15,784 matches
-
locuia la etaj, a trebuit să fug în pripă și am împărțit un apartament cu poetul Ion Zubașcu, la capătul liniei de autobuz 368, pe Drumul Taberei. Dincolo de bloc se întindea... cîmpul. Cît am stat acolo, în primul an fusese cultivat grîu, în al doilea porumb... Deseori mă plimbam pe o cărare care ducea spre niciunde de-a curmezișul acestui cîmp și inventam situații dramatice pentru piesele mele nescrise încă. Acolo, la marginea Bucureștilor, am scris în 1987, Angajare de clown
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
artist printr-o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
pasaje? Pentru a observa că Octavian Paler îi acordă circumstanțe atenuante lui Eugen Barbu pentru rolul lui nociv de dinainte de 1989. Dacă e foarte ferm că plagiatul nu poate fi iertat, Octavian Paler nu e convins că Eugen Barbu a cultivat intrigile pentru a plăti polițe personale, depășindu-și rolul de instrument al partidului comunist și al Securității. Nu-l acuz, Doamne ferește!, pe Octavian Paler de favorizarea infractorului: pur și simplu, așa vedea el lucrurile, necrezându-l pe Eugen Barbu chiar
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
așa cum nici nu s-a intuit, îl cheamă să meargă adînc în el, dincolo de cunoscut și de limite, ca să se apropie mai tare, și mai tare de noi, spectatorii. Ca să ne alimentăm iluziile, memoria afectivă, ca să ne sprijinim teoriile, ca să cultivăm amintirile care-i conțin, care duc povestea mai departe și care nu lasă seducția să se vlăguiască. Brook, Kantor, Grotowski, Strehler, Ciulei, Vlad Mugur, de pildă, își aduc nu doar pe scenă omagiul față de actor. Texte, cărți, eseuri scrise de
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
înaripate de el. Aveam acces la ce nu se putea rosti, la forța cuvîntului, a poeziei, a rock-ului mai presus de orice. Cei de la Phoenix fugiseră deja la mijlocul anilor optzeci. Datorită lui Pittiș, generația mea, cel puțin, le-a cultivat, în absență, legenda. Datorită lui Pittiș, am cutreierat imaginar, pe străzile Londrei, la Taverna cu pricina, am simțit că sînt în centrul unei lumi și nu la marginea ei, în spatele Cortinei de Fier, acolo unde și visele riscau să fie
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
am ascultat pe neobositul Andre Previn care la cei 78 de ani cântă jazz în formație de trio, în compania unor eminenți colegi de generație. Este pianistica unui jazz cvasitradițional ce dezvoltă spiritul colocvial al comunicării muzicale. Același spirit îl cultivă și în relația cu întregul colectiv orchestral, cu publicul. Cu câteva zile mai înainte a putut fi urmărit la pupitrul B.S.O., în "cortul" cel mare, într-un program de factură clasică. Este uimitor de observat felul în care cântând
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
produselor agricole. Pentru cartofi, fructe și struguri obligațiile anuale de contractare și predare sînt următoarele: A. Cartofi. 5.000 kg/ha, pentru membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte gospodării ale populației, care, potrivit planului de cultură, au obligația să cultive cartofi. B. Fructe. Deținătorii de pomi și livezi vor contracta și preda, pentru fiecare pom roditor, următoarele cantități de fructe: - mere, pere și piersici 10 kg - căise și prune 7 kg - vișine și cireșe 5 kg Pomii din curți, în cadrul
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
imami (lideri spirituali)? Așadar, exact trăsătura pe care europenii au știut să și-o distrugă aproape complet folosind argumentul irefutabil al combaterii naționalismului și fanatismului - și anume cultivarea memoriei strămoșilor - exact ea este însușirea pe care un musulman și-o cultivă cu o hotărîre fermă. Lanțul unor luptători care au plecat din Mecca și s-au refugiat în Medina, pentru ca apoi, încetul cu încetul, să cucerească triburile arabe, imperiul persan și pe cel bizantin, lanțul acesta este certificatul de calitate al
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
funcționa o școală de ucenici agricoli, unde făceau practică studenții agronomi stagiari. Tot pe atunci, aici se realizează „Tămâioasa" un nou soi de vin, iar Ion Ionescu de la Brad realizează primul vin spumant tip șampanie din strugurii domnitorului Mihail Sturza cultivați pe dealurile Socolei. Biserica din Vișan Se spune că ̀înaintea acestei biserici, aici a existat o altă biserică din lemn, iar cea de astăzi este construită pe vechea temelie. În cimitirul din jurul bisericii se află Monumentul Eroilor din Vișan
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
din vestul Europei. Micii proprietari aparent ar avea tot interesul să aibă cea mai mare grijă de pământul pe care îl au în proprietate, fiindcă acesta constituie baza veniturilor lor. De aceea, ar urma că fiecare ar încerca să îl cultive rațional, ba chiar să încerce să-i aducă îmbunătățiri (să-l îngrașe, să-l irige etc.). Or, în România începutului de secol XX lucrurile stăteau altfel: cei mai mulți țărani nu se ocupau decât foarte puțin de pământul lor, când nu lucrau
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
să îl lucreze și preferă să îl dea în arendă (chiar pe un preț mic) și să arendeze el însuși alt pământ, cu un preț mai mare, dacă astfel obține un beneficiu mai mare. Explicația faptului că țăranul nu își cultivă propriul pământ nu este deci aceea că e leneș: dimpotrivă, aranjamentele instituționale îl determină să se comporte într-un mod care poate părea absurd (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 94). Este interesant că Gherea (1977, p. 204) face apel la un soi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
execrabili, se îndreaptă spre chinurile iadului. Cred că omul poate trece mai ușor peste grozăvia morții dacă este profund credincios. Sunt convins că această calitate te scutește de foarte mult zbucium, de enorm de multă durere sufletească. Numai că omul, cultivat sau nu, are în mod firesc încorporată în creierul său "îndoiala". Frământările provocate de această meteahnă îl fac să nui mai tihnească viața, să n-o guste din plin. Poate aceasta, îndoiala, este și cauza esențială care ne fură bucuria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
zonele Gorjului . O altă activitate extrașcolară în domeniul economic,vizata de S.Haret a fost și înființarea grădinilor școlare dusă cu succes de învățători. Prin aceste Grădini Școlare experimentale, se încerca introducerea de către învățători, în lumea satelor, deprinderea de a cultiva legume, metode mai bune de cultură pentru pământul lor, introducerea unor culturi noi de plante și pomi. Aceste grădini erau pe pământul școlii. O altă activitate extrașcolară era aceea de povățuitori în caz de boală la lipsa unui medic dar
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
o scădere de 7,6%, din care 42% au fost exploatate în județul Bács-Kiskun, 34% în județul Békés și 24% în județul Csongrád. Suprafața agricolă din regiunea Vest era de 1868 de mii de hectare, din care 27% au fost cultivate în județul Arad, 21% în Caraș-Severin, 15% în Hunedoara și 37% în județul Timiș. În cadrul terenurilor agricole ale regiunilor, cel de-al doilea mare procent îl reprezintă suprafața cu păduri. În regiunea Dél-Alföld gradul de împădurire - procentul zonelor de păduri
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a obținut o recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
județul Arad, prin urmare celelalte două județe au o pondere semnificativ mai mică în privința cultivării cerealelor decât primele două. Și în ultimii ani grâul și porumbul au constituit cele mai importante două tipuri de cereale în ambele regiuni, suprafața totală cultivată cu acestea ajungând la 79% în Dél-Alföld, și la 87% în Regiunea Vest în raport cu totalul cerealelor. Față de 2008, în regiunea din Ungaria s-a constatat o scădere atât în privința suprafeței cât și a producției medii a celor două culturi, însă
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a fost mai mare decât cea obținută în urmă cu trei ani. Cultivarea cartofilor s-a efectuat pe o suprafață care a reprezentat 0,8 % din suprafața arabilă din Dél-Alföld și 2,4% în Regiunea Vest; cea mai mare suprafață cultivată cu cartofi a deținut-o județul Timiș, iar cea mai mică, județul Békés. Producția medie de cartofi obținută în județele din Ungaria a depășit-o cu mult pe cea a județelor din România; la nivel de regiune, gospodăriile din Ungaria
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
pe terenurile arabile din Dél-Alföld culturile de sfeclă roșie ocupau abia 2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din totalul pe țară. În Regiunea Vest culturile de sfeclă de zahăr ocupau abia 0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38 înregistrând de asemenea o creștere. În regiunea din Ungaria producția medie a sfeclei de zahăr a fost ușor inferioară celei obținute în anul 2008, în timp ce în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
regiunea din Ungaria producția medie a sfeclei de zahăr a fost ușor inferioară celei obținute în anul 2008, în timp ce în Regiunea Vest a depășit cu 31% pe cea din 2008. În 2011, în județele Békés și Caraș-Severin nu s-a cultivat sfeclă de zahăr, iar în județul Hunedoara doar pe suprafețe foarte mici. În ambele regiuni a crescut importanța plantelor industriale, ocupând un procent din ce în ce mai mare în structura suprafețelor semănate. Însă creșterea suprafețelor nu a adus de fiecare dată sporirea cantității
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din ce în ce mai mare în structura suprafețelor semănate. Însă creșterea suprafețelor nu a adus de fiecare dată sporirea cantității recoltate sau îmbunătățirea producției medii. În ambele regiuni, dintre plantele oleaginoase cele mai importante sunt floarea soarelui și rapița, suprafața pe care sunt cultivate în regiunea din Ungaria este dublă, respectiv mai mare cu 150% față de cea din România. În regiunea Dél-Alföld floarea soarelui este recoltată pe o suprafață cu 2,3% mai mică decât în urmă cu trei ani, iar cantitatea produsă a
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
față de cea din România. În regiunea Dél-Alföld floarea soarelui este recoltată pe o suprafață cu 2,3% mai mică decât în urmă cu trei ani, iar cantitatea produsă a scăzut cu 10%. În 2011, în Dél Alföld floarea soarelui era cultivată pe o suprafață de 128 de mii de hectare, suprafața și cantitatea recoltată asigurând o cotă de 22% din totalul pe țară. În Regiunea Vest, floarea soarelui cultivată ocupa o suprafață 53 de mii de hectare, suprafața de producție scăzând
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
pe țară. În Regiunea Vest, floarea soarelui cultivată ocupa o suprafață 53 de mii de hectare, suprafața de producție scăzând într-o mică măsură, însă cantitatea produsă a depășit-o cu 20% pe cea obținută în 2008. Această plantă era cultivată în toate județele celor două regiuni, este adevărat însă că există diferențe semnificative; ponderea cea mai mare o are în județul Békés (17%), iar cea mai mică în județul Hunedoara, unde în 2011 suprafața cultivată cu floarea soarelui reprezenta doar
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cea mai mică în județul Hunedoara, unde în 2011 suprafața cultivată cu floarea soarelui reprezenta doar 0,4% . În ultimii trei ani cultivarea rapiței în cadrul producției vegetale pe teren arabil a cunoscut o creștere dinamică în cazul ambelor regiuni. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 16% în Dél-Alföld, iar în Regiunea Vest a crescut de peste două ori și jumătate, cantitatea produsă crescând mai dinamic în regiunea din România, fiind de aproape patru ori mai mare. Rentabilitatea cultivării rapiței este
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
după putere și nevoi, ci trebuia să întreprindă acțiuni conforme cu ale celorlalți. Regula de exploatare a terenurilor era stabilită la nivelul alegerii colective și consta în existența Flurzwang-ului. Tehnica bienală a celor două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]