurul inimii, cu scopul de a asigura acestui organ vital o vascularizație de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
capitolul de față. Elementele esențiale de diagnostic și tratament în cardiopatia coronariană - acest flagel al zilelor noastre - este necesar a fi de precedate de noțiuni de anatomie și fiziologie coronară. NOȚIUNI DE ANATOMIE CHIRURGICALĂ ȘI FIZIOLOGIE CARDIOVASCULARĂ ARTERELE ȘI VENELE CORONARE [2] Sistemul vascular arterial al inimii numit coronarian, probabil datorită dispoziției anatomice în mai multe „coroane” în jurul inimii, cu scopul de a asigura acestui organ vital o vascularizație de siguranță, atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coroane” în jurul inimii, cu scopul de a asigura acestui organ vital o vascularizație de siguranță, atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
vascularizație de siguranță, atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main stem”, de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main stem”, de lungimi variate 1-3
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main stem”, de lungimi variate 1-3 cm, se îndreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main stem”, de lungimi variate 1-3 cm, se îndreaptă de la ostium spre stânga, înapoia arterei pulmonare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul cu același nume. Prima porțiune se prezintă ca o arteră de 4-5 mm diametru, denumită „Trunchi coronar stâng”, TCS sau „Left main stem”, de lungimi variate 1-3 cm, se îndreaptă de la ostium spre stânga, înapoia arterei pulmonare și înaintea urechiușii stângi, spre șanțul atrioventricular stâng. Se bifurcă în ADA, ACX și uneori generează o a 3-a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
epicardic, ceea ce creează dificultăți în descoperirea lor pentru by-pass-ul aorto-coronarian, necesită secționarea stratului de miocard ce le acoperă cu dificultăți în efectuarea hemostazei. Prima ramură a ACX este o circumflexă atrială care înconjoară urechiușa stângă în apropierea șanțului atrioventricular. - Artera coronară dreaptă (ACD) își are originea în ostiumul coronar drept din sinusul Valsalva cu același nume și se angajează profund în șantul atrioventricular drept, de unde distribuie ramuri către peretele anterior al VD. Cea mai precoce ramură este artera nodulului sinusal. O
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
by-pass-ul aorto-coronarian, necesită secționarea stratului de miocard ce le acoperă cu dificultăți în efectuarea hemostazei. Prima ramură a ACX este o circumflexă atrială care înconjoară urechiușa stângă în apropierea șanțului atrioventricular. - Artera coronară dreaptă (ACD) își are originea în ostiumul coronar drept din sinusul Valsalva cu același nume și se angajează profund în șantul atrioventricular drept, de unde distribuie ramuri către peretele anterior al VD. Cea mai precoce ramură este artera nodulului sinusal. O ramură importantă a ACD este artera acută marginală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ADP își au originea artere septale perpendiculare, care irigă 1/3 posterioară a septului interventricular anastomozându-se cu ramuri din artera nodulului atrioventricular, ramură a ACD la crux cordis [2]. Drenajul venos al inimii Colectorul venos principal al inimii este sinusul coronar, situat în șanțul atrioventricular posterior. După colectarea principalelor vene ale inimii, în mare parte omonime arterelor coronare - marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă mijlocie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ramuri din artera nodulului atrioventricular, ramură a ACD la crux cordis [2]. Drenajul venos al inimii Colectorul venos principal al inimii este sinusul coronar, situat în șanțul atrioventricular posterior. După colectarea principalelor vene ale inimii, în mare parte omonime arterelor coronare - marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă mijlocie - se varsă în atriul drept pe peretele posterior al acestuia. Vena cardiacă mijlocie se drenează în sinusul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă mijlocie - se varsă în atriul drept pe peretele posterior al acestuia. Vena cardiacă mijlocie se drenează în sinusul coronar, foarte aproape de vărsarea acestuia în AD. De aceea, are importanță în plasarea cateterului cu balonaș pentru perfuzie cardioplegică retrogradă, care poate obstrua vărsarea acestei vene și exclude perfuzia retrogradă în teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la nivelul VD este reprezentat de venele Thebesiene, care din miocard se varsă direct în cavitatea VD. Sistemul venos al inimii a devenit foarte important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
venos la nivelul VD este reprezentat de venele Thebesiene, care din miocard se varsă direct în cavitatea VD. Sistemul venos al inimii a devenit foarte important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se întâlnește în 90% din cazuri; dominanță stângă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
VD este reprezentat de venele Thebesiene, care din miocard se varsă direct în cavitatea VD. Sistemul venos al inimii a devenit foarte important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se întâlnește în 90% din cazuri; dominanță stângă în 5% sau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cavitatea VD. Sistemul venos al inimii a devenit foarte important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se întâlnește în 90% din cazuri; dominanță stângă în 5% sau sistem echilibrat (codominanță) în alte 5%. - Absența trunchiului coronar stâng cu orificii separate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se întâlnește în 90% din cazuri; dominanță stângă în 5% sau sistem echilibrat (codominanță) în alte 5%. - Absența trunchiului coronar stâng cu orificii separate pentru ADA și ACX - 1% - Originea ADA din artera pulmonară - sub 0,01%. - ADA reprezentată de 2 vase paralele separate - 4% - Artera nodulului sinusal are originea în ACX - 2-3%, - Artera nodulului atrioventricular are originea în ACD
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
originea în ACX - 2-3%, - Artera nodulului atrioventricular are originea în ACD - 55% și în ACX 45%, - Două ACD își au originea din același sinus Valsalva - 10%, - Arteră diagonală înaltă - 15%, - Origine înaltă a ADP pe marginea ascuțită a VD, - Origine coronară comună pentru ambele artere coronare. Leziunile aterosclerotice interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare decât cele ale arterei coronare drepte sau a arterei circomflexe având în vedere cantitatea de miocard perfuzată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
nodulului atrioventricular are originea în ACD - 55% și în ACX 45%, - Două ACD își au originea din același sinus Valsalva - 10%, - Arteră diagonală înaltă - 15%, - Origine înaltă a ADP pe marginea ascuțită a VD, - Origine coronară comună pentru ambele artere coronare. Leziunile aterosclerotice interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare decât cele ale arterei coronare drepte sau a arterei circomflexe având în vedere cantitatea de miocard perfuzată de fiecare vas. Corelația ramură
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ACD - 55% și în ACX 45%, - Două ACD își au originea din același sinus Valsalva - 10%, - Arteră diagonală înaltă - 15%, - Origine înaltă a ADP pe marginea ascuțită a VD, - Origine coronară comună pentru ambele artere coronare. Leziunile aterosclerotice interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare decât cele ale arterei coronare drepte sau a arterei circomflexe având în vedere cantitatea de miocard perfuzată de fiecare vas. Corelația ramură de arteră coronară - teritoriu de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
înaltă - 15%, - Origine înaltă a ADP pe marginea ascuțită a VD, - Origine coronară comună pentru ambele artere coronare. Leziunile aterosclerotice interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare decât cele ale arterei coronare drepte sau a arterei circomflexe având în vedere cantitatea de miocard perfuzată de fiecare vas. Corelația ramură de arteră coronară - teritoriu de distribuție miocardică este fundamentală în economia cordului ischemic. - ADA în mod obișnuit irigă porțiunea bazală a septului interventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare decât cele ale arterei coronare drepte sau a arterei circomflexe având în vedere cantitatea de miocard perfuzată de fiecare vas. Corelația ramură de arteră coronară - teritoriu de distribuție miocardică este fundamentală în economia cordului ischemic. - ADA în mod obișnuit irigă porțiunea bazală a septului interventricular, peretele anterior al VS, apexul VS, cel mai mult dintre ramurile stîngă și dreaptă al fascicolului Hiss, mușchiul papilar antero-lateral
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pereții anterior lateral și posterior a VD, - ADP (artera descendenă posterioară), de regulă ramură a ACD, irigă porțiunea bazală a septului interventricular. În cazul originii ADP din ACX atunci întreg septul inter-ventricular este irigat din ramurile coronariene stângi, - APL (arteră coronară posterioară sau postero-laterală) - obișnuit ramură a ACD - irigă de regulă septul interventricular apical și peretele posterior al VS [2]. FIZIOLOGIA / FIZIOPATOLOGIA CIRCULAȚIEI CORONARE Fluxul sanguin coronarian este apreciat la cca 225 ml/min sau 5 % din debitul cardiac. Debitul coronarian
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]