2,936 matches
-
Signa) iar dezvoltarea lor, neconvingătoare (Cronica de Monte Sereno, Iacob din Vitry, în 1220, Cezar de Heisterbach). Doar una dintre acțiunile lui Francisc a avut un ecou imediat (vizita la sultanul Egiptului în timpul confruntării armate a celei de-a cincea cruciade), însă, chiar și în acest caz, numele său poate fi afectat (Iacob din Vitry, în 1220). Mai mult decât fondatorul, care adesea este ignorat, în centrul atenției se află grupul; aceasta se vede din scrisoarea lui Iacob din Vitry, din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
obiecții la adresa fraților minori și a sublinia ceea ce ei consideră excese. Există un episod impresionant ce este imediat descoperit și transmis de la un martor la altul: acela al lui Francisc care merge la sultanul Egiptului în timpul celei de-a cincea cruciade. E imposibil să nu se observe toată originalitatea și importanța acestui fapt; semnificativ este însă faptul că, și în acest caz, numele lui Francisc este de multe ori ignorat sau chiar greșit (ca în Historia occidentalis, de Iacob din Vitry
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Argenteuil, a intrat ulterior printre canonicii regulari de la Oignies (Dieceza de Namur), unde a fost directorul spiritual al Mariei de Oignies, iar după moartea ei (în 1213), biograf și panegirist. A participat la lupta împotriva ereziilor catară și valdeză predicând „cruciada împotriva albigenzilor” (1208-1228) în Germania, Belgia și Franța. De asemenea, a știut să trezească entuziasmul mulțimilor în favoarea celei de-a cincea cruciade (1217-1221), promovată de papa Inocențiu al III-lea și continuată apoi sub Honoriu al III-lea. Ajuns la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
după moartea ei (în 1213), biograf și panegirist. A participat la lupta împotriva ereziilor catară și valdeză predicând „cruciada împotriva albigenzilor” (1208-1228) în Germania, Belgia și Franța. De asemenea, a știut să trezească entuziasmul mulțimilor în favoarea celei de-a cincea cruciade (1217-1221), promovată de papa Inocențiu al III-lea și continuată apoi sub Honoriu al III-lea. Ajuns la Perugia, în 1216, a fost hirotonit episcop de Acri (Ptolemaida) de Honoriu al III-lea, care tocmai în acele zile îi succedase
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adânci (Ps 106,23), ar putea să fie spulberați de valurile năprasnice, dacă nu s-ar opri mai întâi în oraș, până când vor fi înzestrați cu putere de sus (Lc 24,49). 2. Francisc în cronicarii celei de-a cincea cruciade Cu privire la episodul misiunii lui Francisc la curtea sultanului din Egipt, mai există și alte mărturii sigure, pe care merită să le redăm în această secțiune, chiar dacă pentru prezentarea unui cadru complet ar fi fost suficient să facem referință doar la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
redăm în această secțiune, chiar dacă pentru prezentarea unui cadru complet ar fi fost suficient să facem referință doar la Toma de Celano și la Sfântul Bonaventura. A) Cronica lui Ernoul Ernoul, principalul continuator al lui Guglielmo de Tiro, istoric al cruciadelor, și-a petrecut aproape întreaga viață în Orient, unde se dusese ca scutier al lui Baliano al II-lea de Ibelin. A avut, deci, ocazia să asiste personal la multe dintre evenimentele ce au avut loc între a treia și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
petrecut aproape întreaga viață în Orient, unde se dusese ca scutier al lui Baliano al II-lea de Ibelin. A avut, deci, ocazia să asiste personal la multe dintre evenimentele ce au avut loc între a treia și a cincea cruciadă. Fără îndoială, a luat parte la înfrângerea cruciaților lângă Tiberiada și la asediul și căderea Ierusalimului în 1187. Este vorba, așadar, de un martor ocular al faptelor pe care le relatează. Limpezimea și simplitatea narațiunii exclud orice îndoială asupra autenticității
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spiritualitate, care formulează sentințe înțelepte și dă sfaturi pentru comportamentul personal și împotriva ispitelor; este abil în controversele cu musulmanii, capabil să le evite capcanele (crucile călcate în picioare din amintirile fratelui Illuminato: FF 2690) și chiar dispus să justifice cruciadele împotriva lor prin interpretări evanghelice puțin schimbate (tot fratele Illuminato: FF 2691). Din scrierile fratelui Ștefan (FF 2682-2684 ) și din cele ale lui Clareno (FF 2706/5) se desprinde problema atitudinii lui Francisc față de femei și față de mișcarea feminină de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc, ministru provincial al teritoriilor de dincolo de mare. Datorită predicării sale, un cleric, pe nume Cezar, a fost primit în Ordin. Acest Cezar, un german născut la Speyer, și subdiacon, a studiat teologie cu maestrul Conrad din Seyer, predicator al cruciadei și mai târziu episcop de Hildesheim. Pe când era încă un secular, a fost mare predicator și imitator al perfecțiunii evanghelice. Deoarece în orașul său unele doamne, după ce au renunțat la orice podoabă, mergeau îmbrăcate modest să-i asculte predica, soții
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Pierre Vidal-Naquet, în vizită la Muzeul Național de Istorie a României în septembrie 1974, când am ajuns în sala consacrată României între 1965 și 1975 (sic!): "Iată, a exclamat el, unicul muzeu din lume care expune viitorul"! În numele continuității neîntrerupte, cruciada menită să demonstreze vechimea în cifre absolute a poporului român unicul popor european a cărui identitate era căutată (și nu o dată găsită), dacă nu chiar în momentul antropogenezei, cum susțineau unii entuziaști de la Institutul de Istoria PCR, măcar în neolitic
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tip de violență: Vâma çara a hinduismului, Calea Mîinii stîngi. Studiul mișcărilor milenariste, care s-au succedat în Occident de la 1110 pînă la 1580, de la predica lui Tanchelm în Flandra pînă la rugul lui Jean Willemsen la Trèves, trecînd prin cruciadele săracilor, ale copiilor și ale păstorilor, ne așază în fața aceleași drame, în care personajele seamănă între ele, de data aceasta în întregul Occident creștin. Profețiile escatologice venite dintr-un trecut îndepărtat, în cazul în care tind să actualizeze vremurile Apocalipsei
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
escatologice venite dintr-un trecut îndepărtat, în cazul în care tind să actualizeze vremurile Apocalipsei, ele devin un mit social, o temă de acțiune. Inamicul, imaginea multiplicată a Tatălui, este fără îndoială, nobilul, dar mai ales preotul și, în vîltoarea cruciadelor, evreul. Pe la 1260, cei care flagelau mergeau prin Europa, ucigînd pe oricine se ridica să-i contrazică și așa cum se plîngea papa Clement al VI-lea "vărsînd în valuri" sîngele evreilor "pe care pietatea creștină îi acceptă și-i susține
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
degrabă o apocalipsă decît să constate neputința lor de a depăși vîrsta refuzurilor infantile și să ajungă la vîrsta adultă. Regăsim în curentele gîndirii revoluționare contemporane, care oferă ajutor acțiunilor teroriste, aceleași teme ca și în trecut. Ca și în timpul cruciadelor copiilor și săracilor, tineretul se învestește cu o misiune de purificare a lumii, avînd un "instinct revoluționar mai sigur decît restul". De asemenea, observăm apariția, la baza noii ideologii, a unei confuzii între lupta socio-economică dintre clase anunțată de Marx
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
70 000 de musulmani și uciderea fiecărui evreu care s-a aflat în calea creștinilor învingători. În 1187, Ierusalimul a căzut din nou în mâinile musulmanilor, aflați sub conducerea abilă a lui Saladin cel Mare, victorie urmată de mai multe cruciade și de zeci de mii de morți. Apelul la războiul sfânt a avut ecou în cea mai mare parte a lumii. Deși omenirea a pășit încrezătoare în secolul XXI, auzim din nou același apel. Evreii și arabii se luptă pentru
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
-l ofere pe fiul său, Isaac, drept jertfă Celui de Sus sau locul de odihnă în care Iacob a văzut în vis o scară care ducea spre cer. În mod tragic, pământul sfânt este un pământ râvnit cu ardoare. În timpul cruciadelor, creștinii victorioși au așezat o cruce în vârful domului, au folosit stânca drept suport pentru un altar, au acoperit inscripțiile coranice cu texte latine și au transformat Moscheea Al-Aqsa într-un sediu militar. În prezent, marele muftiu palestinian al Ierusalimului
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
căutau o metodă de a aduce pacea în Ierusalim. În 1192, Saladin și Richard Inimă de Leu, comandanții unor armate sătule de atâta suferință și moarte, au încercat să deschidă calea negocierilor pentru a pune capăt celei de-a Treia Cruciade. Condițiile propuse de Richard erau în mod straniu similare cu cele pe care le-am sugerat noi (deși îi afectau pe creștini, nu pe evrei). Planul său prevedea ca musulmanii să își exercite controlul asupra Domului Stâncii și asupra Moscheii
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
nu pune accent pe Apocalipsă, nu o consider o hartă pentru acest mileniu codificată cu grijă, ci o viziune apocaliptică influențată de lupta pentru supraviețuire a primilor creștini în fața ostilității Romei. Sunt sătulă de așa-zisele apariții ale Antichristului. În timpul cruciadelor, consilierii religioși ai lui Richard Inimă de Leu l-au asigurat că Saladin se potrivește cel mai bine descrierilor; acest lucru nu a dus la nimic bun. Martin Luther, părintele Reformei, a declarat că Papa este Antichristul; Europa a fost
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cum putem să facem acest lucru? Luptând împotriva "Islamului militant și radical" de pretutindeni? Aceasta este rețeta ideală pentru a ne epuiza armata, pentru a mări ostilitatea opiniei publice internaționale și pentru a reactiva acuzația că dorim să inițiem noi cruciade. Acest obiectiv este cu siguranță mult prea vast. Există milioane de musulmani activi din punct de vedere politic care cred într-o interpretare rigidă a Islamului. Deși în alte privințe se deosebesc unii de alții, cei mai mulți dintre acești oameni pot
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
musulmani în Arabia Saudită, Iordania, Egipt, Turcia, Indonezia și Bangladesh i-au făcut pe unii coreligionari ai acestora care simpatizaseră cu Al Qaeda să se răzgândească. La rândul său, administrația Bush, în ciuda unor erori de judecată majore, nu participă la o cruciadă religioasă. Președintele știe că cea mai bună metodă de a învinge Al Qaeda este să o lipsească de simpatia și sprijinul unei anumite părți a populației musulmane. Și majoritatea americanilor au înțeles acest lucru. Puțini dintre ei, chiar și din
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
207-208, 209 Coolidge / 34-35 Coran / 102, 107-108, 113, 174, 236 Irak / 143 Liban / 65-66 misionari / 33-34, 152-153 numitor (limbaj) comun / 69 Pacea din Westfalia / 21 război just / 57 râul Yarmūk / 99 respectul față de individ / 236 Turcia / 205 11 septembrie / 57 Cruciade / 99, 118, 160 Curtea Penală Internațională / 68, 94 Curveball / 144 D d'Aquino Toma (Sfântul) / 57 Danforth, John / 211 Darfur / 92-94, 212 datorii (anulare) / 90-91 Declarația Balfour / 109-110, 117, 124 Declarația de Independență / 31, 37 Declarația Drepturilor / 28 democrație / 18
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în alcool. Poate Balaurul, nesătul de bani și putere, slujind lozincile mincinoase și casieria poliției. Poate Crist, artistul, gata să evadeze departe de aceste locuri, fără să-și mai afle nicăieri locul. Poate studentul bubos, mâine un călugăr isteric, chemând cruciada Morții și Apocalipsului. Copiii aceleiași generații mutilate între zidurile umede și groase ale conjuncturii. N-am câștigat încă extazul, împăcarea de-a savura roadele pământului, fericit sub domnia lui Bacchus. Prea mulți dintre frații noștri, împrăștiați în necuprinsul lumii, conviețuiesc
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dar și de speranțe. Simțurile formează religia trupului. Metafizica presupune zbucium, iluminări, revelații. În imensitatea întunericului terestru, orice religie se dorește a fi un amnar. Creștinismul a dat veșminte mai multor valori păgâne. Biblia nu a propovăduit Inchiziția și nici Cruciadele. Acestea fac parte din contribuția creatoare a oamenilor. Orice om simte uneori nevoia să plângă pe umărul lui Dumnezeu. Ortodoxia combină tandrețea cu perspectiva cazanelor de smoală. Până și Divinitatea a simțit nevoia unei opoziții. Și a apărut Scaraoțki. De-
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în ținuturile de la nordul Dunării, care n-au fost niciodată cu adevărat ocupate de Poarta Otomană, turcul a fost primul perceput drept Celălalt. în documentele secolelor XV-XVII se vorbește doar despre campionii locali ai creștinătății care purtau un fel de cruciadă târzie contra "păgînilor", cu doar sporadice mențiuni despre naționalitatea lor. Diferențele religioase nu au fost însă esențiale în Balcani, unde nu s-a petrecut niciodată pe această linie acela "clash of civilizations" despre care vorbește Huntington. Mai curând, diferența de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
american Donald Rumsfeld că ar exista două Europe, una demodată, cuprinzând Franța și Germania, iar cealaltă tânără și de viitor, Europa de Est, a fost, de fapt, a doua gafă a discursului politic american de la declanșarea războiului antiterorist încoace, după folosirea cuvântului "cruciadă" de către George Bush. Ea a creat, în mod inutil și distructiv, o nouă falie în rândul NATO, pe lângă cea dintre America și Europa de Vest. Situația este periculoasă pentru viitorul Europei unite, 249 pentru că vine în momentul cel mai delicat, cel al
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce sunt intoleranți cu deficiențele ei, nerăbdători să vadă schimbări rapide și gata să folosească forța și viclenia pentru a reuni celelalte societăți în jurul ideologiilor lor preferate. Există aici o paralelă cu acei realiști clasici care se opuneau spiritului de cruciadă în relațiile internaționale (vezi capitolul 2 din acest volum). Wight a subliniat întotdeauna că "raționalismul" s-a suprapus cu realismul și revoluționarismul. Noi am văzut un punct de convergență între realism și Școala Engleză. Un punct de suprapunere dintre Școala
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]