1,104 matches
-
mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită cu zid, cotețe de stejar pentru scroafe și godăcei. G. Murnu a revenit, nu totdeauna în chip fericit, dintr-un exagerat scrupul artistic, asupra tălmăcirilor, introducând expresii afară din cale pitorești, ca "dihai", "barosan". Aceste oscilații nu ating totuși valoarea versiunilor sale, capodopere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea notei esențiale a animalului, într-un soi de caractere plastice: "Murdar ca însuși noroiul, porcul însă singur era optimist, cu râtul lui roz el scurma ici-colo și nu-și pierdea nădejdea, spre soare nu căta căci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
muntelui Istrița în localitatea Pietroasa s-a descoperit un tezaur care conținea și un colan(tăiat mai tîrziu în patru bucăți) cu inscripția GLIE I(i: a alerga, a goni) IO RINE(a rîni: a curăța bălegarul din grajd sau coteț) I GEG(jeg, murdărie, spurcăciune, om rău). Pînă în prezent acest text nu a fost înțeles dar încă din anul 1843 arheologul italian Micali remarca asemănarea dintre literele de pe colanul descoperit în România și unele litere din alfabetul cretan liniar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a rămas în minte o întâmplare din viața lui Moș Dumitru, fratele Mamei Mari, pe care bătrânul sfătos, evlavios și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș Dumitru: „într-o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul mo șului. Moș Dumitru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul mo șului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subț ioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul mo șului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subț ioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit pe mo ș de a căzut jos și a plecat. Vaietele moșului au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nimeni să le vadă sau să cumpere măcar una singură; n-a venit nimeni să vadă marfa. După ce am colindat pe toate ulițele fără folos, am pornit întristați spre casă. Zarzărele erau de acum zdrobite și au fost îndrumate spre cotețul porcilor. Bunicul s-a arătat foarte supărat pentru că îi spusese unchiului Scarlat să nu obosească cei doi cai fără rost că „muntenii” (cei veniți de la munteă nu vor cumpăra astfel de fructe. L-a trimis pe unchiul Scarlat să dea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acoperit de bălării al bunicilor mei, al părinților lui. Am vizitat locul unde fusese casa bunicilor, și prin porumbul care era atunci acolo, am căutat locul unde fusese casa, unde fusese grajdul, unde fusese camera în care dormeam, unde fusese cotețul câinelui credincios care a intrat în istoria copilăriei lui și a mea. Cât timp familia noastră a locuit în Boarca, unchiul Constantin venea și sta mai mult în vacanțe pe la noi. Pe când învățam să țin condeiul în mînă, la vârsta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Montesquieu, „Cum poți fi persan?”, complicita cu drastica declarație a lui Camil Petrescu din anii ’30: „Cu eroi care mănâncă trei săptămâni cinci măsline, care fumează doi ani o țigară, cu cârciuma din târgușorul de munte și gospodăria cu trei cotețe a dascălului din Moldova nu se poate face roman și nici măcar literatură...”. „Când ați plecat din România?”, m-am auzit replicând, Întărâtat. „Prin anii ’30”, a răspuns românul, obligat să-și facă publică apartenența la locul pe care, evident, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că nu. M-ar fi durut cu siguranță și mi-aș aminti. Cum nu-mi aminteam, probabil că n-am făcut. Câte ore or fi trecut de când n-am urinat? Când mă gândeam la ore, capul meu răsuna ca un coteț plin cu pui de găină în zorii zilei. Douăsprezece ore? Douăzeci și opt de ore? Treizeci și două de ore? Ce s-o fi întâmplat cu urina mea? Doar băusem și bere, și Cola între timp. Ba chiar și whisky. Unde s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
4 (1904) a lui Simion Mehedinți; O fază în popularea Țărilor Românești (1912), urmată de lucrarea de sinteză Câmpia Română (1915), aparțin lui George Vâlsan 5. Lucrările axate pe analiza fizică a regiunii se continuă cu cele ale lui Petre Coteț (1976) și Grigore Posea (1989), ultimul oprindu-se asupra estului Câmpiei Române, respectiv Câmpia Bărăganului. Alte studii care au în vedere geografia fizică a Bărăganului sunt semnate de Ion Banu (1964), Vintilă Mihăilescu, (1971) - Bărăganul, regiune geografică sau Octavia Bogdan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
L. (1905). Recensământul general al populației României, București. Conea, I. (1956). Din geografia istorică a Bălților Ialomiței și Brăilei, Probleme de Geografie, vol. IV, București. Conea, I. (1989). Ethnogenese et ecologie demographique, Etudes et documents balkaniques et mediterraneens, 14, Paris. Coteț, P. (1989). Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată. București: Editura Ceres. Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, 2002. Iordan, I. (1983). Dicționar de onomastică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Manuilă, S. (1938). Recensământul general
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi îngălbenite și ziare vechi, metaforele și imaginile insolite conservate în memoria câtorva țărani bătrâni ca să fie rostite la șezători. Relatările arheologilor amatori
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simțit că era rece...) însă a spus: Da, aveți dreptate mai așteptați să se răcească!" Căram betonul cu targa până la etajul 4 pe schelă, dar nu pentru că nu erau macarale, aceasta era dispoziția. Apoi am lucrat și am construit niște cotețe pentru porci și, în timp ce construiam cotețele, a venit generalul Constantinescu 18 sau, cum i se mai spunea, "generalul Dubă". El a fost cel care a dat ordin să se construiască vagoane speciale pentru transportul deținuților, care au fost numite "dube
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus: Da, aveți dreptate mai așteptați să se răcească!" Căram betonul cu targa până la etajul 4 pe schelă, dar nu pentru că nu erau macarale, aceasta era dispoziția. Apoi am lucrat și am construit niște cotețe pentru porci și, în timp ce construiam cotețele, a venit generalul Constantinescu 18 sau, cum i se mai spunea, "generalul Dubă". El a fost cel care a dat ordin să se construiască vagoane speciale pentru transportul deținuților, care au fost numite "dube pentru deținuți". Era el colonel, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
În camera asta se turna zilnic un ciubăr de apă, aproximativ 100 de litri. Zilnic sau o dată la două zile. De ce? Se făcea un noroi că ajungea aproape de genunchi plimbându-te pe acolo. Umblai exact cum umblă un porc în coteț. Luam bila aceea în mână și mai făceam mișcări că nu puteai să stai. Ziua nu aveai nimic, decât atât, spațiu. Seara ni se dădea o plasă de pat, probabil asta era o regulă generală, să nu ți se dea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adoptat anul nou de la intâi ianuarie, dar sute de ani pana în secolul al XVIII-lea, înaintașii noștri au practicat acest străvechi inceput de an, altfel nu se explică de ce fetele și astăzi încă se mai duc la gard, în cotețul porcilor sau se mai uită în fantână ca să vadă acolo un chip de bărbat, ursitul acela pe care tot îl așteaptă. Și îl așteaptă și domnișoarele de astăzi. Să nu credeți că internetul, cu ale sale site-uri matrimoniale, reușește
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
războaiele sunt criminale, distrugerea planetei, omniprezența morții etc.)sunt asociate grămezi de semne care nu au nici o legătură cu Parsifal, iar scena este supraîncărcată cu cele mai disparate obiecte, imagini. Pe turnanta care se mișcă mereu sunt aglutinate fațade clasice, cotețe, cocioabe, lagăre, platforme petroliere, o rachetă cosmică, o cameră de motel un ,cimitir al artelor" (în care am zărit-o pe Gioconda)etc. în această harababură circulă tot timpul, zeci strecurându-se anevoios, zeci de figuranți care nu știi cine
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
sanitar-veterinare) 0142.10 Servicii de reproducție și selecție în creșterea animalelor (cu exceptia activităților sanitar - veterinare) Această subclasa elementară include: - servicii necesare pentru reproducția și selecția animalelor cum ar fi: inseminarea artificială, tunsul oilor, îngrijirea cirezilor de vite - sortarea ouălor, curățarea cotețelor, adăpostirea animalelor de fermă etc Această subclasa elementară nu include: - serviciile asigurate de către agronomi și economiști agrari, clasificate în 7414.15 - serviciile veterinare clasificate în 8520.12 - serviciile destinate grajdurilor pentru căi de curse, clasificate în 9262.13 - servicii de
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
curățenie Această subclasa elementară include: - servicii de curățenie nespecializată a: . autobuzelor, metrourilor și altor trenuri, avioanelor, navelor și altor echipamente de transport . alte servicii de curățenie n.c.a. Această subclasa elementară nu include: - servicii de curățare a dependințelor agricole (cotețe, crescătorii de porci etc., clasificate în 0142.10 - lucrări de curățare exterioară a clădirilor, clasificate în 4545.12 - servicii de curățare specializată pentru autoturisme, clasificate în 5020.31 - curățarea covoarelor, a materialelor de tapiserie, a carpetelor de perete etc., clasificate
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
32. Caraiac Steluța 33. Cazacu Genia 34. Chioveanu Leana 35. Chiriac Victorita 36. Chiroiu Cristina Cornelia 37. Ciocoiu Elenă 38. Cismasu Mariana 39. Cizmaru Giorgel 40. Cocona Stere 41. Cojanu Florin 42. Condrache Gigel 43. Condurache Cozmeanu Aurora Coca 44. Coteț Luminița 45. Cristea Adina Elenă 46. Cucu Cristina 47. Custura Mioara 48. Datcu Vasile 49. Danaila Alină Elenă 50. Dedu Anica 51. Dinu Dan 52. Dinu Iuliana 53. Dinu Maria 54. Dobre Florian 55. Dobrescu Florian 56. Dogaru Dorina 57
ORDIN nr. 377 din 4 iunie 2003 pentru aprobarea Listei cu gradatori autorizaţi şi a Formularului-tip pentru licenta de gradator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150237_a_151566]
-
nu asigură protecția apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică de 10 m, amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puțin 10 m de orice sursă posibilă de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deșeuri de animale, cotețe etc. ... Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 4 m. Pereții fântânii trebuie astfel amenajați încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiți din material rezistent și impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi
NORME din 23 iunie 1997 (*actualizate*) de igienă şi recomandări privind mediul de viaţa al populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160717_a_162046]