1,043 matches
-
mit rudimentar, neevoluat, grosolan, sălbatic, cufundându-l în dispreț ironic și în frustă suficiență. Dealtfel,... Profesorul observă, în fine, privirea de dromader indiferent și dezamăgit a flăcăului gonflabil. -...dealtfel, relatarea mea nu poate nici ea, deocamdată, să se coaguleze din crâmpeie de ipoteze, din debandada de sclipiri, din dezordinea unor păreri neclare și din înlănțuiri de bâiguieli sonore. Tăcu instantaneu, pufăi înciudat din luleaua agitată, își scoase, din buzunarul clasic al pantalonilor, ceasul lui elvețian de aur, mare precum un ou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sacul de merinde. O ciocolată, câteva conserve, niște salam uscat. Tiberiu, nu știu de unde, a făcut rost de un sac cu mălai pe care l-a dat fetei. O lungă tăcere urmează vorbelor lui. Parcă efortul de a povesti un crâmpei din ceea ce trăise "acolo" îl epuizase. În timp ce așteaptă să continue, Smaranda se uită concentrată la chipul de azi al lui Marius, căzut într-o dureroasă reverie. Tresare ușor atunci când Marius se ridică brusc în picioare și face câțiva pași până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să iasă, aranjează cu mișcări sigure faldurile păturii, mai întâi sus, în jurul pieptului, coborând către picioare. Rămas singur, Marius închide ochii. Încearcă să-și pună ordine în amintirile pierdute în memorie. Încetul cu încetul, decelând evenimentele dinainte de momentul exploziei torpilei, crâmpeie se derulează asemeni unor flash-uri luminoase, care-l obosesc mai mult decât dacă ar fi escaladat un munte. Are mai multe întrebări fără răspuns decât certitudini atunci când ușa se deschide și intră doctorul, un om scund, îndesat, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
maiestuos, incendiind întinderea de gheață. Lumina intensă o lovește cu mii de pumnale în retină și cercuri negre aștern un zăbranic întunecat în fața ochilor. Se deșteaptă brusc din somn. Buimăcită, deslușește o fâșie de fereastră neacoperită cu perdeaua și, prin crâmpeiul de geam, cerul spuzit de stele ce se întinde tăcut deasupra Bucureștiului. Întinde mâna și dibuie ceasul așezat pe noptieră. Ora trei a unei nopți se pare că iar lipsită de odihna somnului. Cearșaful mototolit și perna căzută lângă pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de referință, nepublicate în spațiul virtual: “Cine dădea muzică la toată România?” (Florin Silviu Ursulescu), “Pietre rostogolite pe islaz” (Dumitru Ungureanu), “Scurtă istorie a chitarei electrice” (Gabriel Petric), “Team of sounds” (Denis Dinulescu), “Rock sub seceră și ciocan” (Nelu Stratone), “Crâmpeie de suflete” (Ioan Big), “Mini istoria muzicii country” (Ovidiu Moldovan), “Remember the 60’s” (Mircea Giurgiu), “Doinind pe lângă blues” și multe altele. Printre invitații acestei ediții se numără: Radu Paraschivescu, Teodora Ionescu, Marius-Christian Burcea, Costin Grigoraș și Emil Răducanu. Nu
Recenzii by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83475_a_84800]
-
craiovene), miză voalată cu modestie în Lămuririle date de autor: "Din partea cealaltă e un fel de stare de spirit: încercarea de a desluși, prin aerul nebulos al amintirii, ceea ce leagă identitatea unui om matur de anii lui de formație, de crâmpeie fulgurante care, altfel, nepuse pe hârtie, nu ar însemna mai nimic" (p. 9). După lectura primelor douăzeci-treizeci de pagini, îți dai seama că ținta nu este reprezentată doar de recuperarea și asumarea trecutului personal, amintirile umbrite din perioada comunismului, fiind
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
palidă, deși vocea îi era tot scăzută. Valetul îl urmărea cu un interes plin de simpatie, încât s-ar fi părut că nu vrea să-i scape nimic; poate că și el era un om cu imaginație și cu un crâmpei de gândire. — Bine măcar că nu se chinuiește mult când îi zboară capul, spuse el. — Știi ceva? continuă prințul cu înflăcărare. Uite, ai remarcat acest lucru, pe care, ca și dumneata, îl remarcă toți, iar mașinăria, ghilotina tocmai pentru asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
propriul chip în pragul morții, oare tot așa ar fi urcat pe cruce și ar fi murit tot așa ca acum? Și întrebarea îți încolțește fără voie în minte, atunci când privești tabloul. Toate acestea mi s-au năzărit și mie, crâmpeie, poate într-adevăr printre momentele de delir, uneori chiar în imagini, după plecarea lui Kolea, și au ținut vreo oră și jumătate. Mi s-o fi năzărit oare în imagini ceea ce nu are chip? Dar din când în când mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
n-am găsit nici un buzunar care să nu fie spart. O batistă albastră, în carouri, din bumbac, într-o stare mizerabilă. Am găsit chiar și o scrisorică de amor, de la o cameristă, care-i cerea bani și-l amenința, precum și crâmpeie din foiletonul pe care îl știți. Generalul a decis că e nevinovat. Pentru ca să ne informăm complet, l-am trezit, l-am înghiontit din greu până a deschis ochii; de-abia a fost în stare să priceapă despre ce-i vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fond, neglijarea „compoziției”, la care se referea și Al. Philippide („Voronca neglijează cu desăvârșire compoziția. Poemele lui apar ca o înșiruire de versuri pline de imagini, unele din ele de o adâncă rezonanță, - însă mereu izolate, având aerul să fie crâmpeie, neintegrate într-un tot”) vizează realul caracter centrifugal al multora dintre versuri: stăpânit de patima „imagismului”, poetul face aproape în fiecare metaforă, comparație etc., un pretext de noi asocieri, creîndu-și noi puncte de gravitație, ca în virtutea unei inerții a fanteziei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
obsesiv-sentimentală. Accente de menuet susțin stângaci atmosfera simbolistă, estetizantă: „Aud la streașină aceeași/Melancolie, pic, pic, pic.../ Și mai rămân uitat de-aseară/ În farmecul unui nimic.// Îmi prinde luna prin fereastră/O acuarelă pe perete./ Din depărtări s-aud crâmpeie/De hăuriri întârziete.// Cu capul rezemat de-o mână/ Pe-un colț de masă îmi caut loc,/Ca să rămâi gândind la tine -/fără noroc” (În noapte). La fel ca la Ion Minulescu, rezonanțele versului se pierd în inflexiuni de romanță
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
însușite la Műnchen în raport cu evoluția fenomenului artistic la scară europeană în momentul respectiv. Pictorul aduce prin opera sa, cum am mai spus, în această parte estică a bătrânului continent, într-o țară care abia a fost recunoscută ca stat, un crâmpei de viziune și concepție artistică clasică în spirit vest-eu- ropean, necesar definirii culturii naționale prin implementarea unui repertoriu iconografic spe- cific. Putem lesne să ne imaginăm că el era conștient de tot ce se întâmpla în lume, dar me- diul
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
îți șoptesc că te afli deja pe urma pașilor lui “Bădița Mihai” din Ipotești. La capătul acestei alei, pe la 1865, s-a deschis pentru prima oară porțile primei școli. Generații de copii i-au trecut pragul aducând în sufletul lor crâmpeie de amintiri care vor constitui mai târziu țărmul la care vor ancora ori de câte ori valurile vieții îi vor izbi cu putere. Aici, în această feerie, m-am născut și eu și, în această școală am descifrat pentru prima oară tainele abecedarului
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
să vă lăsați înșelați și ispitiți de un șarpe blestemat! Pentru fapta voastră omenirea va fi condamnată ca întotdeauna să-și obțină din greu cele necesare traiului, iar sufletul fiecărui om să caute de a lungul celor 7 vieți acel crâmpei de Rai pierdut. Iar dacă la sfârșitul celor 7 vieți sufletul său nu ajunge la cel de al 7-lea nivel al cunoașterii atunci sufletul său va pieri și astfel va pieri câte un crâmpei din lume și din Sufletul
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
lungul celor 7 vieți acel crâmpei de Rai pierdut. Iar dacă la sfârșitul celor 7 vieți sufletul său nu ajunge la cel de al 7-lea nivel al cunoașterii atunci sufletul său va pieri și astfel va pieri câte un crâmpei din lume și din Sufletul Universal! POVESTITORUL: Și pentru că Adam a ascultat cuvântul lui Dumnezeu muncind pământul toată viața și s-a străduit să facă fapte bune, ajutându-i pe oamenii săraci (Adam îi dă un coș cu alimente unui
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
s-a aprins sub razele stelare la întâiul lui noiembrie, leatul 1949. Spațiul cetății ca un univers repetat în zămislirea artei, poartă în spirală rotirea gândului etern, pe sub flori în zidirea unui dor. Florile din ea respiră lumina ce revarsă crâmpeie cristaline dintr-o armonie difuză, topită într un orologiu al timpului. Ne-au întărit, îmbinând tot infinitul, sentimentul apartenenței la un univers al artei răsfrânt etern prezent, trecut și viitor. P R O L O G Formarea profesională, experiența didactică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
destinată a fi interpretată în concert. PARAFRAZĂ- piesă muzicală instrumentală de virtuozitate care constituie o prelucrare liberă a unei teme cunoscute. PASSACAGLIA- dans de origine spaniolă și italiană, cu mișcare lentă și gravă. PASTORALA- compoziție muzicală în care sunt evocate crâmpeie din viața câmpenească, rurală. POLCAdans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten. POLIFONIE- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
zilele pe marile șantiere, în uzine, fabrici, în Insula Mare a Brăilei etc. După tiparul ideologic al epocii, Z. investighează mediile muncitorești, se arată fascinat de „oamenii socialismului” ori de „omul comunist”, își provoacă interlocutorii la lungi discuții și decupează crâmpeie de viață care vorbesc hiperbolic, triumfalist despre efort și sacrificiu, despre „victoria omului devenit sufletul corabiei” ori semnalează, de pildă, „o mare și profundă lecție de etică revoluționară”. În același stil este surprinsă, complementar, grandoarea naturii. Titlurile reportajelor sunt edificatoare
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
odisiac fiind nerăbdător să părăsească insula lui Calypso. Plângând pe mal Ulise este imaginea filosofului nerăbdător să scape de aici: sufletul intelectualului nu poate suferii să fie închis în acest înveliș“. „Nimfă în opera lui Homer înseamnă ceva josnic“. Plus crâmpeie despre Oedip: „Încă de la început trebuie menționat faptul că Oedip, prin faptele pe care le-a făcut, îl putem numi un «adevărat erou». Trist este încă că acesta nu este un erou oarecare, ci face parte din categoria eroilor tragici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Ușa Sfântului Altar străjuită de Sfântul Arhanghel Mihail și de Maica Domnului care se deschide pentru cei ce vin la Giurgeni să găsească alinare. Drumul ce duce spre casa Maicii Domnului de la Giurgeni Joi, 13 august, v-am depănat un crâmpei de poveste adevărată pe care o trăiesc mulți, foarte mulți, vasluieni și, de ce nu, hai să spun adevărul, și eu sunt unul din cei care pot mărturisi minunile pe care Maica Domnului le face la Giurgeni. Astăzi, trebuie să continuăm
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
o Înconjoară, alte și alte „fețe” ale celor ce ni se pare că lea-am trăit, ale celor ce ni se par a fi stricta noastră posesie. Și, dintre atâtea posesii, de care suntem mândri sau bolnavi!, aceste insule și crâmpeie de amintiri sunt, de fapt, unica noastră noblețe. Noi, cufundați În secole burgheze, având banul ca deviză trivială, noi visăm, nu-i așa, la o aristocrație a inimii, a sângelui nevăzut al candorii, dacă nu al „celui vizibil”, al sângelui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
păreri. Nu este și cazul lui Theodor Codreanu, care a migălit la aforismele sale chiar din prima tinerețe. Asta nu înseamnă că substanța scrisului său este mai slabă, ci, dimpotrivă, scurtissimele autorului hușean se nasc din acea intuiție, din acel crâmpei de genialitate care le asigură precizia și zona sigură de observație. De altfel, într-o viziune rimbaldiană, care acordă principalul credit adolescenței și primei tinereți, putem face constatarea că mai toate lucrările duse la bun sfârșit de scriitorul nostru, atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin aceasta pe pământ. Adolescența, prima tinerețe sunt vârstele care adaugă vieții individului două cercuri marcante: aceea a dorinței de a descoperi și descoperirea în sine. Și aceștia sunt chiar zeii printre care autorului îi place să trăiască în zbuciumatul crâmpei de existență din jurul vârstei de 20-25 de ani. Dacă primul volum din lucrare ni-l prezintă pe autor ca un boț iscoditor, doritor de a se revendica în calitatea de ființă, de a-și stabili coordonatele geografice și spirituale între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o continuă agitație, așteptare, nemulțumire. Ceea ce mi-ați scris în legătură cu Mariana m-a debusolat. Eu țin la ea mult de tot, deși ne vedem atât de rar. Dar ea e o părticică din sufletul meu, din tinerețea mea, din acele crâmpeie de viață fericită pe care am trăit-o alături de părinții mei, Gabi și dumneavoastră când ne întâlneam fie la Cârțișoara fie la Bârlad. Mariana are ca și mine un suflet bun, sensibil și amândouă vom avea de suferit mereu. Am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ion N.Oprea, despre Elanul la nr.70, 2007, în „Elanul” nr.70, p.8.; Alexandru Mânăstireanu, în „Elanul” nr.93/2009, p.14.; Mircea Coloșenco, Ion N.Oprea, în „Elanul” nr.98, aprilie 2010, p. I (19).;Constantin Clisu, Crâmpeie de gânduri la Medalioane - semnal istorico-literar, Editura PIM Iași, 2010, în „Elanul” nr.109/2011, p.1819 și Luceafărul-Botoșani nr 8, 2010, p. 30-33.; Costin Clit, în „Academia bârlădeană” nr.1 (42), 2011, p.11, Fondatorii revistei „Zorile” a Liceului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]