3,198 matches
-
difereau de cele românești fiind în general foarte „domnoase". Pe la orele opt seara, ajuns la locul unde urma să se desfășoare nunta, au fost întâmpinați cu onor de însuși Bulibașa, încadrat de câțiva tineri îmbrăcați în costume negre, cămăși albe, cravate, totul oficial - specific ceremoniilor. Erau mulțumiți și recunoscători că li s-a aprobat să-și instaleze tabăra cu corturile în apropierea comunei. Existau ordine de sus, în încercarea continuă de a-i stabiliza - neavând voie a se instala la întâmplare
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
-l potrivești Să nu se producă nu'ș ce tragedie Nu te mai uita, fix în bagdadie Că ea nu e harta bolților cerești! Cată să-nțelegi, peste tot e-o lege Face și desface, noduri la destine Noduri la cravate sau la intestine Dacă tu n-o vrei și ea te alege; Nu mai răspândi vorbe de prisos Zilele cu fluturi sunt mai numeroase Că noi suntem doar, un pachet cu oase Peste care viața toarnă sos; Urcă-te pe
ORA EXACTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365817_a_367146]
-
femeia ce nu-și putea opri tremurul mâinilor, fără să privească la bărbatul căruia i se adresase. - Cel mult cinci minute, mamă. Uite! Suntem la marginea localității. Încă puțintică răbdare, a liniștit-o el, în timp ce-și aranja nodul cravatei grena, aplecându-se ușor pentru a fi auzit. - Numai atât? s-a mirat Florica, încercând să privească pe fereastră peste pălăria de modă veche a bătrânei. Observând primele case, a tras fermoarul genții din care a scos la iveală o
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Descria situații și istorisea întâmplări, fără să le comenteze. Iar el însuși nu apărea în prim-plan. „Cel de-al doilea Marin Preda, reprezentat de Victor Petrini, are comportamentul unui bătrân, care iese în lume cu hainele șifonate și cu cravata strâmbă, manifestând în plus tendința de a vorbi prea mult despre sine, fără să observe - sau să-i pese - că-i agasează pe cei din jur.” (Alex. Ștefănescu). Personajul Petrini este și un alterego și al lui Ion Caraion, falsul
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
acoperit lipsa de solemnitate de care trebuia să fie pătruns. Citindu-l, ar fi trebuit să se simtă ca un păun care își umflă penele. Pentru a doua oară era primit în rândurile acestei uniuni. Trecuseră șapte ani de când schimbase cravata de pionier cu un carnet de membru u.t.c. Un schimb păgubos. O altă cravată îți puteai cumpăra oricând dar carnetul, odată pierdut, nu îl mai puteai înlocui, odată cu pierderea lui pierzându-ți și calitatea de membru u.t
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
se simtă ca un păun care își umflă penele. Pentru a doua oară era primit în rândurile acestei uniuni. Trecuseră șapte ani de când schimbase cravata de pionier cu un carnet de membru u.t.c. Un schimb păgubos. O altă cravată îți puteai cumpăra oricând dar carnetul, odată pierdut, nu îl mai puteai înlocui, odată cu pierderea lui pierzându-ți și calitatea de membru u.t.c. Nu-și amintea ca primul angajament solemn, să fi fost la fel de afurisit. Mai afurisit decât
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ORAȘUL OSTIL Autor: Sabina Măduța Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului moto sunt cel mai frumos din orașul acesta îmi port înflorita cravată și vestă Radu Stâncă ORAȘUL OSTIL ------------------------ M-am împăcat cu orașul ostil Cu orașul ORADEA Elegant și subtil Și nu mă mai supăr când apare vre-un domn Cu răspunsuri răstite, Nem tudom, nem tudom... Tramvaiele-s super,autobuze la
ORAŞUL OSTIL de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365478_a_366807]
-
coordonatorul colecției, Ștefan Doru Dăncuș, îi previne pe cititori că proiectul său nu poate fi încadrat în tiparele clasice ale operelor de istorie și critică literară de până acum: Nu ne-am propus să facem o ”istorie” la costum și cravată. De aceea, volumele ulterioare vor fi, poate, și mai șocante decât cele tipărite până acum iar asta ar putea da de gândit noii generații de scriitori ce, la rândul lor, vor îmbătrâni dar nu vor uita gestul exemplar făcut de
O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365170_a_366499]
-
știam că pot exista la aceste “ niveluri, profunzimi și dimensiuni paradisiace”, în spații și timpuri de pe planetă pe care nu credeam că există, darămite să le calc sau chiar să le selectez... Toate invocațiile din “jurămintele” mele de pionier cu cravată roșie, “brav toboșar” al unității de pionieri din școala de acum peste șase decenii, cel de utemist înflăcărat și membru de partid destoinic de mai târziu - cu întregul lor eșafodaj etic și cu ingrediente educativ-civice le-au “suflat” cele câteva
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
și unde se afla sediul C.C. al U.T.C. însă ce văd după patruzeci de ani de la această întâmplare, depășește orice imaginație și îndrăzneală! Nu tu portar cu “fireturi” care să te întrebe “scopul și durata”, nu tu “costum și cravată”, “însoțitor”, “legitimație”, “recomandări”, adică acel protocol și raport formal construit artificial, creat într-adins de comuniști care să intimideze și să grăbească prosternarea, să dea supunerii aerul firescului în fața “mărimilor” zilei, respectul față de guvernanți, teama, comoditatea, sărăcia și siguranța ta
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
te înseninează și ți-amintește că viața e frumoasă și trebuie să o trăiești cu bucurie. Am făcut și noi o astfel de plimbare în gondolele elegante dotate cu elice, fotolii cu centuri de siguranță și cu un gondolier cu cravată roșie la gât, funda roșie la pălărie de paie și la mijloc un cordon lat, tot de culoare roie, cântând tot timpul cât ne-a plimbat. Peste tot restaurante tipic venețiene cu gastronomie italiană, artiști ambulanți, piscine cu fântâni decorate
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > RUGĂCIUNE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce nu vrei ca să mă faci Tu, Doamne, Fără pantofi, cravată, fără haine, Fără nădragi, sau cu, dar fără craci, S-arăt cel mai sărac dintre săraci ?! Și să m-arunci ca pe-un nimic, Părinte, Acolo unde iadu-i mai fierbinte, Pe-o plajă, pe-undeva prin Caraibe, Pierdut s-ajung
RUGĂCIUNE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361701_a_363030]
-
sacadată de plâns. „E sănătos oare?”, mă întreb privindu-l așa cum privești nebunii. Mă ignoră total. Continuă monologul, fiindu-i indiferent dacă îl mai ascult sau nu: - Este ca un tată ceresc pentru mine... Într-o zi am cumpărat o cravată și i-am pus-o pe mormânt. Îmi spusese cu o seară înainte că nu se putea duce la congres cu vechea lui cravată. Este un bătrânel bun și blând care mă iubește nespus. Iar Elena... ce mai! Ea e
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
ascult sau nu: - Este ca un tată ceresc pentru mine... Într-o zi am cumpărat o cravată și i-am pus-o pe mormânt. Îmi spusese cu o seară înainte că nu se putea duce la congres cu vechea lui cravată. Este un bătrânel bun și blând care mă iubește nespus. Iar Elena... ce mai! Ea e gingașă și suavă, mă alintă, mă răsfață și-mi sărută obrajii, așa cum face o adevărată mamă. Este 26 ianuarie, Vlad. E cea mai nefericită
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
O încăpere veche ... parfumul unui vis pierdut și-a lăsat amprenta în colbul așternut pe mobilier. O peliculă proiectată permanent pe un ecran inexistent. Pe spătarul scaunului un ciorap negru de mătase, suspendat că un șarpe inert zace alături de o cravată bărbăteasca aruncată neglijent. Umbre se încolăcesc pe pereți, șoapte amestecate, rătăcite prin ungherele camerei. Se aud în surdina acordurile unui saxofon ce tânguie o melodie lentă de jazz, ca o melopee de înmormântare. Liniște încremenita în trecut ... doar vârful roșu
POVESTE FĂRĂ MOTIV de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351879_a_353208]
-
de locuitori. “Te plictisesc George, mi se adresă pastoral Keith, mai mare cu zece ani decât mine, care văzând că dau semne de nerăbdare se opri, își drese glasul, mai bău o înghițitură de apă, nici măcar suc, își potrivi formal cravata, la semnul meu din cap că nu ... Fiind profesor, mai cu seamă de istorie, am crezut că te poate interesa “preliminariile”, ca să putem începe în cunoștiința de cauză și înțelegând mai bine natura ingrată a prezenței mele printre ei, deloc
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
Shakka, (se pronunță Saca) nume sintetic, inventat de nepoțica mea Simina. De fapt cățelușă este proprietatea ei. A cumpărat-o când era cât un pisoi și a dat 200 de dolari pe ea. Este un Pit Bull, neagră cu o cravată, de fapt un papillon alb și cu niște ghetuțe albe în lăbuțe. Nu am castrat-o că nu a fost de acord Simina și noi ceilalți nu am vrut să o multilăm. Cred că Shakka are proprietăți extra sensoriale, am
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
chiar în creierii Munților Apuseni, un oraș de moți, și câțiva unguri să-i numeri pe degete. Desigur că oferta era cât se poate de atrăgătoare. Deci m-am îmbrăcat cu ce aveam mai bun, adică mi-am pus o cravată, căci alte haine nu aveam... Nu aveam decât, numai ce purtam zilnic pe mine (afară de cravată). Marcel era mai pricopsit și avea un costum mai bun. Am luat „Mocănița” până acolo. Mocănița era trenuțul pitoresc pe linie îngustă care când
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
degete. Desigur că oferta era cât se poate de atrăgătoare. Deci m-am îmbrăcat cu ce aveam mai bun, adică mi-am pus o cravată, căci alte haine nu aveam... Nu aveam decât, numai ce purtam zilnic pe mine (afară de cravată). Marcel era mai pricopsit și avea un costum mai bun. Am luat „Mocănița” până acolo. Mocănița era trenuțul pitoresc pe linie îngustă care când mergea, mai ales la deal, răsufla din greu ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
din in și o cămașă gri din mătase. Cu pantofii era o problemă, nu aveam pantofi albi, însă cei negri împletiți mi s-au părut asortați cu ținuta mea primăvăratică, pentru că voi lua și un sacou de culoare închisă. La cravată am renunțat, ar fi fost prea protocolară o ținută la “patru ace” cum se zice, pentru o întâlnire la o cafea, în compania unei tinere doamne, pe o terasă aproape pustie, cum erau toate terasele în acea perioadă. Doar turiștii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
Am în batistă un taraf de trei greieri - când cântă eu tac. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Broască sub piatră - fântână cu cumpănă la drum doar umbra. Frunze veștede în țepii ariciului - idile târzii. Nuntă de molii - o cravată de lână covor spre altar. Păstrăv sub stâncă - ne privim ca doi amici arunc undița. Farul pâlpâie ademenind fluturii să eșueze. Referință Bibliografică: Haiku de Gheorghe Vicol / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 673, Anul II, 03
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
cu zăbrele de la subsolul clădirii nostre. S-a întâmplat ca să fac de gardă într-o noapte într-o cameră specială de la subsol, vecina cu „celula” în care se afla Bulău. Mi s-a dat în păstrare cureaua lui de la pantaloni, cravata (ca să nu se spânzure) și nu știu de ce și ceasul. Era un ceas de buzunar masiv și greu de aur, cu mașinăria de asemeni de aur. Toată noaptea Bulău a fost liniștit, numai odată mi-a cerut un pahar de
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POEZIE DE AUR SPOIT Autor: Sandu Baciu Publicat în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului La trecut și viitor- Am fost învățat Cu cravata de gât Tot înainte să merg Pe drumul cel roșu și strâmt. Am fost învățat Să trec timpul prin gaura steagului Și să merg înainte, Cu liberatea de gât. Deșteptat, M-am învântat învățat Să spun adevărul mințind, Și-n
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
Să plec din mulțimi, Căci drumul e plin De liberi spânzurați. M-am dus în pustiu, Pe drumul neștiut al căutărilor de oameni, 'Nainte oricum, Și am învățat iar să mint. Oamenii nu sunt ce am fost învățat, Sunt o cravată de gât, Ce roșu așteaptă o altă gaură a timpului, La trecut și viitor. Am învățat să mint, Cu adevărul in gât, Si nu știu de mint, Pe alt roșu’n tăcerea Dreptății... Libertatea! Referință Bibliografică: Poezie de aur spoit
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
la fiert. Bieții câini: tărâțe băgau prin față, tărâțe scoteau prin spate. Mâncarea asta nu era deloc consistentă. Cum puteau ei să supraviețuiască numai cu vagi urme de ulei? Neavând altceva la îndemână, unul din ei fusese legat cu o cravată veche. Nod italian dublu. Redingota, jobenul și cupeul mai lipseau pentru un decor high class. Altminteri simpatic foc, dansa de bucurie când mă vedea așteptând ceva de mâncare. Orice, numai mâncare să fie. Și mai departe l-am auzit, încântat
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]