1,170 matches
-
distanță, în lungile perioade de campanie militară, augustul se identifică, prin natura funcției sale și prin fidelitatea față de comunitatea capitalei, cu imperiul în ansamblu. Ulterior, modelul de teocrație basileică și politicile privind guvernarea administrativă și oíkonomía creștină (prin răspândirea și gestionarea mesajului și a imaginii sacre) se vor configura pe baza puterii romane exercitate în raport cu întregul teritoriu: aclamarea și (co)memorarea victoriei urbi et orbi (ubicuitatea prezenței divine a împăratului), practica denumită cognomina devictarum gentium (nume dat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nici în cel târziu bizantin și nici chiar în culturile mai tinere ale regatelor occidentale, ci se va adapta nuanțat la noile realități și la un alt vocabular al puterii. Nici "gramatica" ceremonialului funerar, nici oíkonomía creștină nu vor mai păstra practica ritualică de tip funus imaginarium (anulată, cum am văzut, în primul rând de logica întemeierii orașului Constantinopol), ci vor menține din simbologia imaginii ca imagines doar nevoia și obligația de a corela valorile trecutului cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
arbitru" al filosofiei sale este captat de imaginea compensatorie a unei "lumi de dincolo" perfecte (ca mai târziu în creștinism, moștenitor și aici al lui Platon). Mitul lui Er leagă și desparte, paradoxal, cele două lumi, cea antică și cea creștină. Pe de o parte, spre diferență de filosofii care l-au precedat, Platon caută să fixeze în conștiință, așa cum va face și creștinismul, motivația morală pentru alegerea corectă a drumului și implicit a recompensei, în detrimentul rolului jucat de zei, dramatizat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fondarea Constantinopolului romanitatea a întâlnit atât filosofia iudeo-creștină, cât și moștenirea gândirii religioase populare elene (în particular, a Bizanțului precreștin), cum a fost redefinită imaginea? Cum s-a petrecut trecerea de la viziunea antică asupra imaginii și asupra puterii la cea creștină, apoi la imaginea sacră a basileului? Imaginarul puterii constantinopolitane ne apare astăzi ca un "proiect negociat" despre imaginea sacră, aflat mereu la zona de imapct a două mișcări de idei opozitive: iconoclastia și iconolatria, cu adânci rădăcini și în filosofia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
trei tratează imaginarul și imaginea în perspectivă istorică, metodele coincid doar parțial. Totuși, există un punct comun de plecare − interesant aici și pentru a duce mai departe analiza din capitolul precedent −, plasat la confluența dintre viziunea grecilor antici și cea creștină asupra reprezentării divinului. Dacă în prima analiză a genealogiei imaginarului am urmărit ceremonialul roman al glorificării, pe care l-am corelat cu diverse aspecte ale ritualului similar din cetatea greacă, dar și cu scurte analize ale unor noțiuni învecinate semantic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înrudite lexical (prezente în texte gecești și latine), în a doua sondare am căutat să prezint unele elemente de teorie, la Platon și la Aristotel, care au putut modela viziunea asupra exercițiului puterii în lumea greco-romană și ulterior în cea creștină. În a treia sondare în istoria conceptelor vom trasa "grefa" de la teoria anticilor la cea creștină, încadrată de actele politice ale lui Constantin I (cu trimiteri la scrierile lui Eusebiu din Cesareea), fundamentul teologiei politice creștine, la origine teocrație bizantină
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
unele elemente de teorie, la Platon și la Aristotel, care au putut modela viziunea asupra exercițiului puterii în lumea greco-romană și ulterior în cea creștină. În a treia sondare în istoria conceptelor vom trasa "grefa" de la teoria anticilor la cea creștină, încadrată de actele politice ale lui Constantin I (cu trimiteri la scrierile lui Eusebiu din Cesareea), fundamentul teologiei politice creștine, la origine teocrație bizantină 41. Mutația fundamentală pe care o înregistrează organizarea comunității constă în apariția unui plan politic oikonomic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lumii concrete. Din amplul bazin semantic în care s-au dezvoltat mai multe noțiuni înrudite cu el − discutate într-un capitol anterior: memorie, istorie, povestire −, dar și în baza practicilor ritualice, imaginarul colectiv, în trecerea de la lumea greco-romană la cea creștină, a preluat mimetic chipul puterii, a devenit un funus imaginarium al ei. Așa a ajuns să reprezinte laolaltă spiritualitate și ideologie politică, prin noi simboluri, coduri, imagini și narațiuni exemplare, printr-o "semiotică a puterii", reinvestită valoric. În procesul de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în momente istorice diferite, au "uitat-o" pe rând, lumea românească, deși le-a respectat amintirea mitică, și-a construit propriul proiect în istorie, uneori refuzând dialogul (cu prozelitismul catolic), alteori ignorându-l (neimplicarea în lupta din 1453). Alegerea capitalei creștine orientale ca centru spiritual în secolul XIV, în detrimentul celei occidentale, nu a reprezentat și o subordonare de facto cu caracter politic. Opțiunea românilor pentru credința creștină ortodoxă, la acel moment, a așezat conceptul de neatârnare chiar la baza construcției lor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
schimbat atât soarta cetății eterne, cât și pe cea a Europei. Uitarea Romei nu a însemnat altceva, aparent, decât părăsirea ei temporară de către împărat. Cetatea a fost copiată arhitectural și reduplicată simbolic în Bizanț, dar pe alte baze, elene și creștine, și cu o altă ideologie. În cele din urmă, uitarea a fost definitivă. Un eseu istoric despre memorie este această carte, în căutarea unor răspunsuri la întrebarea: cum s-a format imaginarul bizantin? Așa cum Roma a dat o scenografie urbană
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
București: Humanitas, 1998. [1991] Mistretta, Francesco. Il Duomo di Monreale. "Città dal Tempio d'Oro". Palermo: Mistretta. 2007. Mondzain, Marie-José. Image, icône, économie. Les sources byzantines de l'imaginaire contemporain. Paris: Seuil, 1996. Moreschini, Claudio și Enrico Norelli. Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine. vol. I. De la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare. Iași. Polirom, 2001. [1995] Moutsopoulos, E. Problema imaginarului la Plotin. București: Omonia, 2002. [2000] Obolensky, Dimitri. Un commonwelth medieval: Bizanțul. București: Corint, 2002. [1971] Olaru, Cristian. Ideologia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
divinului, impunând astfel o viziune teologică negativă. Din arché, principiul originar al lumii, derivau ápeiron, cel ce determină orice devenire și este nereprezentabil. 43 Vezi Besançon 72-120, unde se urmăresc în paralel interdictul Torei, interpretarea iudaică, cea musulmană și cea creștină, din Epistolele Apostolului Pavel. 44 Vezi Papaioannou, Kostas. L'Art grèque. Paris: Mazenod, 1972. 114 (apud Besançon 21). 45 Vezi: Sono due, o imperatore augusto, i sistemi con i quali principalmente è governato il nostro mondo: la sacra autorità (auctoritas
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rămînînd totuși în limitele dramei ideologice. Prometeu e un umanitarist care se sacrifică pentru o omenire ingrată în care totuși crede. Către sfârșitul tragediei el se și confundă cu Isus. Tocmai această analogie de succesiune între mitologia păgână și cea creștină alcătuiește miezul valabil al piesei. Întors la basm, dramaturgul regăsește tot farmecul din Înșir'te, mărgărite. Tebaida, Atrizii sunt reluări foarte spectaculoase de teme tragice cu lăudabilă tehnică teatrală, Don Juan reinterpretează pe celebrul erou ca un inamic al fariseismului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luptătorilor din plutonul său. Din păcate, acest ansamblu deosebit de original a fost distrus, din nepăsarea urmașilor și dezinteresul autorităților, Paul Petrescu surprinzând ultimele vestigii. Rosturilor magice, devenite încifrate, le-au urmat reprezentările pur artistice, la care s-au adăugat cele creștine, tot mai cultivate în contemporaneitate. Prelucrarea artistică a lemnului, așa cum o realizează Ticu Ungureanu din Epureni de Huși, se înscrie perfect în coordonatele de mai sus. El execută toate tipurile de miniaturi, linguri ornamentale și alte obiecte de gospodărie, având
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în mijlocul unei cumplite tragedii. Un aspect de la înmormântarea mamei. La serviciul înmormântării, în biserică, deși de față era un frate al repauzatei profesor universitar, deși fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această nepăsare arătată mamei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că sufletul și viața mea fără Marta rămâne pentru mine o rană care sângerează, o monstruozitate de neconceput. Marta, Marta, dacă ai fi încercat să mă asculți, dacă ai fi încercat să fii înțelegătoare, să-ți faci datoriile esențiale de creștină, pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
față de fratele lui întru credință, mai ales a celei din sfera economicului. Încrederea în legalitatea confratelui era necondiționată și de nezdruncinat pentru că era fundamentată religios. Prin urmare, avem de-a face cu un efect social absolut remarcabil al autorității religioase creștine protestante, bazate pe Sola Fide și Sola Scrip tura. El are la bază acțiunea socială. Importanța acesteia din urmă este clar evidențiată de George Poede într un foarte reușit studiu despre Max Weber. Într-o „ascensiune” de la irațional spre rațional
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
întâmplător, Mahomed vine în succesiunea profeților testamentari și Împlinește scripturile. Într-un anumit sens, coranul este socotit al treilea testament. Din punct de vedere sociologic, jihadul a fost o formă de discriminare pozitivă a minorităților cucerite. cele evreiești și cele creștine au fost protejate în schimbul plății unui tribut. În realitate, „oamenii cărții” erau cetățeni de mâna a doua. Pentru a avea drepturi depline, foarte mulți dintre ei s-au convertit la islam. Este cazul locuitorilor din imperiul Persan al secolului al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2001; * veșmântul alb. Este recunoscut ca fiind simbolul martirului prin excelență. Purtătorii acestui veșmânt reînnoiesc angajamentul antiisraelian. În general, veșmintele albe în lumea islamică sunt asociate morții sacri ficiale sau martirajului. Este prezentă aici o simbolistică profund diferită de cea creștină. Apare și la militanții mișcării palestiniene Hamas, de exemplu. XXV.6. Fundamentalismul islamic și sensurile jihadului în privința originii fundamentalismului islamic, experții s-au pus de acord. Membrii mișcărilor radicale, extremiste și violente provin deseori „din mandra (școli religioase), care propovăduiesc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
F. Aderca (în viziunea căruia sensul poeziei este metamorfoza suprarealistă), Ion Călugăru ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
dragoste pentru toate ființele se numește maitra („prietenie”). Ea se deosebește de iubirea de aproapele a creștinismului prin aceea că nu se mărginește doar la oameni, ci se extinde asupra tuturor ființelor. O altă legătură între morala buddhistă și cea creștină se referă la existența unui așa numit „decalog”, alcătuit din zece restricții sau precepte morale. În buddhism, primele cinci îi vizează pe laici. Aceștia trebuie să nu ucidă nici o ființă (prăṇătipăta), să nu fure (adattădăna), să nu săvârșească adulter, să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
creștin, deci a le atribui intenții străine lor. De aceea, singurul critic care s-a aplecat competent și răbdător asupra acestei probleme, Petru Vaida, are dreptate să constate, pe de o parte, că "Seneca este însă cu totul adaptat moralei creștine, fie prin preluarea numai a acelor idei care concordă cu spiritul acesteia (deșertăciunea bunurilor lumești, condamnarea "lăcomiei"), fie prin aceea că textelor filosofului antic li se atribuie un sens pe care nu-l aveau"; pe de alta, că "autorul Divanului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Populația după religie se prezenta astfel în județul Vaslui în 1992: din totalul de 461.374 locuitori, 448.614 erau ortodocși, 6.924 romanocatolici, 17 reformați-protestanți, 50 grecocatolici, 465 penticostală, 107 baptistă, 817 adventistă, 5 unitariană, 16 musulmană, 2.697 creștină după Evanghelie, 22 evanghelică de confesiune augustană, 129 creștină de rit vechi, 1.084 creștină ortodoxă de stil vechi, 14 evanghelică sinodo-presbitiană, 965 mozaică, 165 altă religie, 55 atei, 81 fără religie, 17 religie nedeclarată. Din 461.374 locuitori ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 1992: din totalul de 461.374 locuitori, 448.614 erau ortodocși, 6.924 romanocatolici, 17 reformați-protestanți, 50 grecocatolici, 465 penticostală, 107 baptistă, 817 adventistă, 5 unitariană, 16 musulmană, 2.697 creștină după Evanghelie, 22 evanghelică de confesiune augustană, 129 creștină de rit vechi, 1.084 creștină ortodoxă de stil vechi, 14 evanghelică sinodo-presbitiană, 965 mozaică, 165 altă religie, 55 atei, 81 fără religie, 17 religie nedeclarată. Din 461.374 locuitori ai județului Vaslui, în 1992, populația activă număra 231.477
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prestigiului. Reorganizarea Bisericii în perioada modernă s-a făcut ținându-se cont de câteva constante, precum centralizarea și ierarhizarea acesteia în jurul Papei (infailibilitatea papală), continuarea operei de evanghelizare, apărarea Bisericii de atacuri din ce în ce mai directe, menținerea esenței mesajului și a învățăturilor creștine etc. Mijloacele prin care s-a realizat această repoziționare în noul cadru politico-social (al statelor moderne) au fost și ele specifice modernității și transformărilor tehnologice și culturale; astfel, fenomenul media a fost înglobat și folosit de către Biserică. Modul de acțiune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]