1,492 matches
-
care Papa Nicolae I susținut de un conciliu reunit la Lateran -îl demite la rugămintea lui Ignatius. Episcopii bizantini ripostează condamnînd doctrina occidentală asupra Sfintului Spirit. Disputa politică degenerează astfel într-o schismă, care subliniază îndepărtarea celor doi poli ai creștinătății și anunță marea ruptură din secolul al XI-lea. Această afacere coincide cu începutul expansiunii bisericii grecești în Balcani și în estul Europei. Este, într-adevăr, momentul în care, la chemarea unui prinț de Moravia, doi frați, călugări amîndoi, Chirii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-lea, la o ruptură completă și definitivă. În 1054, Mihai Cerularios, Patriarh al Constantinopolului, excomunicat de Papa Leon IX, îi aruncă la rîndul lui anatema și ridică împotriva lui populația capitalei bizantine. O schismă ireparabilă va dezbina de-acum înainte creștinătatea: Biserica romană de rit latin recunoaște autoritatea Papei în materie spirituală, în timp ce Biserica greacă ortodoxă va depinde de Patriarhul de la Constantinopol. Apogeul civilizației bizantine Redresarea politică, externă și internă, care caracterizează epoca macedoneană, este însoțită de o nouă vîrstă de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
domnitoare. Se comportă ci însuși ca un suveran, Icgiferînd, confîs-cînd bunuri ale Bisericii, acordînd în scris protecție Sfîntului Bonifaciu, asemeni unui rege, însărcinat de Sfîntul Scaun să-i evanghelizeze pe paginii din Germania. Prestigiul de care se bucură în lumea creștinătății este atît de mare, încît Papa Grigore III, în relații distante cu Împăratul de Răsărit, face apel la persoana sa ca la singura salvare posibilă împotriva atacurilor longobarzilor. Carol refuză categoric să intervină împotriva acestora din urmă, care-i fuseseră
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Carolingienilor este noua atitudine a Papei care, în fața ezitărilor împăratului de Răsărit, acționează ca și cum ar fi fost, în Occident, urmaș al împăraților romani și, în numele lui Dumnezeu, împarte coroane regale. Cînd longobardul Aistulf pune piciorul în Latium și amenință capitala creștinătății, Papa Ștefan II, care-i urmează lui Zaharia, apelează în egală măsură la împăratul bizantin și la noul rege al francilor. De la Constantinopol îi vine ordinul de a-i da lui Aistulf ultimatumul de a părăsi imediat teritoriile cucerite. Din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
stă o bucată de vreme în compania lui Pepin, pe domeniul său de la Ponthion, instalîndu-se, în cele din urmă, la mănăstirea Saint-Denis. Acolo îl va unge el însuși pe noul rege devenit, în virtutea titlului de patriciu al romanilor, protector al creștinătății și papalității (în 754). Pepin, în schimb, se angajează să "dea înapoi" papei exarhatul Ravennei. Într-adevăr, în sprijinul pretențiilor sale, Ștefan II emite un document care va cunoaște un destin aparte: "Donația lui Constantin". Acest fals, capodoperă a cancelariilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
După ce a restabilit autoritatea regală, după ce i-a păcălit o dată în plus pe ducii de Aquitania, Carol cel Mare pornește într-o serie de cuceriri menite a asigura pe de-o parte securitatea frontierelor regatului, dar și a extinde limitele creștinătății. Primii care suportă consecințele acestei politici sînt longobarzii. în 773, după ce regele Didiei a invadat, în ciuda tuturor angajamentelor sale, teritoriile pontificale, după ce a pătruns în Roma și supus Papalitatea, Carol răspunde apelului noului pontif, energicul Adrian I, își alungă soția
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai întîi temporar, apoi definitiv, începînd cu 806, făcînd din Aix-la-Chapelle capitala politică și culturală a regatului. Stăpîn în egală măsură și al Romei, capitala sa religioasă, al cărei protector este împreună cu Papa, regele francilor apare ca șeful incontestabil al Creștinătății, stăpîn al Occidentului și adevărat urmaș al lui Constantin. Nu-i mai lipsește decît titlul pentru ca, astfel, să fie recunoscut drept moștenitor al Angliștilor. Pontificatul lui Leon III (795-816) îi permite să rezolve și aceasta problemă. Preol de origine modestă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Papalității, eclipsa lentă a Imperiului de Răsărit în Bizanț, Constantin VII a fost, să ne amintim, înlăturat fac din monarhia francă singura garantă a lumii creștine, iar din Carol urmașul firesc al lui Constantin. În acesta calitate, de apărător al creștinătății de Apus, regele franc va porni pe drumul către Roma, unde, patriciu al orașului, este chemat să judece o neînțelegere care opune pe Leon III acuzat de supușii săi de fals jurămînt și adulter -aristocrației romane. Luîndu-și rolul în serios
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
francilor? Guvernarea și administrarea Imperiului Mai consistent și mai bine organizat decît cel al merovingienilor, "Statul carolingian" este, totuși, departe de modelul roman. In zadar clericii se străduiesc să facă să renască noțiunea romană de respublica, adăugîndu-i pe aceea de creștinătate: Respublica Christiana, asociind ideea de bun public cu cea de apărare a religiei; monarhia carolingiană își păstrează trăsăturile care provin direct din moștenirea francă, și mai ales legătura personală dintre suveran și vasali. Jurămîntul de fidelitate față de suveran, instituit în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
îndîrjită pe care acesta din urmă o duce în Italia de Sud împotriva musulmanilor. Domnia lui Ludovic II marchează o scurtă pauză în procesul de descompunere a Imperiului carolingian. Campaniile sale neobosite împotriva sarazinilor îl fac să apară ca apărătorul creștinătății și dau, pentru ultima oară, un anume sens titlului imperial, în timp ce cei doi unchi ai săi își împart Lotharingia, el cucerește, în 871, Bari, mare bază musulmană a Italiei, și mai slăbește puțin strînsoarea sarazină din peninsulă. El visează atunci
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
societății Occidentului medieval începînd cu secolul al XI-lea, combină, am văzut deja, un număr de date observabile încă înainte de anul 1000, dar care, la acea vreme, dobîndesc un caracter definitiv, în ciuda importantelor decalaje de la o regiune la alta a creștinătății. Se va vorbi atunci de feudalitate pentru a desemna ansamblul raporturilor omului cu semenul său, raporturi care domină corpul social, începînd cu cele pe care le întrețin suveranii cu marii seniori laici și ecleziastici a căror putere rivalizează cu a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
s-a suprapus în mod aproape artificial structurilor sociale și politice ținînd de o cu totul altă tradiție. Seniori și seniorii Oricît de importante ar fi diferențele care disting instituțiile feudale și delimitările clasei seniorale în cele patru colțuri ale Creștinătății de Apus, nobilii și cavalerii care alcătuiesc aristocrația războinică se caracterizează toți printr-o funcție socială, un gen de viață și o mentalitate identice. Milites sînt prin excelență războinici. Or, am văzut, înce-pînd cu Carol cel Mare, arta războiului s-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fapt, asupra altor categorii de rurali decît șerbii și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și, încă mai pronunțat, față de sclavia antică, diferențe notabile, care variau considerabil de la o regiune la alta a creștinătății. Dacă nu era cu adevărat un sclav, șerbul medieval nu era nici un om liber. Îi era interzis să devină călugăr sau preot. Nu putea da în judecată, nici să dispună liber de bunurile sale. Nu era recrutat în serviciul de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aruncat ceva mai devreme în închisoare și sufocat cu o pernă), al cărui fiu, Ioan XII, va ocupa și el Sfîntul Scaun din 935 pînă în 964. Trebuie așteptată intervenția împăraților ottonieni în treburile Bisericii pentru a regăsi în fruntea creștinătății pontifi mai demni, chiar și cu riscul de a fi supuși stăpînului Sfîntului Imperiu. Acestor tare, care ruinează morala Bisericii și-i deturnează pe oficianți de la sarcinile lor spirituale, li se adaugă renunțarea în multe comunități la regulile monastice, abațiile
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
chiar în sînul lumii războinicilor violența. De acesta dată, episcopii din sudul Franței au fost cei care, în prima jumătate a secolului al XI-lea, au impus regula "armistițiului lui Dumnezeu", extinsă, mai apoi, în cea mai mare parte a creștinătății occidentale: interdicția de a se bate în anumite perioade ale anului, iar în restul timpului, numai patru zile pe săptămînă (de joi pînă luni). Nici una dintre aceste practici nu a fost, desigur, ușor impusă celor a căror viață și cultură
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
creștine. Toate acestea în așteptarea momentului în care spiritul lor de aventură și nevoia lor de glorie și pradă se vor îndrepta către cruciade. Al doilea aspect relevant în privința înnoirii Bisericii este cel al ordinelor monastice, aspect manifest în întreaga creștinătate, dar pe care-1 pune în lumină mai ales reforma cluniacensâ. La originea acestei mișcări se află, pe de o parte, influența monahismului grec asupra călugărilor și mănăstirilor din Italia de Sud (Calabria, Pouilles, Monte-Casino) pe care le-au frecventat reformatorii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1112 la Cîteaux cu aproape 30 de tovarăși, devenit, mai apoi, abate de Clairvaux înainte de a se afla, în 1112, în fruntea ordinului, ordinul s-a răspîndit, ca și cel de Cluny, dar cu o organizare mai suplă, în întreaga creștinătate. Supuși unor reguli foarte severe, călugării cistercieni trebuie să renunțe la orice bogăție, să ducă o viață ascetică (la Clairvaux hrana are la bază frunzele și fasolea bob) și să-și consacre o bună parte din timp muncilor pămîntului. Neobosiți
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ca rege al longobarzilor la Milano, în 961, și se însoară cu ultima regină legitimă a regatului, Adclaida, văduva lui Lothar. Chemat în ajutor de Papa Ioan XII, care încearcă să scape de sub tutela aristocrației romane, Otto intră în capitala creștinătății, fiind încoronat la 2 februarie 962 și reînnodînd, astfel, o tradiție inaugurată de Carol cel Mare: își ia titlul de "Împărat August" și promulgă un edict care face din jurămîntul față de împărat condiția sine qua non a consacrării pontificale. Cît
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
rezistența arhiepiscopului de Canterbury, Thomas Beckett, care-i reproșează lui Henric II de a se înverșuna împotriva privilegiilor Bisericii și a prerogativelor Romei, în 1170, cavaleri din anturajul suveranului îl asasinează pe prelat în catedrala sa, ceea ce provoacă indignarea întregii creștinătăți. Reîmpăcat cu Biserica după ce va fi supus la o penitență publică, Henric II și-a recucerit, la moartea sa, în 1189, întreaga autoritate și prestigiul. Posesiunile Capețienilor și Plantageneților (secolul al III-lea) Capitolul 5 AVÎNTUL ȘI EXPANSIUNEA OCCIDENTULUI (SECOLELE
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în afară de Italia, unde orașele constituie "republici" autonome, ele nu dobîndesc decît prerogative economice sau juridice, rămînînd politic dependente de puterea regală. Acest dinamism pe care-l regăsește Occidentul îl va conduce către o atitudine ofensivă, chiar expansionistă. Mai întîi în raport cu creștinătatea greacă, alungată de normanzi din Italia meridională. Apoi, în întîmpinarea musulmanilor care cunosc un reflux în Marea Tireniană și mai ales în Spania, unde Reconquista catolică îi împinge către sud, limitîndu-i, la începutul secolului al XIII-lea, la Regatul Granadei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Europa cu o lentă, dar profundă mutație a economiei și a societății. Populația crește în ciuda calamităților naturale și a războaielor. Pădurea și landa se retrag în fața țăranilor și a călugărilor defrișatori, comerțul și activitatea artizanală se dezvoltă în toate regiunile creștinătății, stimulînd reînnoirea orașelor în care se impune o nouă elită, în luptă deja cu puterea seniorală, dar și cu "poporul mărunt". Acest avînt al Europei se însoțește de voința de a cuceri și recuceri, voință a cărei manifestări spectaculoasă o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
tîrguri de dimensiuni variate, a căror origine transpare încă și astăzi în toponimia franceză: Villefranche ("Oraș liber"), Villeneuve, Neuville ("Orașul nou"), Bastide ("Cetatea"), Les Essarts etc. și în echivalentele sale italiene, spaniole, engleze, chiar germane sau de altă limbă. Întreaga creștinătate este, în fond, afectată de această puternică mișcare de cucerire a noi pămînturi, de colonizare agrară și de grupare a populațiilor în aglomerări sedentare, unele legate încă de o clasică idee castelană, altele constituindu-se în comunități mai puțin dependente
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
germanice; creșterea rapidă a populației, progrese tehnice agricole și bogate pămîn-turi; o voință, în fine, nemaipomenită de independență, susținută cu o mare energie de poporul flamand. Începînd cu secolul al XII-lea, această regiune devine al doilea centru economic al Creștinătății. Negustori de toate națiile străbat drumurile și rîurile Flandrei, făcînd halte în marile sale orașe "postăvării" Bruges, Gand, Douai, Ypres, Arras, Saint-Omer, unde se stabilesc bancheri și corespondenți ai companiilor de comerț italienești și unde activitatea industrială se concentrează din ce în ce mai
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fiscalității care apasă pe umerii negustorilor. E adevărat că, la această dată, oamenii de afaceri itineranți fac loc comercianților sedentari, solid instalați în orașe și deveniți membri cu drepturi depline ai patriciatului urban. Avîntul orașelor din Occident În toate regiunile creștinătății occidentale, orașele cunosc, între secolele al X-lea și al XIV-lea, un avînt spectaculos. La originea sa, însoțită de transformări sociale, politice și culturale considerabile, Pirenne (ale cărei lucrări au reprezentat pentru multă vreme o autoritate printre medieviști) așeza
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
are drept efect revolta poporului mărunt și de mijloc. Numeroase orașe cunosc atunci tulburări care anunță criza generală a secolului al XIV-lea. Contraofensiva creștină în Mediterana occidentală Cucerirea Italiei de Sud de către normanzi marchează, dacă nu o victorie a creștinătății asupra paginilor, cel puțin un avantaj al creștinătății occidentale asupra rivalei sale grecești, de vreme ce teritoriile pe care le-au cucerit fiii lui Tancred de Hauteville au fost smulse bizantinilor. Unul dintre ei, Robert Guiscard, reușește chiar sâ-i expulzeze din Italia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]