1,005 matches
-
crezut că pridvorul cu turnul clopotniță reprezintă un adaos ulterior. Prezența într-o ocniță a pridvorului, deasupra ușii principale, a unei pietre sculptate datată 1848 a dus la concluzia că atunci s-a construit pridvorul cu turnul clopotniță de către boierii ctitori Alexandru Ilie și Elena Cantacuzino. Un alt adaos îl reprezintă Turlele cu acoperiș piriform (în formă de pară) reprezintă un adaos care nu are nimic în comun cu epoca lui Vasile Lupu. În anul 1880, Biserica "Sf. Gheorghe" din Șerbești
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
lucrări dedicate bisericilor de lemn din Maramureș în 2000 și 2004. În Berbești au fost documentate două biserici de lemn succesive. Locuitorii din Berbești au avut statutul social de nobili până la mijlocul secolului 19. Condiția socială le-a permis să ctitorească biserici care să facă față creșterii demografice din ultimele veacuri. Biserica de lemn înlocuită la mijlocul secolului 18 a fost donată iobagilor din Vad, care au reclădit-o și folosit-o până la sfârșitul secolului 19. Ultima biserică de lemn a fost
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" din Costâna este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1811 de baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea în satul Costâna din comuna Todirești (județul Suceava). Biserica "Sf. Gheorghe" din Costâna a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 242, având
Biserica Sfântul Gheorghe din Costâna () [Corola-website/Science/321459_a_322788]
-
Capela "Sf. Teodor Sicheotul" (Capela Callimachi) din Stâncești este o capelă ortodoxă ctitorită în anul 1837 de vornicul Alexandru Callimachi în satul Stâncești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Inițial a îndeplinit rolul de capelă privată a familiei princiare Callimachi. Ea se află pe un loc mai ridicat din partea de nord a satului
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Biserica "Sf. Nicolae" din Călinești-Bucecea este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1813 de vornicul Costache Miclescu în satul Călinești, suburbie a orașului Bucecea (județul Botoșani). Biserica "Sf. Nicolae" din Călinești-Bucecea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 242, având codul de
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
la biserica din Călinești de către mitropolitul Sofronie Miclescu, președintele Adunării Ad-Hoc de la Iași, delegat pentru semnarea Unirii Principatelor Române Moldova și Țara Românească la 24 ianuarie 1859. Aceste relicve ar fi fost aduse de la Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, ctitorită de voievodul Constantin Brâncoveanu. Biserica „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea a fost reparată în 1896. În curtea bisericii se află cimitirul localității. Lângă peretele nordic al bisericii, înspre conac, sunt mormintele familiei boierești Miclescu și ale altor boieri înrudiți cu Micleștii
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Textul pisaniei, scris în limba română cu litere chirilice, afirmă că în anul "„1779 din mila D[o]mnului acest lucru au plătit corat[or] Ion Hojda Coman”". În Moisei biserica de jos era cunoscută sub numele de biserica Comăneștilor, ctitorită de familia nobilă Coman. La sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn din Moisei Josani, fiind înlocuită de o nouă biserică de zid, a fost dăruită locuitorilor din Ruscova, a căror biserică fusese mistuită într-un incendiu. Până în 1954
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1839 de spătarul Costache Negruzzi în satul Hermeziu din comuna Trifești (județul Iași). Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1431, având
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
imagine fotografică. Biserica de jos a fost dăruită în aceeași perioadă parohiei Ruscova, unde a dăinuit până în 1954. Lemnele bisericii de jos au fost refolosite la ridicarea unei bisericuțe în cătunul Oblaz, în marginea Ruscovei, unde se păstrează și astăzi. , ctitorită de familia nobilă Vlonga, este cunoscută în principal dintr-o imagine de pe la 1880, publicată de Gabor Várady la începutul secolului 20. Imaginea păstrată dezvăluie în primul rând o biserică cu acoperiș unic, caracteristic celor mai vechi biserici de lemn din
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
și neavând copii, Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârșitul vieții sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăușeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinții săi (Gheorghe Sturdza și Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) și toate dependințele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici. La data de 1 mai 1953, autoritățile comuniste au desființat așezarea monastică, iar maicile
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
Biserica "Sf. Dumitru" din Hârlău este o biserică ctitorită de Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Ea se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 9 din orașul Hârlău (județul Iași). Biserica "Sf. Dumitru" din Hârlău a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Stelian Onica (n. 1955). În curtea bisericii a fost construită recent o clopotniță de beton. Biserica este înconjurată în prezent de un parc cu molizi. Ca stil arhitectonic, Biserica "Sf. Dumitru" din Hârlău este foarte asemănătoare cu Biserica "Sf. Gheorghe", ctitorită de Ștefan cel Mare în același oraș. Ea nu se remarcă prin elemente înnoitoare. Biserica are plan treflat, fiind compartimentată în pronaos, naos si altar. Ea are următoarele dimensiuni: 21,60 m - lungime în interior, 24,80 m - lungime în
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Ea se află pe strada Logofăt Tăutu nr. 16 din centrul orașului Hârlău (județul Iași), la o distanță de 74 km de municipiul Iași. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost inclusă pe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
atestare documentară provine dintr-un act din 1 mai 1384, în care se menționează existența unei curți domnești în această localitate unde locuia Doamna Margareta (Mușata), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Doamna Margareta a ctitorit o biserică catolică în orașul Siret în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pentru Ordinul Dominicanilor, dorind să fie înmormântată acolo. Prin hrisovul domnesc din 1384, domnitorul Petru I a confirmat acest act, acordând și anumite privilegii predicatorilor
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Hârlău este atestata pentru prima dată printr-un act din 1 mai 1384 , acolo locuind Doamna Margareta (Musată), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Român I Mușat (1391-1392). Aceasta este și prima atestare a târgului Hârlău. Doamna Margareta a ctitorit o biserică catolică în orașul Siret în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pentru Ordinul Dominicanilor, dorind să fie înmormântata acolo. Prin hrisovul domnesc din 1384, domnitorul Petru I a confirmat acest act, acordând și anumite privilegii predicatorilor
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări, pe stil vechi, situată într-o pădure din satul Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei (județul Suceava). a fost ctitorită de către episcopul ortodox Cozma Lostun (1931-2002) al Bisericii Ortodoxe pe Stil Vechi. Ca urmare a faptului că în anul 1985 a fost pus în suspendare de către Sinodul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, PS Cozma a plecat în satul
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
Radu Greceanu, "„era veche fiind de demult, se stricase, iar dumneaei jupâneasa Stanca, maica măriei sale o au făcut de isnoavă însă iar, de lemn.”" Mai târziu, în 1695, însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu, trecând prin satul Lungești și vizitând vechea mănăstire ctitorită de mama sa, hotărăște refacerea ei din zid, în al șaptelea an al domniei. Din acest moment, istoria sfântului lăcaș e cunoscută pas cu pas. Pisania de la 1 august 1696 (7204), scrisă pe piatra de deasupra ușii de intrare în
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
unor cruci de consacrare tipic latine, lăcașul de cult se înscrise astfel în categoria monumentelor a căror istorie este învăluită într-o aură de mister. Nedumeririle sunt legate de caracterul confesional inițial al bisericii, cheia identificării ctitorilor. Așadar, cine a ctitorit biserica din Sântămaria Orlea? Românii ortodocși sau coloniștii maghiari catolici? Părerile istoricilor au fost și sunt împărțite. Un punct de vedere este acela că edificiul a fost ridicat de coloniștii maghiari catolici, semnalați documentar în localitățile Hațeg, Sântămaria-Orlea și Bretea
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
Biserica "Sfântul Procopie" din Bădeuți a fost o biserică ortodoxă ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1487 în satul Bădeuți (înglobat astăzi din punct de vedere administrativ orașului Milișăuți din județul Suceava). Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se spune că vameșul Păun (grec originar din Epir) ar fi ctitorit Mănăstirea Clatia în august 7180 (=1672) în codrii Iașilor, la Buciumi. Mănăstirea Clatia a fost închinată de către ctitor Mănăstirii Plumbuita, care era la rândul ei metoc al mănăstirii atonite Xiropotamu. Domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683) a dăruit nou-înființatei mănăstiri
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ctitorită aproximativ între 1650-1700 .. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vatra veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
austriac Karl A. Romstorfer și profesorul Isidor Onciul consemnează o tradiție locală potrivit căreia Biserica Mirăuți a fost fondată de Dragoș Vodă. Alți istorici (printre care Isidor Onciul și Mircea D. Matei) au formulat ipoteza că biserica ar fi fost ctitorită de un conducător politic local, care stăpânea acest teritoriu înainte de mutarea principalei reședințe domnești la Suceava. Nicolae Iorga presupune că feudalul ar fi purtat numele de Mirăuță și sugera că biserica ar trebui numită “a Mirăuțului”, în loc de Biserica Mirăuților. Folcloristul
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Volovăț este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare între anii 1500-1502 în satul Volovăț (județul Suceava), aflat la 4 km sud-vest de orașul Rădăuți. Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Volovăț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți este o biserică ctitorită în anul 1522 de către marele logofăt Gavriil Trotușan în satul Părhăuți din comuna Todirești (județul Suceava). Ea a fost construită în locul alteia mai vechi. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]