2,064 matches
-
presei în mecanismul politic al unui stat constituțional, pentru controlul suprem ce exercită, prin intervențiunea presei, opiniunea publică asupra tuturor afacerilor, și știți [iarăși] că a lovi presa cu desconsiderare este a lovi și dezarma însăși opiniunea publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aplicarea consecventă a principiului descentralizării și a încurajării - în spirit practic burghez - a inițiativei private („Activitatea cetățenilor, forțele și inteligența țării și chiar a individului sunt restrânse într-un cerc de fier și puterea centrală tinde din ce în ce mai mult d a cugeta ș-a viețui singură pentru toți. O asemenea stare de lucruri prelungindu-se, va avea de efect a înjosi caracterele, a corupe conștiința umană, a înăbuși în țară orice independență, orice activitate, orice viață“ etc. („Programa“, TEL., an. V, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ianuarie, în locul primului articol sunt publicate următoarele știri: „Austria mobilizează toată puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii austriaci din România, cari fac parte din rezerve, sunt invitați a merge la corpurile lor. Ungurii cugetă a proclama de rege al Ungariei pe principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei. [Astfel Ungaria n-ar mai fi legată de Austria decât prin casa de Habsburg.] Știrea ne este adusă de mai multe ziare germane, cărora ideea [pare a] le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți și că n-avem decât a face ce ne va lumina Dumnezeu“ - p. 2996); Mihail Kogălniceanu („Frica cea mare a noastră era ca Rusia să nu voiască a reveni asupra Tractatului de la Paris și ca împăratul Alexandru să nu cugete a reintegra hotarele imperiului său. Ei bine, prin aceste convențiuni împăratul Alexandru a fost mare ca totdauna. El prin act formal subscris de el ne garantează hotarele noastre“ - p. 3001); I.C. Brătianu („...noi, astfel abandonați de toate puterile, văzându-ne
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 755, precedat de un text din care reproducem următorul fragment: „Sâmbătă 20 august/1 septembrie la ora trei după-amiezi armata românească era întrunită la capul podului de dânsa pus pe Dunăre, lângă Corabia. Capul statului era în capul ei, cugetând ne greșit, ca și noi toți, că soarta a voit, ca după Traian, el să fie al doilea suveran care s-arunce pod peste Dunăre pentru legiunile sale...“ Înaltul ordin de zi pe armată a fost citit de către generalul Alexandru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
educativ al muncii fizice: "Gargantua cu dascălul său ieșeau după aceea împreună și se îndreptau spre răspîntia de drumuri de la Bracque, ori la iarbă verde, unde băteau mingea, jucau ogoiul, înviorîndu-și trupurile cu mișcări dibace, după ce mințile și le ascuțiseră cugetînd"69. Exercițiile fizice, pe cît posibil în aer liber, sub formă de jocuri între prieteni, preceptorul fiind veșnic prezent, asemeni unui prieten mai vîrstnic, fac pînă și din amuzament un mijloc de educație totală. Jocurile și concursurile la care Émile
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
îndreptare; d. o corectă iubire și prețuire de sine, prin a ne lepăda de orgoliu"74. Virtutea se poate învăța prin imitație și exersare, prin cunoașterea binelui și studiul îndelungat al științelor și filosofiei și prin educarea capacității de a cugeta și a dragostei pentru învățătură. Rousseau va pune și el accentul pe folosirea exercițiului în educația morală. Educația morală este concepută de Comenius ca avînd drept scop formarea anumitor virtuți: înțelepciunea, cumpătarea, curajul și dreptatea. Ca metode de educație morală
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
practice", căci "știința fără pricepere practică este poate darul cel mai groaznic pe care un geniu răufăcător l-a procurat generației noastre. Muritorule, tu, a cărui natură materială are atîtea dorințe a le satisface, tu trebuie să cunoști și să cugeți; dar trebuie să le și pui în practică, să lucrezi"227. Unul din cele mai importante mijloace pentru dezvoltarea omului este munca. Ea dezvoltă atît forțele fizice, cît și mintea și pregătește pentru moralitate. Omul care muncește se convinge singur
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ei pe o parte oarecare a trupului, copilul ei va avea în aceeași parte a trupului semnele acelor fructe. Dacă femeia însărcinată s-a speriat de foc și în acel moment se prinde de față și dacă în acel moment cugetă la împrejurarea că este grea, apoi copilul nu va avea astfel de semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din frigare, că face copilul cu limba prinsă. Se crede că copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui fus pe foc, căci faci sugiuri la degete. Cînd iei ceva cu mîna din vîrful măturii, ai să faci sugel. Sughiț Cînd sughiți, te pomenește cineva. Se crede că, dacă cugetă cel ce sughiță la persoana care vorbește, înceată sughițul. Cînd sughiți, te doresc prietenii. Cînd sughiți, te vorbesc oamenii de rău. Cînd sughiți tare, te vorbește cineva de rău, iar cînd sughiți ușor, te vorbește de bine. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se poate descrie, că În seclul cel Întunecat nu s-au pomenit asemenea crudelități. Cu toate aceste terorismuri, românii rămân români. Și ce s-a Întâmplat, vina e a noastră șa liderilor revoluționariț, că noi am comândat pace poporului român, cugetând că acum suntem În seclul libertății și că doară și În veneticii de unguri și secui va fi intrat spiritul european. Dară ne-am Înșelat și ne-au dovedit cu fapta că ei sunt tot aceia care veniră din Mongolia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
v-ar recomanda HYKRO. T45 DAC-aș muri acolo pe front în primul rînd Tu, Lou, o zi întreagă ai sta mereu plîngînd. • Conectori argumentativi, sau mărci ale concluziei: deci, atunci, în consecință etc. Desigur, este vorba de ERGO-DECI din "Cuget DECI exist" și de ATUNCI al apodozei ipoteticelor: T59 Dacă credeți că pentru a vă cățăra mai bine, suplețea, greutatea mică, rezistența și estetismul corzilor și centurilor contează... ATUNCI oferiți-vă toate atuurile plăcerii cățăratului cu RIVORY-JOANNY. • Conectori contra-argumentativi, mărci
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
astfel de om! [e] Zâmbet deci și apoi tăcere, un moment de tăcere lungă, să fi durat mai mult de două minute! Îți mărturisesc că nu eram deloc în apele mele, dar ce vrei, nu puteam să vorbesc în timp ce el cugeta, [f] pe scurt, așteptam. [g] Și, dintr-o dată, se întâmplă ceva extraordinar. Imaginează-ți că m-a întrebat nitam-nisam dacă vreau să-i spun ceva. [h] Uimit, normal că i-am răspuns că nu. [i] Îmi răspunse că așa se
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Bătrânul Guru, după ce l-a privit lung, tu trebuie să-ți bagi bine în cap că tot ce ți se întâmplă este în favoarea ta! Dacă vei înțelege asta, vei fi fericit!". Iar Julius, șomer fiind, a avut destul timp să cugete și să-și spună: Dacă-l cred pe Bătrânul Guru, nu mai trebuie să mai întreb nimic, voi fi fericit și nu va trebui să mă mai duc la el. Dacă nu-l cred, tot nu va mai trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 119, în Filocalia, vol. I, p. 247 footnote>. În tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că vede orice gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Să punem asupra
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
mult mai răspândită În clasele mai bune decât În cele sărace, pentru că la cele dintâi se păcătuiește mai mult În ceea ce privește nutriția. Amănunte referitoare veți la capitolul «Ce să mâncăm». Oricine care suferă de Încărcare dorsală, are Îndatorirea serioasă de a cugeta negreșit la Înlăturarea acesteia la timp, căci cu cât se Învechește mai mult, cu atât poate fi mai greu Îndepărtată. Partea rea este că tocmai acest chip de Încărcare răpește suferindului succesiv și energia, de care are nevoie pentru Îndepărtarea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
lipsește. Aci avem de a face cu un nervos Într-un grad Înalt, care de-abia mai poate fi apt pentru lucrări spirituale. Nici Încordări corporale de durată nu mai poate Îndeplini. El nu mai e În stare de a cugeta În liniște, sau de a urmări o narațiune; la concerte și reprezentații teatrale nu poate asista de la Început până la sfârșit, iar În localuri Închise, mai cu seamă, nu poate petrece mult timp. Este În pericol mare de a deveni bolnav
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
progeniturii. La persoane care duc un trai contra naturii, prin faptul că săvârșesc actul sexual dimineața, consecințele vătămătoare ale felului lor de viață nu se transmit În mod imediat asupra fructului, deoarece În timpul nopții corpul a Înlăturat parțial răul. Să cugetăm numai la consecințele funeste ale alcoolului. Un copil conceput În timpul beției va avea Întotdeauna spiritul leneș, sau chiar se va idioți, Celelalte acțiuni contra naturii nu au o influență tot atât de vătămătoare, totuși Însă aduc un anumit rău. Repet, așadar, că
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
este o mare greșeală, de a ne Împotrivi prin simulări artificiale contra legilor hotărâte, ale naturii. Repet că am expus aci o ipoteză pentru explicarea timpului de activitate și de odihnă; poate că vreun cititor va găsi motiv de a cugeta asupra acestei chestiuni, de a căuta alte motive convingătoare, sau chiar contra-motive. Aplicarea științei expresiei figurii la frenologie Deoarece și frenologia se ocupă cu Înfățișarea capului omenesc, voi mai adăuga aici câteva cuvinte În privința aplicării științei expresiei figurii la aceasta
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
vreo școală oarecare. Din contră, s-a văzut adesea, că, așa numiții laici văd cu alți ochi decât partizanii vreunei corporații și găsesc adesea drumuri noi, spre a ajunge la adevăr, pe cât timp persoane care au făcut aceeași școală și cugetă În același fel, de obicei urmează a merge Împreună pe calea cea veche. Rezultatele pe care le-am adunat În lucrarea de față sunt bazate pe observații făcute În timp de 30 de ani, și acestea s-au adeverit În
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
tot ce întreprindeți pe plan cultural. Cu alese sentimente de prețuire, Eugen Dimitriu 5 Suceava, 7 octombrie 1986 Mult Stimate Domnule Niculăiasa, Veți fi desigur mirat că răspund cu oarecare întârziere la scrisoarea Dv. Mi-a trebuit ceva timp să cuget asupra celor ce-mi solicitați. În primul rând, căutând în manuscrisul Științei în Bucovina, vol. IV, am găsit numai medalionul Dv., bine pus la punct. Doamna lipsește. Discutând cu Dl. Prof. Froicu, am considerat amândoi că e bine să ne
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
primordialului Purusa, din care a izvorît străvechiul imbold spre faptă. Către cel Nepieritor se înalță acela ce învins nu e de vreo greșeală oarecare, și liber de frămîntări și de orgoliu, orice plăcere el disprețuiește; acela, în sine însuși cugetînd mereu, poftele și le înfrînează, de patimi dezrobit, de bucurie și de opusa ei durere [313]. ... Cel ce a lui minte de toate și-o desprinde, stăpîn peste-al său ătman [314] căci patimile el lăsînd în renunțare țelul suprem
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în-credințăm sunt indiferente;în credință este presupusă prezența activă a celuilalt. De aceea și aimpus un ritual. 2. „Noi credem în Dumnezeu, dar - ceea ce este altceva - credem și lui Dumnezeu în toate cele. Căci a crede lui Dumnezeu înseamnă a cugeta că făgăduințele pe care ni le-a făcut sunt sigureși adevărate, iar a crede în Dumnezeu înseamnă a cugeta drept cuprivire la El”, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 1, Anastasia, 2000, p. 105. footnote>.„A
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]