4,034 matches
-
făcea parte din acest program. „Auzi tu”, îi zise un supraveghetor de sală unui coleg de-al său, „pe vremea mea nu exista așa ceva... Cum să vadă gratuit filmul?”. „Niște nenorociți... Ar merita gazați cu toții”, răspunse celălalt. Peste ecran cade cortina. Sursă foto: By Rita Greer - The original is an oil painting on board by Rita Greer, history painter, 2009. This was digitized by Rita and sent via email to the Department of Engineering Science, Oxford University, where it was subsequently
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
împușcat, mortal. Câțiva Producători se adunaseră la cinci metri de terasă. Apoi, mă prăbușesc, învins, la picioarele Producătorilor și rostesc fatala replică: ”Ați câștigat! Acum puteți face ce vreți cu viața mea, oricum nu mai are nicio valoare pentru mine!”. Cortina cade. În sală, o spectatoare tânără, o thailandeză ce lucra drept call-girl pentru o firmă, plânge în hohote, cu lacrimi amare, la sfârșitul filmului. Era un final pe care îl afla de-abia acum, deși l-ar fi putut ști
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
pentru vreo clipă în afara jocului sau totul se datora exclusiv unei minți diabolice. Eram vinovat, fără îndoială, dar... Nu îmi ieșeau din minte lumile care se întrepătrundeau, contrazicându-se, sporindu-mi confuzia și dezorientarea, și așa la cote maxime. Când cortina va cădea, voi ști, cu siguranță... Dar s-ar putea ca atunci să fie prea târziu. "Ți-am spus că nu știi cine sunt... Sărmanul meu artist, singurul lucru pe care nu îl vom putea lua cu noi în lumea
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
orice îi oferă viață și să nu moară, ci să suporte dureri interminabile. Eu nu consider așa. Mulți oameni consideră că moartea este un lucru cumplit și ceva de care trebuie să ne temem, este capătul drumului, ultima cădere a cortinei, clopotele de încheiere. Aproape toate imaginile ce însoțesc moartea sunt negative, încărcate de teama sau tristețe. Cei mai mulți dintre oameni nu vor nici măcar să vorbească despre moarte-cu atât mai puțin să o experimenteze. Eu nu cred asta. Oamenii se agață
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
așa cum a fost, la loc”. (pag.82) Se regăsesc teme filozofice tratate pe un ton familiar, uneori umoristic; personalități marcante din patrimoniul cultural universal participă le dezbateri, abordate în mod voit mucalit, dar cu un clar mesaj ce avertizează de după: „Cortina cerului”: „Cortina cerului s-o deschid am dorit, Dar îngerii mașiniști m-au împiedicat s-o fac./ Cu bisturiul minții tăiat-am un pătrat însorit/ și-am privit scena celor ce tac”. („Spectacolul de dincolo de cortina cerului” pag.84 ) După
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
fost, la loc”. (pag.82) Se regăsesc teme filozofice tratate pe un ton familiar, uneori umoristic; personalități marcante din patrimoniul cultural universal participă le dezbateri, abordate în mod voit mucalit, dar cu un clar mesaj ce avertizează de după: „Cortina cerului”: „Cortina cerului s-o deschid am dorit, Dar îngerii mașiniști m-au împiedicat s-o fac./ Cu bisturiul minții tăiat-am un pătrat însorit/ și-am privit scena celor ce tac”. („Spectacolul de dincolo de cortina cerului” pag.84 ) După un periplu
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
mesaj ce avertizează de după: „Cortina cerului”: „Cortina cerului s-o deschid am dorit, Dar îngerii mașiniști m-au împiedicat s-o fac./ Cu bisturiul minții tăiat-am un pătrat însorit/ și-am privit scena celor ce tac”. („Spectacolul de dincolo de cortina cerului” pag.84 ) După un periplu prin lumea cuvântului înveșmântat în mantia metaforei, poetul Al Florin Țene salută „Întoarcerea statuilor” în dansul diafan al viselor poetice ființate în minunata sa creație artistică. Antonia BODEA Cluj-Napoca martie 2011 Referință Bibliografică: „ÎNTOARCEREA
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
o tăcere complice, am putea spune, în miezul căreia răsare și asfinte năvalnic ori timid destinul artistului cu rostul și cu vremelnicia lui cu tot. Lumina începe să își stingă încet propria-i ființă difuză. Ca prin farmec, viața din spatele cortinei prinde a-și forfoti instantaneu fragila existență de doar câteva ceasuri ale serii în efemeritatea decorului cu minuție construit... Probabil că mulți au parcurs, asemenea mie, în cadrul tipic al sanctuarului teatral, magia acelorași timpi inefabili ai trecerii. Am avut, într-
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
propriei mele vieți în hăul imens și destul de colțuros parcă al vămilor nemiloase ale timpului, un timp calculat cu exactitate de către regizor și actori, deopotrivă, într-un spațiu cu o istorie personală sălășluind, în integralitatea sa, printre faldurile somptuoase ale cortinei roșietice de catifea și în aerul cu adieri de metaforă solemnă al sălii de spectacol. Aici mi se amestecau, cu intensități lăuntrice inegale, și râsul, și plânsul, și bucuria, și clasica durere fără margini a sufletului, oprindu-mi-se aproape
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
ca personaj real de această dată, desprins din geometria celui zămislit cu anterioritate de către dramaturg. Este cu siguranță cel mai credibil și echivalent cu sublimul rol din cariera de pe scândură a oricărui actor. Brusc, începe să mi se facă frig. Cortina cade din nou cu ne-milă peste apa tulbure a vremii, iar piesa de teatru abia încheiată se topește în neantul vitreg al neființei, ca și cum nu ar fi existat niciodată până atunci cu formă precisă și destin exact în fața mea
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
Ștefan Mărcuș, Dezideriu Tibor, Samarineanu ș.a. Contribuția intelectualilor români a fost inestimabilăm să-l amintim fie și numai pe profesorul Teodor Neș, directorul Liceului Em.Gojdu, dar au fost foarte mulți... În fine, în 1955, tot toamna, s-a ridicat cortina din nou, cu „O scrisoare pierdută”, luând ființă iar și iar TEATRU românesc, ca secție a TEATRULUI de Stat, alături de secția maghiară. In toți anii cât am lucrat cot la cot pot depune mărturie că am fost colegi buni, ne-
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
să-i faci pe oameni să nu mai citească. Și ce alternative i-ai putea oferi? Manele, emisiuni de divertisment jalnice, dispute politice sterile și interminabile, show-uri de scandal cât cuprinde. Te întrebi apoi, unde au dispărut valorile? În spatele cortinei, pentru că la față de cortină sunt alți corifei. Ai banului, ai sexului, ai kitsch-ului înflorind pe tarabe ... Mariana Cristescu atinge aceste probleme spinoase, acute, cu maximum de responsabilitate, cu bun-simț, cu fermitate. Cine are urechi de auzit ... Mariana Cristescu abordează
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
oameni să nu mai citească. Și ce alternative i-ai putea oferi? Manele, emisiuni de divertisment jalnice, dispute politice sterile și interminabile, show-uri de scandal cât cuprinde. Te întrebi apoi, unde au dispărut valorile? În spatele cortinei, pentru că la față de cortină sunt alți corifei. Ai banului, ai sexului, ai kitsch-ului înflorind pe tarabe ... Mariana Cristescu atinge aceste probleme spinoase, acute, cu maximum de responsabilitate, cu bun-simț, cu fermitate. Cine are urechi de auzit ... Mariana Cristescu abordează subiecte din toate domeniile
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
cățărau pe el și-l trăgeau la fund...” - o realitate a zilelor noastre... Realul și fantasticul, două noțiuni abstracte, continuă să „conviețuiască” în acest univers al omului după legi nescrise: „...voci amestecate reînsuflețiră atmosfera, făcând să se risipească încă o dată cortina subțire între certitudini și incertitudini cu privire la realul și fantasticul din viața de zi cu zi...” În ultima parte a romanului „Puncte de inflexiune”, cititorul va avea parte de o mare surpriză, mit sau realitate, legendă sau adevăr, prin care autoarea
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
fără abajur cu un bec roșu exagerat de mare: 300 sau 500 de wați, corespondență. În fața biroului, o masă joasă înconjurată de scaune exagerat de mici, ca pentru copii, un cuier cu pălăria și paltonul directorului, o oglindă. La ridicarea cortinei, secretara se află în biroul directorului unde șterge praful și mai aranjează lucrurile. Șterge apoi pălăria directorului, cu cârpa, cu cotul, scuipă zdravăn de câteva ori, șterge din nou. Încearcă pălăria în mai multe feluri admirându-se în oglindă. Se
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
după pălărie și palton și cade din nou în ascunzătoare, exact în momentul în care secretara și insul său pătrund înăuntru. Secretara ia scaunul și cu aerul cel mai firesc din lume, îl apropie de birou. „Nu e? Nu e!” Cortina cade pe un fond muzical carnavalesc . Dacă le-a plăcut, spectatorii au voie să aplaude. Referință Bibliografică: Pauza de masă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
a doua familie, al doilea cuib al vieții lui de unde an după an reușește să lanseze tinere talente devenite pe parcursul anilor muzicieni notorii internaționali. Franz List cucerea publicul, numai gîndurile maestrului erau pradă amintirilor. Era perioada cînd pentru întâia oară Cortina de Fier se ridică lăsînd libertatea unor mari artiști sovietici, violonistului David Oistrakh și celistului Mstislav Rostropovich să ne viziteze filarmonica. Memoria maestrului alerga pe urmele acelor zile. Se înbogățise orchestră cu participarea lui Michael Taube, George Singer, Paul Ben
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
păstrasem, o iubire inocentă, declamatorie, pură ca primele iubiri ivite în sufletul adolescentin al unei fete, căci și Nichita făcea parte din iubirile mele. Mentorul meu e preocupat în paginile cărții de lupta acerbă între exilați și cei rămași înlăuntrul cortinei! Denigrarea, denigrările rămân marile plăceri ale faimoșilor condeieri, se întrec în a le scrie cu plăcerea cu care-și trudesc fiecare operă și trebuie să recunosc că se dovedesc maeștri! Citeam și mă amuzam cum, personalități marcante, docți, reacționează ca
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
incapabil să ajungă la esența sa divină până ce nu varsă nițel picuri de osândă. (Solilocviul se încheie: Vittorio ia bricheta și cu ia aprinsă se apropie de margine. Apa ia foc. Se dă în lături îngrozit. Țipă. Se deplasează până la cortină. O smulge apoi se acoperă cu ia precum un giulgiu ascunde fața mortului. Tremură. Apoi se pornește pe un râs isteric, privind în sus): Arde...ARDE...Apa sfântă ARDE așa cum ard și eu pe dinăuntru. Slavă ție Doamne. Slavă ție
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
boborul le-a creat numai prejudicii. De ce? Deoarece întreg sistemul cripto-comunist (SCC) instalat de FSN, din care fac parte mai toate partidele inventate de Iliescu&Co, funcționează în sistem militarizat. Dacă unul nu ascultă de indicațiile prețioase ale celor din spatele cortinei, este supus unui atac mediatic distrugător. Vezi cazul Voiculescu. Unul de-al lor. Războiul stelelor e la final. Săptămâna asta, la televiziuni a fost ca în zilele execuției ceușeștilor! De parcă condamnarea lui Felix, o peltea întinsă peste șase ani, ar
TABLETA DE WEEKEND (74): VREAU O ROMÂNIE ÎN CARE ÎNJURĂTURA SĂ NU MAI FIE POLITICĂ DE STAT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349404_a_350733]
-
săracă țară din UE. Conflicte religiose au generat războaie mondiale. Anglo-saxonii sunt mereu învingători și azi jandarm mondial. A urmat apoi un Război Rece religios între ortodoxo-comuniști și occidentali. Dacă până în 1989 există totuși speranța refacerii unității creștine la demontarea Cortinei de Fier și rezolvării implicite a Chestiunii Orientale, din acest an, se pare, că totul o ia de la început. Rusia lui Vladimir Puțin, urmașul împăraților români de răsărit, sultanilor, intervine în războiul din Siria, anexează Crimeea, sprijină Armata Ortodocsa, începe
RĂZBOIUL RECE, RELIGIOS, 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349444_a_350773]
-
o viață. Ori să asculți cum vorbe otrăvite Rostesc strivite-n pumni în buzunare: Arginții nu-s ai tăi! În lupanare-i Vor număra vestalele sfrijite. De nicăieri te vor pândi fantome Râzând de tine și crezând că-s vii ... Cortină-s doar regretele târzii Ale-njugării-n toamne policrome. *** Ciclul "Era să fiu poet" Referință Bibliografică: Cât de nebun să fii ? / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu
CÂT DE NEBUN SĂ FII ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349813_a_351142]
-
Totuși ele ilustrează modul de evoluție mereu crescând al limpezirii ideilor. Odată ideologia comunistă abandonată multe se pot spune fără frica de represalii, fără cenzura care opera prin anularea radicală a tuturor părerilor contrarii trendului oficial. Se ridică precum, o cortină, vălul care ascunde fapte și idei. Prin urmare, Creștinismul face parte din ființa națională a poporului român, cu rădăcini ale căror fire coboară adânc în istorie până în antichitate. Creștinătatea românească, împreună cu tot specificul său nu poate fi deplin înțeleasă fără
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
câștige Raiul. În închisoare, după propriile mărturisiri, Wurmbrand Îl simte pe Dumnezeu mai prezent ca oriunde. El reușește să trăiască bucuria hristică a iubirii vrăjmașilor de aceea mesajul lui mai târziu va fi „iubiți-i pe comuniști”. Supranumit „Pavel de după cortina de fier” Wurmbrand este un exemplu pentru ceea ce a însemnat o viață de mărturisitor al secolului XX. Având în vedere pe de-o parte eterogenitatea pe care o prezenta gulagul românesc, iar pe de altă parte, condițiile extreme menite nu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
romanul superrealist, el, autorul, personajul, inițiatorul conceptual al desăvârșirii scenelor orduriere și oglinda, imaginea din roman supusă gândurilor cititorului, care le absoarbe în deplina stimulare a nevoilor supradozării imaginației sale, legându-se subconștient de trăirile literatului. Scriitorul superrealist ridică treptat cortina, acele rânduri care înnegresc pagina luminând exteriorul, solicitând o încordare dimensionată a cititorului avid de pătrundere într-un interior dorit, cu descrieri orduriere, care-l frământă, dar îl și supun unei adevărate observații de care, ca niște ipocriți, ne ascundem
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]