51,468 matches
-
alin. (3) teza întâi referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 31 privind dreptul la informație, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 privind instanțele judecătorești. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat face referire la „siguranța“ națională, terminologie specifică domeniului înainte de revizuirea Constituției, care în art. 49 făcea referire la „apărarea siguranței naționale“. Ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, conceptul de „siguranță națională“ a fost înlocuit cu cel
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
apărarea siguranței naționale“. Ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, conceptul de „siguranță națională“ a fost înlocuit cu cel de „securitate națională“. Distinct de aspectele terminologice menționate, Curtea observă și că asupra conținutului normativ al textului de lege criticat s-a pronunțat prin mai multe decizii, toate publicate după revizuirea Constituției, cum ar fi, spre exemplu, Decizia nr. 462 din 4 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 26 ianuarie 2004, Decizia nr.
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
nr. 392 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, prin care a respins excepția ca neîntemeiată. ... 20. Curtea a reținut, în esență, că „exceptarea prevăzută de textul de lege criticat este legitimată chiar de dispozițiile constituționale invocate ca fiind încălcate. Astfel, art. 31 alin. (3) din Constituție, republicată, stabilește că «Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze [... ] securitatea națională», iar art. 53 din aceasta prevede că exercițiul unor drepturi poate
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
62 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021, paragraful 12). ... 28. Mai mult, solicitarea adresată de autoare Curții Constituționale ar avea ca efect modificarea și completarea textului de lege criticat, anume art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, contrar celor prevăzute de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
aviz cu privire la proiectul de lege adoptat. Se menționează că este nejustificată graba cu care legea a fost adoptată, fără a se aștepta avizul menționat, în condițiile în care avizele anterioare nu au analizat noul mecanism propus de legea criticată, și că consultările cu sistemul judiciar au fost superficiale, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat pozitiv legea cu o majoritate de 11 la 8, în condițiile în care trei membri ai acestuia nu sunt magistrați. ... 4. Se arată
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
consultările cu sistemul judiciar au fost superficiale, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat pozitiv legea cu o majoritate de 11 la 8, în condițiile în care trei membri ai acestuia nu sunt magistrați. ... 4. Se arată că legea criticată, în special art. 3-6, art. 8-10 și art. 12, încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei. Se invocă paragraful 177 din Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
legii, se arată că în perioada cât DNA a avut în competența sa cercetarea faptelor de corupție și asimilate acesteia săvârșite de magistrați, a trimis în judecată 161 de magistrați, fiind deja condamnați 117 dintre aceștia. Se susține că legea criticată, stabilind că infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv cele de corupție și de crimă organizată, vor fi instrumentate de procurori anume desemnați din parchetele obișnuite, nu corespunde Avizului Comisiei de la Veneția emis cu privire la proiectul legii privind Parchetul specializat
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
obiective, măsurabile, de selecție și nici criterii clare și obiective de încetare a desemnării, după cum nu există nici o cale procedurală de contestare a selecțiilor/revocărilor abuzive. ... 8. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituție se arată că legea criticată, prin crearea unor competențe speciale de anchetare a infracțiunilor săvârșite de magistrați, diferită de cea aplicabilă tuturor celorlalți cetățeni (unde competență au DNA și DIICOT), promovează și transmite sentimentul de neîncredere în unitățile specializate de parchet și de aplicare a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
infracțiuni speciale și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal specializat; mai mult, mijloace tehnice specifice sunt deținute de direcțiile specializate de parchet, nu și de cele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești. Practic, legea criticată îi exclude de la posibilitatea efectuării urmăririi penale a magistraților tocmai pe procurorii care au cea mai mare experiență în domeniul combaterii corupției și al criminalității organizate și care se bucură de autonomie față de sistemul general de urmărire penală
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de procuror desemnat în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și procurori care nu funcționează în cadrul acestui parchet. ... 16. Regulile de desemnare și revocare cuprinse în art. 4, 5 și 8 din legea criticată sunt lipsite de previzibilitate și pun în pericol independența magistraților. Desemnarea se realizează netransparent, fără o competiție pe criterii meritocratice, din moment ce procurorii selectați pe lista cuprinzând propunerea de numire nu au fost chestionați asupra motivației sau altor criterii
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
încetării acestei calități, cu încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a avizelor Comisiei de la Veneția. ... 18. Se mai arată că, prin includerea judecătorilor Curții Constituționale în art. 3 alin. (1) al legii criticate, trebuia modificată, în mod corespunzător, și Legea nr. 47/1992. ... 19. Se susține că art. 4 alin. (5) din lege încalcă art. 132 din Constituție, fiind afectat statutul procurorului, întrucât evaluarea conduitei morale ireproșabile a procurorului pentru a fi numit procuror
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
legislativă (substanța reglementării) și soluția tehnică (formalizarea reglementării) pe care legiuitorul o alege pentru ași realiza, în mod eficient, politica legislativă într-un anumit domeniu. ... 26. Nu pot fi reținute criticile privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică. Se reiterează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința principiului egalității. ... 27. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de lege. De asemenea, prin dispoziții tranzitorii au fost instituite o serie de termene pentru derularea cu celeritate a procedurii de selecție și desemnare a procurorilor. ... 42. Referitor la argumentul că este neclară dispoziția prevăzută de art. 10 din legea criticată care vizează posibilitatea procurorului general de a propune modificarea numărului de procurori „anume desemnați“, deoarece nu se înțelege dacă propunerea se raportează la numărul maxim de procurori, caz în care propunerea ar fi una de modificare a legii, sau la
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
45. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând, în esență, motivele expuse mai sus. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 46. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
avizare. Totodată, se arată că Parlamentul nu a așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția. ... 54. Curtea reține că art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 nu este un parametru în realizarea controlului de constituționalitate a legii criticate, întrucât se referă doar obligațiile pe care le are Guvernul pentru inițierea unui proiect de lege. Cu privire la faptul că Parlamentul nu ar fi așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția și a procedat la adoptarea legii
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
în alte cauze ce țin de competența lor prevăzută de lege. ... 57. Totodată, Curtea observă că instanța constituțională nu are competența să analizeze expunerea de motive a legii pentru a determina dacă mecanismul de atribuire a competenței reglementat de legea criticată este sau nu similar cu cel al Parchetului European (a se vedea și Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020). ... 58. Cu privire la critica potrivit
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cauzei se poate face tot de un complet generalist. Prin urmare, nu se încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... (2.3.) Critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție 59. Cu privire la susținerile potrivit cărora legea criticată înlocuiește o singură structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, că infracțiunile de corupție și cele de infracționalitate organizată săvârșite de magistrați sunt infracțiuni speciale și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
faptul că numirea în funcția de procuror desemnat o face procurorul general al României, care, așadar, are un rol decizional în cadrul procedurii, având în vedere caracterul ierarhic al organizării Ministerului Public. ... 61. Cu privire la susținerile potrivit cărora legea criticată nu garantează faptul că numărul procurorilor anume desemnați va fi suficient pentru soluționarea dosarelor penale care îi privesc pe magistrați, ci lasă la latitudinea CSM să stabilească numărul de procurori necesar, Curtea reține că acestea nu au relevanță constituțională. Ține
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
care să ofere o imagine completă, exactă și corectă asupra profilului profesional al procurorului. Rata de achitări și condamnări nu este decât unul dintre elementele avute în vedere pentru evaluarea experienței profesionale semnificative a procurorului. ... 68. Prin urmare, textele legale criticate nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. ... (2.4.) Critica referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție 69. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia efectuarea urmăririi penale exclusiv în funcție de criteriul calității persoanei în dauna
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
exclusiv în funcție de criteriul calității persoanei în dauna naturii infracțiunii imputate, ceea ce exclude competența parchetelor specializate, creează un avantaj nepermis categoriei socio-profesionale a judecătorilor și procurorilor, Curtea constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din legea criticată stabilesc competența Parchetului de pe lângă ÎCCJ și a celui de pe lângă curțile de apel prin raportare la calitatea persoanei, respectiv de judecător/procuror, dar cu respectarea competenței lor funcționale. Este de observat, ca regulă, că angajarea competenței unității de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de parchetele specializate [a se vedea, în același sens, și art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție]. Însă, o reglementare, precum art. 3 alin. (1) și (2) din legea criticată, care nu combină cele două criterii pentru stabilirea unității de parchet competente în privința judecătorilor/procurorilor, valorificând doar competența după calitatea persoanei, nu poate fi comparată cu normele juridice care fac aplicarea doar a criteriului naturii infracțiunii (competența materială). Curtea subliniază
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, pornește de la premisa înființări, în cadrul Ministerului Public, a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
sintagma „în condițiile legii“. Totodată, rezultă că, în cauza de față, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituționalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată. Curtea subliniază că unica normă de referință în exercitarea controlului de constituționalitate este Constituția (a se vedea și Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). ... 79
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Veaceslav Tătăroi cu ocazia soluționării unei cauze penale. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate nu respectă cerințele de tehnică legislativă întrucât nu prevăd criterii clare pentru identificarea caracterului esențial pentru soluționarea cauzei al informațiilor clasificate. Se încalcă astfel exigențele calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5). Afirmă că, fără a
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
de amânare a aplicării pedepsei, dar care ar putea fi utilizate cu titlu de probe în apărare, este evident că nu se mai poate discuta despre o egalitate a armelor și, implicit, despre un proces echitabil. ... 11. Dispozițiile de lege criticate nu indică criteriile pe baza cărora instanța apreciază dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei. Arată că dreptul la informare asupra conținutului acuzațiilor penale este garantat atât în dreptul internațional, cât și în dreptul intern, fiind circumscris
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]