3,021 matches
-
pe-obraz, O apă biblică de la Hristos- Și mă renasc, ca-n fiecare zi, Și cresc din tot ce sunt și-am fost... Mai senzual accent de devenire Nu e decât dorința de-a fi eu, O sfântă armonie din creștet la picioare, O carte de femeie, cu fila unui Zeu... Aici se regăsește a mea vigoare, Iar pana îmi dansează pe un cuget blând, Vin astăzi către mine, rodnică de soare, Și se iubesc secundele, în cânt... Și dacă n-
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. A arătat că bunul-simț și puritatea sunt arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teama ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripă sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului „ce copil și ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul.... „Și nu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
-l readucă la realitate spunându-i că se trage din neam de plăcintari albanezi care i-au lăsat moștenire conformația turtită a capului din cauza tăvii cu plăcinte purtate pe cap din zori și până în noapte. Astfel, „pipăindu-și cu palma creștetul capului”, îi oferă proba originii umile a familiei, năruindu-i fumurile aristocratice ale fiului său: „Vezi, tu, Matei, creștetul capului e turtit la mine și, uite și la tine! E turtit pentru că așa l-am moștenit de la strămoșii noștri care
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
conformația turtită a capului din cauza tăvii cu plăcinte purtate pe cap din zori și până în noapte. Astfel, „pipăindu-și cu palma creștetul capului”, îi oferă proba originii umile a familiei, năruindu-i fumurile aristocratice ale fiului său: „Vezi, tu, Matei, creștetul capului e turtit la mine și, uite și la tine! E turtit pentru că așa l-am moștenit de la strămoșii noștri care au purtat toată viața, poate, tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră, măi Matei!” (Paul Bujor) sau „Ce tot
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
moștenit de la strămoșii noștri care au purtat toată viața, poate, tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră, măi Matei!” (Paul Bujor) sau „Ce tot spui, mă! Străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!»” (Cella Delavrancea). De altfel, Mateiu și-a văzut idealul aristocratic împlinit prin mariajul cu Marica, una dintre fiicele poetului G. Sion, cu 25 de ani mai în vârstă decât el, dar care îi va aduce ca zestre o moșie în
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
Niță, dându-și seama că de această păcăleală ține salvarea sa. Dar hoțul a avut ghinion. Nu a reușit să-l înșele pe Ion Săndulescu, care deși șchiop, cu o schijă de obuz încă în picior, la miruit scurt în creștetul capului cu furca. Acesta a picat cât a fost de lung în mijlocul drumului ca și cum nici nu l-ar fi văzut pe cel doborât, pregătise furca să lovească și a doua oară. “-Stai bă, care ești că te mirui și pe
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
sfințenie ne face de fapt să ne înțelegem păcatele și greșelile noastre pentru că altfel ne credem îndreptățiți să comitem orice. Dar iată dovada de care vă vorbeam! Despre botezul învățătorului Hristos am aflat că atunci când Ioan îi turna apă peste creștet, au spus ucenicii și martorii acestei scene, cerul s-a deschis precum o cortină pe care o dai la o parte și din înălțimea de azur, un duh, ca un porumbel strălucitor și alb ca zăpada s-a așezat peste
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
au spus ucenicii și martorii acestei scene, cerul s-a deschis precum o cortină pe care o dai la o parte și din înălțimea de azur, un duh, ca un porumbel strălucitor și alb ca zăpada s-a așezat peste creștetul său făcându-se una cu persoana lui Iisus, iar apoi, o voce ca un ecou imens s-a auzit de pretutindeni. Iar vocea aceea care era a Tatălui din cer mărturisea despre Hristos Mesia acest lucru: ,, Acesta este fiul meu
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
din floare scuturată, / care zboară pretutindeni / acolo unde un om îi cheamă. // Acolo unde cad odată / o mie de flori albe, /pe rana ca pieptul / cresc lacrimi ochioase / ca inima unui îndrăgostit. // O voce burtoasă ca spațiul / mă animă pe creștet / și-mi spune: «să cazi / spre țâța vacii în genunchi / să te ridici, să cazi spre înălțare»”. Un poet cu picioarele pe pământ și mintea dincolo de nori. „Tu, care ești / atât de puțin om, / doar cât să te zăresc, / și
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la "ferești", Pe masa mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu si străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Tăranu-i ostenit... În așternut Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat, dar liniștit, Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, Ca soarele, spre-o altă zi de vară
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Aprins curge timpul; mă arde în tălpi. Arse secunde printre degete curg; cenușă-i trecutul, jar viu mă-nconjoară, în flăcări minutul mai arde o oră... genune întoarsă în creștet de munte. Statornice trepte mi-s stelele mute în cerul de ape cu scoicile pietre cu valuri spumoase din norii de perle... stingheră-s o insulă-n mijloc, bătută de vânt cu miresme de gând, în zeci de sincope cuvânt
TIC-TAC... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369701_a_371030]
-
biologie - Elenă - e revoltata, lupta cinstit, caută argumente și pentru urechile lui Venia (aduse chiar din Biblia lui), si pentru urechile celorlalți adulți. Toți sunt orbi, ea pare nebună. Se apropie sfârșitul filmului și sunt deprimata: Venia e „mângâiat pe creștet” de toți adulții adunați la o ședință extraordinară, iar Elenă e dată afară din școală. Mă gândesc: da, așa e, asta e realitatea, psihopatul premiat, victima - neînțeleasa de nimeni. Și atunci, se petrece ceva ce imi alunga oboseală, deprimarea, apatia
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
este să iei locul Judecătorului și să-ți trimiți mama în iad, ci să-i mulțumești cu umilință! 2.Costumul de baie: refuză să participe la lecțiile de înot deoarece îi este lezata sensibilitatea, puritatea ochilor. Directoarea îl mângâie pe creștet de drăgălaș ce este și poruncește costume întregi, decente. Întrebare: Ce diferența e între un costum întreg și unul în 2 piese? Acum nu mai ești ispitit, ochii tăi nu mai sunt agresați? Vezi că există țări în care femeile
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
avea, la un moment dat. Unison care te pune să faci și să strigi și lucruri pe care nu le crezi până la capăt. Bunăoară, chestia, discuția și problema cu Biserica... Ce are una cu cealaltă? - se întreabă, scărpinându-se în creștet, românul cu scaun la cap. Chiar așa, de unde nevroza asta cu subiect bisericesc, de unde răbufnirea de ură față de preoți, față de patriarhul Daniel? Cu ce au contribuit aceștia la drama din club și la bâlbâielile ulterioare ale sistemului sanitar? Evident, cu
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
se poate întâmpla așa ceva și tocmai acum,după o astfel de noapte zbuciumată. Nu-și mai aminteau de când uitaseră unul de altul. - Mă duc să slobod găinile și să dau la porci, șopti el, lăsând și un sărut fugar pe creștetul femeii. Când reveni în bucătărie, femeia nu mai era. În ligheanul de după ușă îl aștepta apă curată și bucata de săpun alături. Își luă pămătuful pus într-o cutie de conservă goală, îl umezi în apă și trecu cu el
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
alăture pentru toată viața. „Iar doctorii voiau să-l sluțească să-l lase ciung, tocmai când..." N-apucă să-și mai ducă gândul la capăt. Speriat de trecerea garniturii de tren prin gara pustie, alunecă. Pălăria-i căzu furată de pe creștet de curentul iscat de goana trenului neanunțat. Căzut fără de voia lui, Costache își întinse instinctiv mâinile după ea, încercând s-o salveze de sub roțile trenului. Mâinile se mișcau cu zvâcnete scurte printre traversele potopite de osiile boghiurilor în fulgerarea mișcării
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
În fața lui, mâinile mamei se mișcau spasmodic. Apoi mișcarea lor încetă brusc. Nedumerit, băiatul se ridică pe marginea havuzului, cu apa șiroind pe trupul încins de efort. Femeia gemea încetișor, cu fața strivită de beton. O mână se oprise în creștetul capului, în vreme ce picioarele se mișcau inconștient, încercând să-mpingă trupul spre înainte. Cealaltă mână zăcea neputincioasă pe verticala împrejmuirii betonate. - Mamă, ce ai? zise băiatul sărind din apă peste inelul de beton. Ea nu-i răspunse. Geamătul îi devenise tot
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
scurge împiedicat, încrâncenat sau în anonimat, nici nu se duce pe apa sâmbetei, când este vorba despre stele ce răsar mici și palide în hurducăturile înserării pe după culmile scufundate în valurile umbrii și luminii, pentru ca, pe măsură ce cerul le urcă în creștetul lui, devin clare, mari și lucitoare. Întocmai, Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare. La unsprezece ani a câștigat premiul I la Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică „Toamna arieșeană
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
malurile mele. Sunt același fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. FLOARE-DE-COLȚ Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. FLOARE-DE-LOTUS Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele crescute în primăvara morții mă dor... Flori de lotus orbecăiesc prin sufletul meu într-o goană nebună... și cântă. protejat copyright/versuri - Viorela Codreanu Tiron/ pitura Gianni Strino Referință
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au tot călăuzit în drumul său prin viață pe valahul obosit de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
categoric.) - Liviu, îmi pare bine, bâiguii eu cu o voce pe care nu mi-o recunoșteam, în timp ce-i strângeam ușor mâna. Atingerea fină a pielii ei îmi provocă un fior de plăcere în corp, de la tălpi, în deplină urcare către creștet. Hipotalamusul reacționă brutal, aducând cu sine un început ușor de erecție. Firesc. Nu mai avusesem o femeie o bună perioadă de timp. M-am întors pe burtă, mascând astfel ușoara umflătură de pe slip și am întrebat-o: - Veniți des la
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
grâu și flori și râurii zuvelcii. Poate-i mai bine, dreaptă în natură Să stai așa de dor de catapeteasmă, Arar să-mi joci în orele de sgură Pe canavaua gândului mireasmă. Prin jurul meu e colb amar și trudă, În creștet nici-un înger nu coboară Cu bozi în păr nu văd o paparudă Și chiar regina vântului e chioară. Căsoaie mari, cu pântece bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul. Și nimeni nu visează
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
10 din 7 martie 1942 RECHIZITORIU Burgul e rânced de păcate, Orbit de noapte și de scame. Gigantice clădiri durate Încep ființa să-i destrame. Ziua e șchiopă ca o targă. Ograda văduvă de spice. Nerăzbunata sete largă Țipă în creștete și bice. Molii se coc în rădăcină Pe lângă seci mărgăritare. Gingașe stele nu mai pot să vină Ca să ne dea un coif la fiecare. Isus a rebegit în piețe Uitat, lovit, cu față mută. Între borfași, naivi și precupețe Nimeni
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
hîrburi, dudaie și gloate. Demult mi-e tocită sandala Și moarte iubirile toate. Acuma, la actul final, Numai strigoii-amintirii Dănțuie crud, rătăcind, infernal În jur, în meandrele firii. Cerul e și el putred, lălîu, Nicio salvare nu-i țipă în creștet. Nicio minune în ciute, în grîu Și Domnul e veșted. Meschin se dărîmă, rece coboară Visul în cripta bolnavă. Rîme băloase, neguri omoară Fruntea suavă. O! naiv jucător în azur, Flamura, slava, cocorii ucide; Drept se ridică, sălbatec, impur Lupul
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
ritualul încoronărilor la curțile domnilor moldoveni. Culoarea epocii este realizată în tehnici de frescă medievală: „Norodul cetății și pârcălabul Dan îl întâmpină cu pâine și sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit, cu o mantie de postav ușor tivit cu hermină, Roman primi ovațiile mulțimii, apoi intră în palat.” Domniile la acest sfârșit de
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]