1,093 matches
-
nota, în timp ce se afla în Rodos, că Vlad „s-a împăcat cu acel duce (Ștefan) în care avea mare încredere”. Încercând să cucerească Chilia, Ștefan comitea o agresiune împotriva regelui Ungariei și nu împotriva lui Vlad Țepeș. Aflat într-o crâncenă încleștare cu forțe mult superioare, Vlad Țepeș nu putea să-și împartă oastea și să trimită 7.000 de oameni ca să apere Chilia sau hotarul cu Moldova, în ipoteza că l-ar fi amenințat Ștefan. Domnul Moldovei n-a făcut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iureș orbește, ci o înaintare metodică. Cea de a treia coloană, de sub comanda lui Crasnăș, nu a participat la bătălie, din cauza trădării vornicului și a boierilor din jurul său. S-a înaintat cu măsură, ne relatează Bonfinius și, după o încleștare crâncenă, se ajunge în piața târgului. După lupta de la porți, aceasta este cea de a doua fază a bătăliei. Cea de a treia fază s-a desfășurat în piața târgului, unde se afla elita oastei regale: cei mai înalți nobili, cohortele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea sa, apăsat de mâhnire, o apucă spre Dunăre, ca să le curme turcilor calea”. Dlugosz, în schimb, vorbește de o mare izbândă obținută de Ștefan cel Mare. Deși se temea de puterea lor, domnul i-a zdrobit „într-un măcel crâncen”. Și-i urmări pe fugari cu atâta râvnă, încât ucise mai mulți din fugă decât din luptă. Cuprinși de groază fugarii își aruncau nu numai armele, ca să fie mai ușori la fugă, ci și arcurile și tolbele, șeile și hainele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptă, s-au măcelărit cu ostașii islamici până când s-a lăsat seara și soarele a apus... Picioarele dârze ale ghiaurilor nemaiputând să țină, ei au ales calea fugii, părăsind măcelul de pe câmpul de bătălie...”. La Războieni a fost o confruntare crâncenă, cronicarii turci recunoscând ei înșiși că românii s-au bătut ca niște oameni care nu le era teamă de moarte. Bătălia a început pe la amiază, (ora trei după Angiolillo) și a ținut până la lăsarea serii, adică până la 8 seara. Atacul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultan să îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova. Malcoci a făcut un pod peste Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar penitență, ci și baie, plajă, într-un confort de hotel cu patru sau chiar cinci stele. Depinde ce dorești. Drumul continuă prin - Tosantos, Villambista, Espinosa del Camino iar pe la ora 3 după amiază ajung epuizat și cu dureri crâncene în tălpile picioarelor la Villafranca Montes de Oca unde mă cazez la hanul comunal deși mai apoi am aflat că există un alt han, privat, unde cu opt euro ai parte de condiții mai bune de cazare decât aici. Ramân
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și alegerea în cel mai important post de conducere al imensei Uniuni Sovietice a unui lider tânăr. Era prima oară când Kremlinul intra pe mâna unui aparatcik care nu mai provenea din rândul acelor comuniști ce fuseseră "căliți în lupta crâncenă cu dușmanul de clasă", real sau născocit, al celor formați în spiritul dictatorial al lui Stalin, ci a unui tânăr, crescut și format ca activist de partid în condițiile dărâmării cultului personalității de către Nikita Hrușciov și în ambianța specifică etapei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
că de acolo începe și se sfârșește totul. Însă curând mi-am dat seama că de fapt era capătul lumii, loc ascuns, tăinuit, fără prea mari șanse să se facă evident altcumva decât zborului fragil al fluturilor vara sau înghețurilor crâncene iarna, care-mi lipeau fruntea de fiarele ușilor sau porților din spatele cărora nu puteam ieși... Dar am ieșit nu prea târziu, fascinat de munți, la școlile pe unde ai mei m-au trimis să mă fac militar. Nu m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tunuri, 1 drapel, 200 de care și căruțe cu prăzi de război. În urma victoriei de la Smârdan, pentru faptele de arme, Gheorghe Teleman a fost avansat la gradul de locotenent colonel”. Zilele de 12 și 13 ianuarie au fost zile de crâncene încleștări ale trupelor Diviziei a II-a cu sprijinul celorlalte unități, ducând lupte de curățire a celor două sate. Referindu-se la acest episod, un martor ocular, colonelul în rezervă T. C. Văcărescu, scria mai târziu: „Trupele noastre care deteră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
abolită în majoritatea statelor după Congresul de la Paris, din 1856, Spania a abolit-o abia în 1908! Astăzi, pirații, corsarii, bucaneroșii, filibusterii, sunt în Cuba personaje de istorie și legendă. Locurile pe unde au atacat, unde s-au dus bătălii crâncene, unde au fost închiși sau unde și-au avut taberele de "concentrare", pândă sau ascundere a comorilor, sunt prezente în toate pliantele turistice, fiind asaltate an de an de mii și mii de turiști proveniți din țările care au reprezentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fotografii, statistici, documente, piese originale din secolele sclaviei lanțuri, butuci de lemn pentru blocarea gâtului sau a picioarelor, unelte de fier pentru "marcarea" sclavilor, bice din vână de bou, statuete de cult ale sclavilor, tobe... Toate dădeau glas unor vremuri crâncene, de teroare, de împilare dusă până la cele mai atroce și inumane limite. Profund impresionat de cele văzute și trăite retrospectiv în sălile Muzeului, avea să se nască o poezie, publicată ulterior în volumul "Abecedar de istorii și...istorioare" (Editura Junimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
au dat drumul? ne întrebasem continuu. Cu dânsul au ieșit opt prizonieri, dar au intrat alți 12. După eliberarea lui, gândurile mi se duseră din nou fără încetare la cei din Moldova. Ce era de ei? Comunicatele vorbeau de lupte crâncene și de luarea Râmnicului. Unde se vor opri? Ce va face biata noastră armată? Nu spuneau însă tot, dar după îndârjeala lor vedeam că le merge greu. Pe zi ce trecea [ocupanții] deveneau mai obraznici, mai brutali. Publicau proclamații, amenințând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Moldova. [D. Constant, impresionat de puterea germanilor, era prea amabil cu ei pentru a apăra interesele familiei Stolojan. D. Constant ne spuse că la București se vorbea numai de ofensiva spre Moldova, de rezistența alor noștri și de luptele crâncene ce se dădeau.](Ibidem, p. 206.) internații în germania Mai interesantă însă fu intervievarea vizitiului de la Herești, tânărul țăran Constantin Nicolae din contingentul 1911, Regimentul 36. Fusese făcut prizonier la Turtucaia, dus pe jos 10 zile până la Filipopoli, unde a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se alege cu bani, dar și cu vânătăi. * În baschet, numai mingea se aruncă la coș. * Doar mergând pe stradă îți dai seama că puțini oameni au jucat baschet: ei nu nimeresc coșul. * Un meci de fotbal este o luptă crâncenă, fapt dovedit mai ales de spectatori. * Huiduielile și încăierările de pe stadioane nu au nici o legătură cu spectacolul sportiv; doar cu educația. * Unii calcă în străchini, alții calcă în gropi, dar toți te calcă pe nervi. Starea de veghe poate fi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât data zidirei ei e mai îmbrobodită în negura timpurilor, cu atâta ruinele ei sunt astăzi mai interesante, mai atrăgătoare. Aceste misterioase ruine, marture unui trecut de lupte crâncene și de glorie nepieritoare, se profilează și astăzi pe albastrul cerului ac o colosală enigmă pe care poporul nostru, în neputința de a o dezlega, o învăluie într-o aureolă poetică de legende. Așa se zice că Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și Creta, au fost cucerite în 1573 și, respectiv, 1669. Podolia i-a fost smulsă Poloniei în 1676; această achiziție a marcat o nouă expansiune spre nord a penetrării otomane, dar și începutul a ceea ce avea să fie o luptă crîncenă pentru controlul asupra ținutului aflat la nord de Marea Neagră. Succesele otomane au fost în mare parte rezultatul politicii înțelepte a singurului sultan capabil al secolului, Murad al IV-lea (1623-1646), și a marilor viziri din familia Köprülü. Primul dintre aceștia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în Valahia în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782). În 1780 a fost emis un cod de legi. În 1741, Constantin Mavrocordat a fost transferat în Moldova, fiind înlocuit în Valahia de Mihai Racoviță (1741-1744), care a reintrodus vechile metode de crîncenă exploatare fiscală. Țăranii au replicat prompt prin reluarea emigrației în masă de pe pămînturile lor. Fiind afectat venitul, Poarta l-a numit din nou pe Mavrocordat pentru patru ani (1744-1748). În perioada aceasta au fost introduse măsurile reformei sociale, statul intervenind
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu numai ca o răzbunare a celor la fel de mari ale adversarilor, ci și împotriva celor lipsiți de apărare, a dușmanilor învinși și a prizonierilor. În ciuda faptului că unele dintre aceste relatări conțin unele exagerări evidente, ele reflectă realmente atmosfera conflictelor crîncene și nemiloase care aveau loc între populația creștină și conducătorii musulmani, dar chiar și între naționalități. Multe dintre obiceiurile timpului erau profund respingătoare pentru observatorii occidentali. Am văzut mai sus în cadrul acestui studiu că trimiterea unui cap tăiat sultanului era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proveneau din rîndul burgheziei urbane și rurale. Conducerea făcea parte din familiile înstărite. După declanșarea revoltei, cea mai mare parte a populației nu voia deloc să aibă de-a face cu ea. Iată cum descrie un scriitor situația: Nici o bătălie crîncenă, doar ignoranță paralizantă, trădare, fugă, insulte reciproce și vise disperate de salvare a situației dominau cauza bulgară în această problemă unilaterală. Așa cum era ea, inițiativa bulgarilor a trecut aproape imediat în mîinile membrilor conservatori ai comunității. Aceste elemente îi dezavuau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu era nimeni, cu toții erau băgați într-un beci, geamurile de la casă erau sparte de cele trei bombe căzute foarte aproape. Am bătut la ușa beciului, s au speriat crezând că sunt cazacii. în pădurea din apropiere se dădeau lupte crâncene. în beci erau numai femei cu copii. Bărbații lor erau la luptă, poate chiar acolo în pădure. Am spus să plecăm din zona cât mai repede și cât mai departe. Stăpâna casei n-a vrut să plece, a rămas împreună cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Chișinău să facă un ban, să poată cumpăra un medicament și ce le trebuia pentru familie, pentru copii. Dacă în Transnistria sau la Tighina, la Vadul lui Vodă, Dubăsari, Cocieri, Varnița și în alte zone de pe Nistru se dădeau lupte crâncene, în restul Basarabiei viața decurgea cât de cât bine. Atâta doar că banditul de Smirnov întrerupsese gazul metan, uneori și curentul electric, iar oamenii ajunseseră să pregătească mâncarea la focuri improvizate printre blocuri. Bătrâna, întâlnind vecinii veniți la Chișinău, a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
promovat examenul de maturitate la Viena, în iunie 1916. Imediat este încorporat în armatra austroungara, face școală de ofițeri de rezervă, primește gradul de sublocotenent și este trimis pe frontul din munții Alpi în nordul Italiei, unde aveau loc lupte crâncene, aici cade prizioner la italieni. În lagărul de prizioneri din Italia îl cunoaște pe preotul ardelean Vasile Lucaciu (1852-1922), unul dintre înflăcărații luptători pentru eliberare națională românilor transilvăneni. Tânărul ofițer, Ilie Vișan, se înscrie între primii și depune jurmntul în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
al sașilor aici a fost aproape disparent, cu toate forțările lor repetate de a pătrunde și a cuceri sub raport etnic acest ținut. În vremurile foarte bătrâne, înainte de secolele XIII - XIV, a fost aici un voievod care a dat lupte crâncene cu ungurii năvălitori, și decât să se supună, a preferat să treacă cu fruntașii țării sale munții, prin trecătoarea dela Breaza, așezându-se în viitoarea Țară Românească, ce atunci se forma pentru a fi peste câteva decenii vizibilă, temută și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
România locuitoriu în com. Tigveni lângă Curtea Domnească Argeș. Streza Cârțișoara în 18 noiembrie la anul 1868. Comăniciu (legător de cărți) b. Fila 2. - Memoria la anul 1853 au fost bătaie mare în România. Muscalii cu turcii lovirea cea mai crâncenă au fost la Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au fost bătălia cu Burcuzi sau buruzi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au fost bătălia cu Burcuzi sau buruzi. Lovirea cea mai crâncenă au fost la Cernigoreț în Bohemia. Banci preot de lege greco răsăriteanîă» 7. Evanghelia - 1750 - a. Fila 1 - «În 9 iulie au ars comuna Streza Cârțișoara tocmai la 12 ore s-a arătat focul. Gh. Banciu paroh greco oriental. b
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]