1,476 matches
-
cu el! Ar fi trebuit să fie studentă și ei nu-i plăcea să Învețe! Era prea legată de familie! — Era prea independentă, n-a vrut să se lege! — Buni era o femeie de casă! A luat cu ea secretul cozonacilor! De când s-a prăpădit ea, Îi iau de la Alimentara, de la Pâine... — A mai păstrat Buni și alte secrete! N-a povestit niciodată despre prima ei căsătorie, când s-a numit doamna Manu. — Ce tot vorbești? Primul ei soț a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
niciodată, niciodată, niciodată n-am să accept! Să ajung un boșo! Măcar din seara când Mihnea a căzut de pe balustradă, am văzut că poți trece dintr-o lume Într-alta, În cinci ori În treizeci de minute... Am fi avut cozonaci și anul acesta, dacă făceam rost de tot ce ne trebuie și dacă mai trăia Buni, ea le știa secretul. Dar așa, țin de zece zile În frigider trei ouă și nu mă Îndur de ele. Lasă, că e bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
anul acesta, dacă făceam rost de tot ce ne trebuie și dacă mai trăia Buni, ea le știa secretul. Dar așa, țin de zece zile În frigider trei ouă și nu mă Îndur de ele. Lasă, că e bun și cozonacul de la Scala! — Lasă că e bun și cozonacul de la Pâine. Și cine știe dacă viața nu este de fapt moarte și dacă ceea ce noi numim moarte nu Înseamnă Într-un fel mai adânc viață. Capitolul 13 Ulise iese din vamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ne trebuie și dacă mai trăia Buni, ea le știa secretul. Dar așa, țin de zece zile În frigider trei ouă și nu mă Îndur de ele. Lasă, că e bun și cozonacul de la Scala! — Lasă că e bun și cozonacul de la Pâine. Și cine știe dacă viața nu este de fapt moarte și dacă ceea ce noi numim moarte nu Înseamnă Într-un fel mai adânc viață. Capitolul 13 Ulise iese din vamă We still have dreams, aș putea să pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de toaletă din primitoarea sa casă de pe Podul Târgului de Afară. Scufundat până la bărbie în apa caldă, asculta zgomotele casei cu ochii închiși.Era una dintre marile plăceri ale vieții și unul din puținele lui momente de relaxare. Simțea aroma cozonacilor abia scoși din cuptor. Aproape o sută de cozonaci pentru familie, slugi și nevoiași. Auzea tropăiturile și râsetele micuței Gaiané, iubita lui. Mai mult ca sigur șterpelise iar ceva bun de la bucătărie și acum alerga prin odăi, cu doica pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de Afară. Scufundat până la bărbie în apa caldă, asculta zgomotele casei cu ochii închiși.Era una dintre marile plăceri ale vieții și unul din puținele lui momente de relaxare. Simțea aroma cozonacilor abia scoși din cuptor. Aproape o sută de cozonaci pentru familie, slugi și nevoiași. Auzea tropăiturile și râsetele micuței Gaiané, iubita lui. Mai mult ca sigur șterpelise iar ceva bun de la bucătărie și acum alerga prin odăi, cu doica pe urmele ei. De undeva din curte răzbeau lovituri regulate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
trage la cruci - Încearcă să mă ia cu binișorul - m-aș lăsa cu dragă inimă: e așa de bălană și de ochioasă și de mângâioasă la auz... Și atât de bine miroase - altfel decât Tecla, decât toate - miroase bine, a cozonac de crăciun, deși a trecut demult Crăciunul... Dar nu trebuie să mă las Înmuiat. Ea mă roagă, cu mâinile Încrucișate; mă amenință cu degetul arătător - atât, că e și mai dulce când face pe fioroasa. Și nu mai știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sat, În asfințit, la parașute - ca la pești. Ne-am Învățat cu parașutiștii. La Început ne-am temut, jandarmii ziceau că ne omoară, că ne otrăvesc copiii - Însă Moș Iacob ne-a povestit cum stă treaba cu ei: - Vai de cozonacul lor! Vin la noi, cu-un singur gând: să se predea: Predaite! - c-așa zic ei, În rusește... - și bătrânul ridică mult mâinile, ca să ne arate cum se predaite Ruski. De aceea oamenii care mai Înainte adunau doar ce găseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nevasta și fata altuia - din alta sat; bărbatul, frate al altuia, dintr-un al treilea sat i-a adus pe toți cu căruța. Ca să afle despre ridicații lor. Nu știu care-ce plocoane a adus azi - dar sunt găini și raci, cozonaci și purcel, curcan și pește și poamă și vin. Stau În calidor, ascult, miros și-mi place să cred ce spune tata. Tata, În salon. Le spune. Ce și cum. Și când. Stau În calidor, ascult și ce bine ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca să nu spunem pur și simplu prostesc, să se plătească În continuare niște sume foarte mari care ar servi, fără nici un fel de compensație, doar la o Îmbogățire și mai mare a companiilor. Nu sunt dispus să hrănesc vitele cu cozonac, Își vărsa năduful, În post scriptum, un asigurat În mod special prost dispus. Unii mergeau mai departe, cereau restituirea sumelor plătite, dar, aceștia, se vedea imediat că o făceau Într-o doară, pentru liniștirea conștiinței, să vadă dacă prinde. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și o conviețuire democratică sănătoasă. Unele dintre ele ajunseră chiar să depășească limitele celei mai ofensive grosolănii, cum ar fi, de exemplu să spună, vorbind despre regalitate, că nu erau dispuși să Întrețină animale neproductive, nici să hrănească vitele cu cozonac. Toți oamenii cu bun simț au fost de acord În a considera astfel de vorbe nu numai inadmisibile, dar și de neiertat. Ar fi fost de ajuns să se spună că seifurile statului nu mai puteau continua să suporte creșterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ore. - Măi să fie! - Ați auzit, domnu’Leo, că a căzut Podu’ Grant chiar în timp ce președintele senatului își împingea pe acolo căruciorul cu tripleți? - Ei, na! - Dacă vă zic! și încă ceva, da’ rămâne între noi, de mâine se scumpește cozonacul la dublu. - Shshsh! să n-audă Chilot. Buldogul însă era cu burta pe un articol despre fotbaliști și balerine. Uitase de restul lumii și limba îi atârna de un cot - semn de plăcere insuportabilă. - Dom’ profesor, da’ cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vino să vezi ce ți-am adus. Prințesa alerga curioasă. Se așeza lângă ei în așteptare. — Ăsta-i flanelul tău. Ia îmbracă-l!o ajuta Păun să-l îmbrace. Vezi ce frumos este? — Eu ți-am adus feliile ăstea dă cozonac. Mi le-a dat o doamnă, explica Izaura. Dar basmaua asta îți place? — Da! — Este a ta, i-o pune pe cap Rozmarin. — Și voi?întreabă Prințesa. Ei își arată fiecare ce mai primiseră. Prințesa ia feliile de cozonac și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dă cozonac. Mi le-a dat o doamnă, explica Izaura. Dar basmaua asta îți place? — Da! — Este a ta, i-o pune pe cap Rozmarin. — Și voi?întreabă Prințesa. Ei își arată fiecare ce mai primiseră. Prințesa ia feliile de cozonac și împarte fiecăruia. Nu ne trebuie nouă. Ți le-am adus ție. — Hai bre, luați și voi câte una, nu se lasă Prințesa până nu primesc. Dă-ne și tu ciocolată, Rozmarine, că ai primit de la domnișoara aia. — Ați vrea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nouă. Ți le-am adus ție. — Hai bre, luați și voi câte una, nu se lasă Prințesa până nu primesc. Dă-ne și tu ciocolată, Rozmarine, că ai primit de la domnișoara aia. — Ați vrea voi. — Prințăsa cum ne-a dat cozonac. Nu-i dau decât Prințăsei. Dă-le și lor, îl îndeamnă Prințesa. — Nu-ți dau nici ție atunci. Nu-mi da, hahalerule. — Hahalerule!hahalerule!strigă copiii până încep să se bată, să se trântească pe jos, ferind-o pe Prințesa
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la ea, că mă durea sufletul — Nașă, nașule, ce doriți să mai serviți ca să v-aduc, îi întreabă Cezar. — Niște prăjituri și niște cafele. Pentru mine un vin, cere Virgil. Pentru dumneata, tată socrule? — O sticlă cu bere și niște cozonac. — Scumpo, tu ce vrei? O cafea, dorește Teofana. Cezar revine după un timp și-i servește pe toți cu ce și-au dorit neuitându-se nici pe el. — Să-ți trăiască ginerele Vasile, și soțul tău, Teofana, că este foarte
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
masa dumneavoastră de sărbători? Soția mea este un bucătar foarte bun. De obicei avem friptură de porc, sarmale, salataă biof, cârnați, tobă.Deși suntem doar doi avem mâncare pentru întreaga familie. Desertul este întodeauna cel mai delicios. În primul rând cozonacul și apoi celelalte prăjiturele făcute în casă. Apoi ca băutură vinul proaspăt făcut, roșu și alb ca uleiul. Ar fi o mare plăcere să fim intreaga familie,dar acceptăm situația. Dar anul nou cum îl așteptați? Bineînțeles că îl aștept
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA CRASNA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by ZLATAN RAEMA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2057]
-
de iarnă: Crăciun și Anul Nou. Pentru sărbătorile de Crăciun fiecare gospodina pregătește pentru membrii familiei și musafiri, mâncăruri tradiționale cum ar fi: sărmăluțe în foi de vită și varză, drob de porc ciorbă de porc, friptură de porc, colăci, cozonaci și prăjituri. În Ajunul Crăciunului tinerii din sat, se adună în vârful unui deal din partea de E a comunei Lipovăț, unde organizează un foc de tabără care prevestește Nașterea Domnului. În prima zi a Crăciunului, bătrânii satului și enoriașii parohiei
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
contribuit și laserul cu care m-a consultat ? Dar nu m-am lăsat copleșită de înfrângere prea mult timp. Am analizat situația și mi-am dat seama că în timpul sărbătorilor de iarnă, eu am făcut efort prelungit; că am mâncat: cozonac, prăjituri, brânzeturi, murături. Am băut chiar vin și tot felul de băuturi răcoritoare, din comerț. Într-un cuvânt, m-am abătut de la regimul alimentar vegetarian și de crudități. Cu ochiul stâng, vedeam doar negru, nu mai intra lumina deloc. Și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
a primit cu geamurile deschise în toiul iernii, trebăluind cu tulpanul pe cap. Mi-a vorbit ironic și m-a expediat după nici o jumătate de oră, deși o oră făceam numai pe drum până la ea. Mi-a dat să mănânc cozonac acru, cred că turnase dinadins zeamă de lămâie în aluat. Era clar că mi-o plătea, că-și bătea joc, plecam de fiecare dată teribil de furios, hotărât să termin cu ea pentru totdeauna. Dar, ajuns acasă, iar mă înduioșam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
curat și pregătit în casele și în curțile lor; unii făceau curățenie, pe când alții își ajutau mamele pentru a prepara produsele specifice Paștelui. În noaptea Învierii, toată familia mergea la Biserică pentru a lua Lumină. Mamele dădeau ouăle roșii și cozonacii preotului pentru a le sfinți, după care le dădea copiilor pentru a le mânca. În prima zi a Paștelui, venea în sat o fanfară și toată lumea, cu mic cu mare venea la horă. Aici tinerii se aranjau pentru a arăta
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
două, Toderița Violeta, de 40 de ani, asistent social din același sat, rezultă că, locuind la oraș atunci când era mică, familia ei respecta tradițiile. De Paște toată familia își cumpăra haine noi iar de la masă nu lipseau friptura de miel, cozonacul, plăcintele și sarmalele. În seara Învierii, toți membrii familiei mergeau la Biserică pentru a lua Lumină. Tot ea mărturisește că, după ce s-a măritat, și-a făcut propriile tradiții. În fiecare an, copiii acesteia o ajută la curățenie și la
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
simt lipsa părinților, iar pentru ei Sărbătorile petrecute fără ei, nu mai au nici un farmec. Într-o altă familie (familia Pruniac) se observă faptul că membrii acesteia, bunici, nepoți, veri, se adună pentru a lua masa împreună. Ei pregătesc drob, cozonaci, pască, diferite prăjituri și fursecuri, de pe masă nelipsind vinul roșu. În aceste zile, membrii familiei își dăruiesc unul altuia cadouri simbolice.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
lung și îndată ajung acasă toți, împărtășind celor ce nu au fost la Biserică,din experiența lor. E deja sâmbătă, în ajunul Paștelui, cei a caror credință este de neclintit, țin post negru, ceilalți se lasă vrăjiți și gusta din cozonacul proaspăt scos din cuptor, aburit și galben că puful de pui. Mirosul îmbătător cuprinde întregul sat îmbrăcat în sărbătoare. Ultimile pregătiri sunt puse la punct și acum că și pe vremuri, oamenii scot de la naftalina costumele ce aduc renume satului
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
acum că și pe vremuri, oamenii scot de la naftalina costumele ce aduc renume satului. Slujba de înviere începe la ora 00:00, dar bătrânii satului merg cu două ore înainte și împodobesc Biserică. Fiecare are în mână o coliva cu cozonac, pasca și ouă roșii, doar roșii, ca de celelalte culori sunt pentru acasă și nu prea ar trebui să se coloreze altfel. Singură culoare cu care ar trebui vopsite ouăle, ar fi cea de roșu, semnificând sângele lui Iisus Hristos
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]