1,157 matches
-
dacă nivelul lor de pregatire nu este cel corespunzător ? Un lucru este clar: finanțarea slabă = pregătire slabă = lipsa de interes pentru învățamânt din partea studenților, dar și a cadrelor didactice = falimentul învățământului. Dorim oare acest lucru? Dorim să transformăm tineretul în culegători de căpșuni, de ceapă și de morcovi, pe ogoarele Vestului? Dacă se dorește așa ceva, nu avem decât să scădem în fiecare an finanțarea, așa cum se preconizează în acest an. Rezultatul este garantat în următorii doi ani. Acestea și multe altele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții unei proze de observație socială, cu accente naturaliste. I. L. Caragiale, prieten și mentor literar al lui Vaian, și-a republicat în S.i. schița Norocul culegătorului. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
Înverzea. După ce trecu peste Podul Karabashi, alaiul ocoli prin curțile exterioare, pentru a dispărea pe poarta castelului. Era primul dintre multele momente În care Hiyoshi avea să treacă pe acel pod și prin acea poartă. * * * Era toamnă. Privind, În trecere, culegătorii de pe orezării, un samurai cam scund mergea pe jos grăbit spre Nakamura. Ajungând la casa lui Chikuami, strigă cu un glas neobișnuit de puternic: — Mamă! Vai de mine! Hiyoshi! Mama lui născuse Încă un copil. Așezată Între boabele de fasole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a materialelor folclorice spre cercetări monografice zonale de grai și folclor sau numai de folclor, în care se acordă o atenție deosebită notării exacte a textelor populare, tinzându-se la înlăturarea treptată a colecțiilor de texte inaugurate de primii noștri culegători. În această secțiune rolul hotărâtor îi revine lui Ovid Densusianu care la revista „Vieața nouă", în cadrul dezbaterilor Academiei Române și apoi, la Institutul de Filologie și Folclor de la Facultatea de Filozofie și Litere de la Universitatea din București și revista „Grai și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
unui popor. Tot în 1906 afirmă că puținele motive ce apar numai la unele popoare sau anumite ținuturi fiind „prea sporadice ori prea vagi nu ne autorizează să vedem în ele temeiuri pentru deducțiuni precise categorice și ca 21 urmare culegătorii nu trebuie să se limiteze numai la consemnarea speciilor tradiționale ci să noteze povestiri despre tot ce alcătuiește judecata lui asupra diferitelor împrejurări în care trăiește" Dacă Graiul nostru este scânteia, focul începe să ardă odată cu Folclorul. Cum trebuie înțeles
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fără îndoială uneori nevoie și de informațiuni de natura aceasta, dar nu urmează de aici că el singur are să se ocupe de adunarea lor.” A știut să aprecieze colecțiile realizate până la începutul secolului XX prin raportarea la scopul urmărit de culegători: „de a ne arăta felul propriu de a simți al unui popor, viața lui sufletească dar critică concepțiile „învechite" și „metodele sterpe". Este primul folclorist care se gândește la înființarea unui „Institut de Filologie și Folclor" „cum investigațiunile de folclor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
le publică despre colecțiile populare care apar, în revistele sale „Vieața nouă" (1905 -1925) și „Grai, și suflet" (1923-1937) reprezintă câteva puncte de sprijin ale concepției sale în domeniul culegerii și editării creației folclorice. Chiar dacă uneori a exagerat criticând activitatea culegătorilor de folclor, asprimea lui a fost necesară pentru scopul urmărit; ridicarea acestor preocupări la rangul de știință. Activitatea înaintașilor a apreciat-o prin prisma epocii în care a trăit. Concludentă este în această privință poziția sa față de Alecsandri, analiza temeinică
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
criteriul care a călăuzit alcătuirea ei, Densusianu precizează în Prefață că a căutat să aleagă din cele câteva mii de poezii populare pe care le-a citit ceea ce "ne oferă mai luminos, mai înălțat" și ceea ce era străin de intervențiile culegătorilor. Astfel afirmă că „Din câte am strâns la un loc în paginile care urmează cred că poezia noastră populară apare nu numai cu valoarea ei documentară sufletească ci și cu ce a atins în culminația ei artistică, iar, de altă
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în segmentul spiritual al Universului.</footnote>. Și, nimic nu ne împiedică să considerăm același lucru și în privința segmentului spiritual în raport cu altul superior, pe măsura trecerii timpului și implicit asigurarea condițiilor de apariție a acestuia. În zorii apariției sale, regnul uman − culegător și vânător − folosea pentru existență o suprafață mare de teren, poate sute de hectare pentru fiecare om. Trecerea la agricultură, deci conștientizarea obținerii mijloacelor de subzistență, a condus la reducerea acestei suprafețe (câteva hectare pe om), iar astăzi, modernizarea agriculturii
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
treabă dacă nu o vor termina dintr-o suflare; dacă termină repede, nu ar fi mare pierdere de timp. Folosesc timpul en gros și nu en détail, așa cum trăim de fapt. Îmi amintesc de Gregorio Marañón, care se considera un „culegător de timpi morți”. De fapt, există mici petice, pauze de timp Între o ocupație și alta, asemănătoare spațiilor goale din navetele cu sticle, pe care delăsătorul le irosește. 7 Indecizia. Decizia e ca o retezare, o separație sau un salt
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători. Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
a Kalevalei, dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte lirice populare a fost cules începând cu anul 1828 de Elias Lönnrot, în timpul călătoriilor întreprinse în calitate de culegător de folclor. În alcătuirea Kanteletarului, folcloristul nu s-a folosit doar de textele culese de el, ci și de cele inventariate de precursorii săi. Varianta finală a culegerii cuprinde 652 de rune, adică 22 201 versuri și are o întindere
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în fire și se individualizează prin lumea descrisă, prin meditația asupra existenței, prin simbolurile de esență folclorica și structura metaforica, ca și prin limbajul arhaizant, ferit de prețiozitate sau livresc. Pe de altă parte, S.-Ț. este cel mai autorizat culegător de folclor contemporan de la românii din Valea Timocului. Prima sa culegere, Poezii populare de la românii din Valea Timocului (1943), conține balade antiotomane, haiducești și fantastice, care demonstrează, printre altele, rolul românilor timoceni în vehicularea cântecelor bătrânești, în transmiterea motivelor pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
a una ți-oi și spăla-o, Și-oi spăla-o-n lăcrimele Și ți-oi strânge-o-n păturele Și-oi usca-o-n gândurele, Că trăim cu mare jele...461. Urătorii nu le ocoleau pe femeile singure Dacă culegătorii de folclor ar fi adăugat, în publicațiile lor 462, lângă numele „informatorului” și date despre persoana căreia i s-a adresat colinda - zisă „la fereastră” sau „la ușe” -, reținând măcar vârsta, starea civilă, meseria și sexul acestor destinatari, categoriile în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Debutează în 1901 la „Revista ilustrata” cu balada populară, literaturizata, Năzdravanul. Mai scrie la „Arhiva someșana”, „Unirea”, „Răvașul”, „Cultură creștină” ș.a. A semnat și A.C. Albinus, Alexandru Ciplea, Cziple Sándor. Deși numeroase creații populare, scoase la lumină în genere de culegători modești, au apărut îndeosebi după anii ’70 ai secolului al XIX-lea în publicații că „Gutinul”, „Convorbiri literare”, „Gazeta poporului” „Șezătoarea” (Budapesta), „Foaia Soțietății pentru Literatură și Cultura Română în Bucovina” ș.a., prima colecție de folclor maramureșean a fost tipărită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
I. Pop-Reteganul, Aurel Iana, S. Fl. Marian, Tit Bud ș.a. În 1889 s-a tipărit articolul Despre adunarea poeziilor populare al lui Petre Dulfu, iar un an mai târziu, un Apel literar scris de S. Fl. Marian în scopul stimulării culegătorilor de literatură populară. G. Popa susține ideea înființării bibliotecilor „poporane”, prin care să se pună la dispoziția țăranilor cărțile cele mai bune sub aspect național, educativ și artistic. Contribuții de filologie și istorie, precum și recenzii la volumele unor scriitori din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]
-
, Antoniu (1868-1917), culegător de folclor. A colaborat între 1889 și 1892 la publicațiile transilvănene „Familia”, „Gutinul”, „Gazeta de Transilvania”, „Foaia ilustrată”, „Gazeta poporului”, „Luminătoriul” cu materiale de literatură populară culese din Bihor și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
Familia”, „Gutinul”, „Gazeta de Transilvania”, „Foaia ilustrată”, „Gazeta poporului”, „Luminătoriul” cu materiale de literatură populară culese din Bihor și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o valoare artistică deosebită, sunt reprezentative pentru zonele de unde au fost adunate. Culegătorul notează numai localitățile, fără nici o indicație asupra informatorilor, și face adesea confuzii între specii. Din bogatul material cules, P. a publicat în Lira Bihorului (1894) doar balade. A scris și proză, strânsă în volumele Cu vârful penei (1894) și Suspin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
altele, recenzia lui Hans Egon Holthusen la volumul Die Niemandsrose, unde expresia „morile morții” era înregistrată drept simplă „metaforă genitivală”, și cu o similară revoltă a reacționat la o presupus răuvoitoare falsificare a poeziei sale ca operă inautentică a unui „culegător de metafore”, pe care ar fi comis-o Gerhard Neumann atunci cînd i-a citit lirica, în comparație cu cea a lui Mallarmé, sub semnul „metaforei absolute”. Cu atît mai mult, decizia lui Celan de a încredința unuia ca Beda Allemann, care
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
unor intelectuali „revizioniști” sau „postmoderni” de după 1989 (Mircea Cărtărescu în primul rînd), ca și a unor politicieni în serviciul cărora s-au pus (ex.: Traian Băsescu), ieșirile vehemente împotriva idealizării „boierilor de altădată” (v. mărturiile privitoare la „botnițele” puse țăranilor culegători de struguri de pe moșiile lui... Duiliu Zamfirescu) sau antipatia la adresa monarhiei („De ziua foștilor regi, mă îmbolnăvesc subit de coprolalie”) îl arată pe autorul Îngerului a strigat ca pe un om de stînga atașat tradiției naționale, dar în niciun caz
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
arată pe prozator evoluînd într-o direcție previzibilă: opoziția dintre prezentul decăzut și trecutul mirific al Iașului se transformă în opoziția dintre realitatea brută și fantezie; locul trecutului îl ia imaginarul pur, desprins de contingent. Prozele poetice devin basme stilizate (Culegătorul de stele căzătoare, Oglinda fermecată) sau parabole stranii, apropiate de basm prin infuzia de fantastic (Fluturul morții, Spovedania unui orb). Bineînțeles, nici urmă de folclor în aceste ingenioase compoziții: parabolele-basm imaginate de Anghel au un permanent sens filozofic, iar învățăturile
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
s-au menținut în rândul oamenilor din popor. Colindele populare n-au dispărut niciodată din zonele rurale; acolo vechile texte s-au păstrat nu numai prin viu grai, ci și prin manuscrise sau tipărituri în culegeri de colinde, din grija culegătorilor de folclor. Încet, dar sigur, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, colinda de Crăciun a devenit o parte esențială a sărbătorilor populare. Trupele de muzicanți care se perindau dintr-un loc în altul pentru a cânta la diverse procesiuni și
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
oamenii primitivi sărbătoreau descoperirea focului prin cântece și jocuri. Mai târziu, odată cu apariția religiilor, focul a devenit ceva sfânt, un dar al unui zeu, sărbătorit la o anumită dată. Creștinii l-au suprapus sărbătoririi Sfântului Dumitru care, după tradiție, este culegătorul și strângătorul tuturor pâinilor și fructelor. Pentru aceasta, pledează și etimologia cuvântului Sf. Dumitru - Sân' Dumitru - Sân' Medru - Sumedru sau Simedru. Semnificația Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al morții și renașterii anuale a unei divinități fitomorfe, un
Focurile lui Sumedru se aprind vineri seara by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65276_a_66601]
-
născut la masă sau, mă rog, în jurul mesei, acolo unde s-a născut și comensalitatea, convivialitatea. Animalul se hrănește, omul gătește: iată una dintre primele mari despărțiri ale Omului de Animal - și astfel de Natură. Omul edenic era vegetarian, simplu culegător - ne spune Cartea genezei; căzut în istorie, devine omnivor. Prima sa rețetă a venit odată cu focul, din care s-a născut «triunghiul culinar» reconstituit de Levi Strauss câteva mii de ani mai târziu și care consacră opoziția natură-cultură.” Aceste două
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]