2,036 matches
-
dar în ciuda acestor avertismente, "pauperii" au părăsit totuși teritoriile bizantine. Turcii au început să hărțuiască și în cele din urmă au sfârșit prin a ataca mulțimile prost înarmate. Pierre s-a întors la Constantinopol și a cerut disperat ajutorul imperial. Cruciații s-au retras pe teritoriul bizantin, urmăriți de aproape de turci. În timpul în care călugărul Pierre era încă absent din rândul pelerinilor, cruciații au fost prinși într-o ambuscadă și măcelăriți. În ciuda invocării protecției divine de către Pierre, cei mai mulți pelerini au fost
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
prin a ataca mulțimile prost înarmate. Pierre s-a întors la Constantinopol și a cerut disperat ajutorul imperial. Cruciații s-au retras pe teritoriul bizantin, urmăriți de aproape de turci. În timpul în care călugărul Pierre era încă absent din rândul pelerinilor, cruciații au fost prinși într-o ambuscadă și măcelăriți. În ciuda invocării protecției divine de către Pierre, cei mai mulți pelerini au fost uciși sau, supraviețuitori, au fost luați prizonieri și au fost vânduți în târgurile de scalvi. Pierre și un mic număr de pelerini
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
consiliului în mai 1097 și, împreună cu puținii adepți care-i mai rămăseseră, s-a îndreptat, prin Asia Mică, spre Ierusalim. Efectivele "pauperilor" nu au ajuns niciodată la numărul de dinainte de masacrul turcesc, dar rândurile cruciadei săracilor au fost completate cu cruciați dezarmați, răniți sau faliți. Până în final, în afară de rostirea unor predici mobilizatoare, Pierre l’Ermite nu a mai jucat un rol important în evenimentele care au urmat și care au dus la cucerirea Ierusalimului și stabilirea unor rute sigure pentru pelerinii
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
afirmă că Pierre ar fi încercat să scape din Antiohia asediată și înfometată, numindu-l pe călugăr o "stea căzătoare". Totuși, Guibert și alte surse amintesc de faptul că Pierre a fost cel care a ținut predicile în fața mulțimii de cruciați pe jumătate morți de foame, ceea ce i-a motivat pe luptătorii creștini să atace cu mare curaj armatele mult mai numeroase ale musulmanilor și să învingă în cele din urmă. Astfel, după ce și-a recăpătat faima, pe la mijlocul anului a fost
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
de foame, ceea ce i-a motivat pe luptătorii creștini să atace cu mare curaj armatele mult mai numeroase ale musulmanilor și să învingă în cele din urmă. Astfel, după ce și-a recăpătat faima, pe la mijlocul anului a fost trimis de principii cruciați să-l invite pe Kerbogha să rezolve toate diferendele printr-un duel cu un luptător creștin. Emirul a respins provocarea. În 1099, Pierre este numit vistiernic al donațiilor în timpul asediului de la Arqa (martie) și a fost conducătorul procesiunilor religioase din jurul
Pierre l'Ermite () [Corola-website/Science/306535_a_307864]
-
Cruciada germană din 1096 (numită de evrei „evenimentele din anul 4856”, în ebraică מאורעות תתנ"ו sau גזירות תתנ"ו Meoraot Tatnu sau Gzerot Tatnu) este parte a primei cruciade în timpul căreia cruciați țărani din Franța și Germania au atacat comunitățile evreiești. Deși antisemitismul se manifestase de mai multă vreme în Europa, în timpul cruciadei s-a înregistrat primul pogrom organizat de masă. În unele cazuri, autoritățile și liderii religioși au încercat să-și
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
decât musulmanii din Asia. Mulți creștini atrași de ideea cruciată au considerat că nu este necesar să călătorească la mari depărtări pentru a lupta cu necredincioșii, de vreme ce necredincioși se aflau atât de aproape de casele lor. Este foarte posibi ca luptătorii cruciați să fi fost motivați și de nevoia de bani, iar comunitățile evreiști din zona Rhinului erau relativ bogate, atât datorită izolării cât și datorită faptului că, spre deosebire de creștini, nu aveau restricții cu privire la practicarea cămătăriei. De la valul de expulzări și convertiri
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
lunile iunie și iulir ale anului 1095, comunitățile evreiești din Rhineland (la nord de principalele regiuni de deplasare din Neuss, Wevelinghoven, Altenahr, Xanten and Moers) au fost atacate, dar nu au rămas însemnări asupra conducătorilor și a membrilor grupurilor de cruciați participante. Unii dintre evrei au plecat către răsărit pentru a scăpa de persecuții. În perioada de maximă suspiciune a creștinilor fața de evrei, mii de franci membri ai Cruciadei populare au ajuns în regiunea Rhinului în condițiile în care rămăseseră
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
a scăpa de persecuții. În perioada de maximă suspiciune a creștinilor fața de evrei, mii de franci membri ai Cruciadei populare au ajuns în regiunea Rhinului în condițiile în care rămăseseră fără provizii. Pentru a-și reface stocurile de alimente, cruciații au început să jefuiască proprietățile evreiești în căutarea alimentelor și în același timp au încercat să-i mobilizeze la acțiuni violente și pe creștinii locali. Nu toți cruciații care rămăseseră fără provizii au apelat la crimă, unii precum liderul spiritual
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
în care rămăseseră fără provizii. Pentru a-și reface stocurile de alimente, cruciații au început să jefuiască proprietățile evreiești în căutarea alimentelor și în același timp au încercat să-i mobilizeze la acțiuni violente și pe creștinii locali. Nu toți cruciații care rămăseseră fără provizii au apelat la crimă, unii precum liderul spiritual Pierre l’Ermite din Amiens s-au folosit de mijloace care pot fi caracterizate drept extorcare. El avea asupra sa o scrisoare din partea evreilor francezi către comunitatea evreilor
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
unii precum liderul spiritual Pierre l’Ermite din Amiens s-au folosit de mijloace care pot fi caracterizate drept extorcare. El avea asupra sa o scrisoare din partea evreilor francezi către comunitatea evreilor din Trier. Scrisoarea îi îndemna să asigure provizii cruciaților călugărului Pierre. Evreii erau atât de speriați în momentul în care călugărul ajungea în dreptul porților lor încât erau de acord să îi ofere imediat proviziile cerute. Indiferent care era poziția față de evrei a lui Pierre, oamenii care pretindeau că sunt
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
Pierre, oamenii care pretindeau că sunt din tabăra lui au avut inițiativa să ucidă evreii și să le jefuiască averile. În unele cazuri, evreii au supraviețuit după ce au fost creștinați cu forță, așa cum s-a făcut în Regensburg, unde mulțimea cruciaților au arestat întreaga comunitate evreiască, ai cărei membri au fost băgați cu forța în Dunăre și au fost botezați în grup. După plecarea cruciaților, evreii s-au reîntors la practicarea iudaismului. În primăvara anului 1096, s-a format un număr
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
au supraviețuit după ce au fost creștinați cu forță, așa cum s-a făcut în Regensburg, unde mulțimea cruciaților au arestat întreaga comunitate evreiască, ai cărei membri au fost băgați cu forța în Dunăre și au fost botezați în grup. După plecarea cruciaților, evreii s-au reîntors la practicarea iudaismului. În primăvara anului 1096, s-a format un număr de mici grupuri de cavaleri și țărani, fiind cu toții inspirați de predicile cu privire la cruciadă. Cruciada preotului Folkmar începută în Saxonia a persecutat evreii din
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
Praga. Episcopul catolic Cosmas a încercat să împiedice convertirile forțate și întreaga ierarhie catolică din Boemia a luat poziție alături de șeful lor. Ducel Bratislav nu se afla în țară iar protestele înalților ierarhi catolici nu au putut opri mulțimile ce cruciați. Ierarhia catolică luată ca un tot a condamnat persecutarea evreilor în toate regiunile afectate, (deși protestele preoțimii a avut un efect neînsemnat). Foarte activi în condamnarea persecuțiilor erau preoții parohiali. Este cunoscut cazul unui singur călugăr pe nume Gottschalk care
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
ca un tot a condamnat persecutarea evreilor în toate regiunile afectate, (deși protestele preoțimii a avut un efect neînsemnat). Foarte activi în condamnarea persecuțiilor erau preoții parohiali. Este cunoscut cazul unui singur călugăr pe nume Gottschalk care s-a alăturat cruciaților și a încurajat persecuțiile. Cronicarul Hugo de Flavigny aduce mărturie cum au fost ignorate aceste apeluri: „Pare în mod sigur surprinzător că într-o singură zi în mai multe locuri diferite, mobilizate de o inspirație violentă, au avut loc asemenea
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
generale ca fiind contrare religiei. Dar mai știm că ele nu au putut fi evitate în ciuda faptului ca au trebuit să facă fața excomunicării impuse de numeroși clerici și a amenințării cu pedeapsa din partea a numeroși principi.” În general, mulțimea cruciaților nu se temea de nicio pedeapsă, de vreme ce tribunalele locale nu aveau nicio putere să-i pună sub acuzare în timpul trecerii prin sectoarele lor de competență și nici nu aveau capacitatea să identifice și să acuze indivizi izolați. Apelurile clericilor au
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
în timpul trecerii prin sectoarele lor de competență și nici nu aveau capacitatea să identifice și să acuze indivizi izolați. Apelurile clericilor au fost ignorate pe temeiuri asemănătoare, (nu s-au luat măsuri cu privire la excomunicarea unor indivizi separați de mulțime), iar cruciații au crezut că oricare dintre cei care propovăduiau mila față de evrei făcea asta deoarece cedaseră mitei evreiești. Călugărul Gottschalk a condus o cruciadă plecată din Rhineland and Lorena spre Ungaria, atacând ocazional comunitățile evreiești de-a lungul acestui drum. La
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
dintre cei care propovăduiau mila față de evrei făcea asta deoarece cedaseră mitei evreiești. Călugărul Gottschalk a condus o cruciadă plecată din Rhineland and Lorena spre Ungaria, atacând ocazional comunitățile evreiești de-a lungul acestui drum. La sfârșitul lunii iunie 1906, cruciații conduși de Gottschalk au fost întâmpinați de regele Coloman al Ungariei. Cruciații au început însă jefuiască zonele rurale. Regele a cerut dezarmarea celor care provocau violențe. După ce armele au fost puse în siguranță, ungurii înfuriați au tăbărât pe cruciați și
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
evreiești. Călugărul Gottschalk a condus o cruciadă plecată din Rhineland and Lorena spre Ungaria, atacând ocazional comunitățile evreiești de-a lungul acestui drum. La sfârșitul lunii iunie 1906, cruciații conduși de Gottschalk au fost întâmpinați de regele Coloman al Ungariei. Cruciații au început însă jefuiască zonele rurale. Regele a cerut dezarmarea celor care provocau violențe. După ce armele au fost puse în siguranță, ungurii înfuriați au tăbărât pe cruciați și „întreaga câmpie a fost acoperită cu cadavre și cu sânge”. Preotul Folkmar
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
1906, cruciații conduși de Gottschalk au fost întâmpinați de regele Coloman al Ungariei. Cruciații au început însă jefuiască zonele rurale. Regele a cerut dezarmarea celor care provocau violențe. După ce armele au fost puse în siguranță, ungurii înfuriați au tăbărât pe cruciați și „întreaga câmpie a fost acoperită cu cadavre și cu sânge”. Preotul Folkmar și cruciații saxoni au avut o soartă asemănătoare din partea ungurilor când au început să jefuiască satel. Cel mai numeros grup de cruciați și cel mai profund impllicat
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
început însă jefuiască zonele rurale. Regele a cerut dezarmarea celor care provocau violențe. După ce armele au fost puse în siguranță, ungurii înfuriați au tăbărât pe cruciați și „întreaga câmpie a fost acoperită cu cadavre și cu sânge”. Preotul Folkmar și cruciații saxoni au avut o soartă asemănătoare din partea ungurilor când au început să jefuiască satel. Cel mai numeros grup de cruciați și cel mai profund impllicat în actele de violență împotriva evreilor a fost cel condus de contele Emicho. Formată la
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
ungurii înfuriați au tăbărât pe cruciați și „întreaga câmpie a fost acoperită cu cadavre și cu sânge”. Preotul Folkmar și cruciații saxoni au avut o soartă asemănătoare din partea ungurilor când au început să jefuiască satel. Cel mai numeros grup de cruciați și cel mai profund impllicat în actele de violență împotriva evreilor a fost cel condus de contele Emicho. Formată la începutul verii anului 1096, armata de cam 10.000 de bărbați, femei și copii a pornit din zona văii râului
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
Metz în mai, episcopul din Speyer a oferit adăpost evreilor din zona lui de competență. Cu toate acestea, în Speyer au fost uciși cel puțin 12 evrei. Episcopul din Worms a încercat și el să-i apere pe evrei, dar cruciații au intrat cu forța în palatul episcopal și au ucis pe evreii găsiți aici. În Worms au fost uciși cam 800 de evrei care au refuzat botezul creștin. Veștile despre cruciada lui Emicho s-au răspândit rapid, el și tovarășii
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
însă pe niciunul dintre oamenii săi să intre în oraș, iar la 27 mai s-a declanșat masacrul. Mulți dintre burghezii creștini ai orașului aveau legături strânse de afaceri cu evreii și le-au oferit unora dintre ei adăpost împotriva cruciaților. (La fel aveau să facă și burghezi praghezi.) Burghezii din Mainz s-au alăturat milițiilor de sub jurisdicția episcopului și a guvernatorului militar al orașului în lupta împotriva bandelor cruciate. Luptele au începtat în momentul în care în zonă au sosit
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
să facă și burghezi praghezi.) Burghezii din Mainz s-au alăturat milițiilor de sub jurisdicția episcopului și a guvernatorului militar al orașului în lupta împotriva bandelor cruciate. Luptele au începtat în momentul în care în zonă au sosit noi efective de cruciați. În ciuda exemplelor date de burghezi și de episcop, numeroși orășeni de rând din Mainz s-au alăturat cruciaților violenți. Mainz a fost localitatea în care s-au înregistrat cele mai mari violențe. Pe 29 mai, Emicho a ajund în Köln
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]