139,341 matches
-
de Folclor, președinte (1981-1986) și președinte de onoare (1986) al Asociației Muzeelor de Agricultură din Franța. Numeroase volume ilustrează, în afară de cele citate, îndelungatele sale cercetări în domeniul etnologiei: Economie și înrudire (1975), Arta populară în Franța (1975), Europa ca arie culturală (1978), Povestiri și povești populare din Normandia (1980), Etnologia Franței (1986), Etnologia Europei (1990), Casa rustică: logică socială și compoziție arhitecturală (1991), Tradiția populară (1995), Nunta lui Marko, ritul și mitul pe pământ bulgar (1998). În orele petrecute la Cluj
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
care își desfășoară practicile sociale. Am făcut chiar portretul unei călugărițe pe care am cunoscut-o pe când era foarte tânără, în perioada de ucenicie, și pe care, revenind, am găsit-o stareță a mănăstirii sale, într-un climat intelectual și cultural complet diferit. Am întâlnit, apoi, persoane care culegeau plante medicinale, schițez portretul unui bătrân care cultivă mătrăgună pentru fetele din satul lui, care să le permită să-și atragă anumite favoruri și dragostea tinerilor pe care-i iubesc. Am încercat
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
portretul unui bătrân care cultivă mătrăgună pentru fetele din satul lui, care să le permită să-și atragă anumite favoruri și dragostea tinerilor pe care-i iubesc. Am încercat, deci, să fac în așa fel încât acest peisaj intelectual și cultural al României vechi, din Carpați, să nu fie prezentat doar într-un mod abstract și academic, ci prin intremediul unor vieți și chipuri omenești. Cartea e, de altfel, plină de ilustrații - sunt în total o sută zece ilustrații, fotografii, desene
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
asupra structurilor religioase... Dar în privința consecințelor asupra evoluției tradițiilor țărănești ce ați putut constata, revenind în România după 1989? încă sub regimul comunist, am constatat că controlul ideologic al populației mergea până la nivelul satului. Nu exista nici un sat fără agitator cultural și fără cămin cultural. Așadar, ansamblul teritoriului era străbătut de o rețea de funcționari ideologici ai partidului. Exista un control constant al populației, începând cu școala, chiar cu învățământul religios, și așa se face că am văzut, de exemplu, în
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
în privința consecințelor asupra evoluției tradițiilor țărănești ce ați putut constata, revenind în România după 1989? încă sub regimul comunist, am constatat că controlul ideologic al populației mergea până la nivelul satului. Nu exista nici un sat fără agitator cultural și fără cămin cultural. Așadar, ansamblul teritoriului era străbătut de o rețea de funcționari ideologici ai partidului. Exista un control constant al populației, începând cu școala, chiar cu învățământul religios, și așa se face că am văzut, de exemplu, în satul Dobrița, de două mii
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
instituționalizată de biserică, populația era lăsată să meargă la aceste ritualuri religioase - de altfel cele mai înalte autorități ale partidului spuneau că își înmormântează părinții la biserică și își căsătoresc copiii în fața statuii lui Stalin... Acest control ideologic prin agitatorii culturali se exercita și asupra practicilor festive celor mai tradiționale. Exista Festivalul "Cântarea României", care transforma totul în spectacol... Am putut, deci, asista la aceste fenomene pline de sens - la Sârbi, în Maramureș, unde dansul duminical se practica afară, sub un
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
spectacol... Am putut, deci, asista la aceste fenomene pline de sens - la Sârbi, în Maramureș, unde dansul duminical se practica afară, sub un chioșc în aer liber, în fața întregii populații. Peste câțiva ani era interzis, hora avea loc la căminul cultural, într-un loc închis, sub controlul agitatorilor partidului... Deci, într-un anume fel, controlul manifestărilor populare vechi a constat în a le transforma în spectacol, a le încadra de către funcționari ideologici ai partidului, fapt ce a avut drept consecință ineluctabilă
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
care în România s-a perpetuat o tradiție populară originală atât de puternică a fost închiderea și, prin urmare, menținerea ei oarecum artificială... O dată cu căderea regimului comunist, când totul se schimbă, explodează, se extinde radioul, discul, televiziunea, ansamblul elementelor vieții culturale vechi e complet transformat. Se poate spune, deci, că această civilizație intră în muzeu. Cum priviți acest fenomen de "muzeificare" a ceea altădată fusese foarte viu și care mai rămâne astfel doar fragmentar în comportamente, ritualuri etc. E ceva care
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
stăpânirea mijloacelor noastre conceptuale, de expresie. De asemenea, în măsura în care diferitele noastre limbi naționale sunt amenințate de o limbă universală care se impune, care conduce nu numai comunicarea științifică, ci și - și mai ales - comunicarea mediatică, care e susținută de industrii culturale extaordinar de puternice din punct de vedere economic și financiar, așadar, dacă pierdem stăpânirea mijloacelor noastre de conceptualizare și de expresie, atunci pierdem și instrumentele devenirii noastre. Deci, în momentul în care Uniunea Europeană se lărgește și în care ea trebuie
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Luminița Marcu Rafinații, hermeneuții, hair-splitter-ii, erudiții, incredibilii cunoscători de limbi vechi, toți aceștia formează un fel de familie aparte în orice sistem cultural. Ei sînt priviți fie cu admirație necondiționată și au în jurul lor discipoli fanatici (amintiți-vă de studentele care se apucă de sanscrită din amor intelectual pentru vreun astfel de savant), fie cu neîncredere. Unii dintre ei, deși sînt tobă de
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
așa cum este Noica. El judecă lumea de azi cu pilde din lumea veche, dar în tot acest proces rămîne un contemporan al nostru plin de umor. Andrei Cornea și-a adunat de curînd într-o carte articolele apărute în Observator cultural în rubrica Cuvintelnic fără frontiere. Că aceste articole cîștigă prin adunarea în volum mi se pare un lucru cert. Cititorul grăbit de reviste, fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte și citite în tihnă
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
Cornea și-a adunat de curînd într-o carte articolele apărute în Observator cultural în rubrica Cuvintelnic fără frontiere. Că aceste articole cîștigă prin adunarea în volum mi se pare un lucru cert. Cititorul grăbit de reviste, fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte și citite în tihnă, articolele lui Andrei Cornea își arată adevărata față. În mod neașteptat, ceea ce frapează în primul rînd este accesibilitatea. Probabil faptul că au fost gîndite pentru presă își
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
accesibilitatea. Probabil faptul că au fost gîndite pentru presă își spune cuvîntul. Cei care au citit însă Ecclesiocrația, cartea lui Andrei Cornea din 1984, știu de fapt că autorul reușește să fie accesibil chiar și atunci cînd vorbește despre "mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină". Merită să amintim aici această splendidă carte, cu un subiect mai degrabă specializat și care reușește totuși să prindă cititorul în mreje. Că va fi existat în anii '80 o lectură politizată a ei
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
pentru a impune această idee nu era de respins sublinierea anumitor paralelisme și echivalențe între cele două Testamente, ba chiar construirea paralelismelor acolo unde acestea erau inexistente." Unde găsim ironia într-un astfel de text? Gîndiți-vă la sutele de emisiuni culturale la radio sau televizor în care niște voci înfiorate citează primul paragraf evanghelic sau la compunerile școlare care încep cu același text uzat și abuzat și citiți apoi începutul articolului lui Andrei Cornea: Apoi a urmat Greșeala. De traducere, de
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
de care individul se teme cel mai mult, organismul său.... Culoarul absurdului. În care pătrunzi într-o zi și din care nu mai poți să ieși până ce viața nu se confundă cu el în întregime. Chinezii care, cu revoluția lor culturală, au schimbat cuvintele dezbină și stăpânește cu agită și stăpânește, replica asiatică la dictonul roman DIVIDE ET IMPERA! Alt predicat. Stockholm, iulie 1977. Băncile suedeze de un granit roșcat, cu stâlpi grei, zgrunțuroși. Am pus mâna în treacăt pe unul
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
roșii", "unele înjură ce celelalte laudă și vice versa", verva și animația călătoriei cu poștalionul, la 1848, pe drumul dintre București și Iași. Ion Ghica se arată stăpânit de o fervoare deosebită în a surprinde climatul momentului, posedă știința dimensionării culturalului și politicului, și mai mult decât orice, știe să scoată efecte din inteligibilitatea analitică a detaliilor. De aici, punerea în scenă ca după un scenariu bine pus la punct, a expresiilor "se fură ca în vremea lui Caragea"sau "a
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
exclusiv vizual. Sursa nemijlocită a acestui nou proiect artistic sînt cărțile imemoriale, ediția rară, manuscrisul miniat sau incunabula, izolate într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare. Miza acestor construcții plastice este memoria culturală a privitorului și ambiguitatea care se naște inevitabil în actul percepției. Textul deposedat de orice sens narativ, complet opacizat prin mimetism grafic, pare o resuscitare a cine știe cărei limbi uitate, după cum Cartea, în ansamblul ei, rememorează biblioteci și civilizații pierdute. Chiar dacă
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
determinată și, evident, nici un specific local sau regional, în România problema Cărții-obiect s-a particularizat indiscutabil după l990. Pentru că dincolo de nenumăratele ei posibilități expresive, Cartea-obiect a devenit un subiect de meditație morală, iar destinul său a căpătat accente patetice. Memoria culturală s-a transformat în rememorarea unei drame și imaginea butaforică a cărții s-a preschimbat într-un mormînt gol, cu alte cuvinte în cenotaf. Parcă anume spre a fractura continuitatea noastră simbolică și a ne dizloca din istorie conștiința de
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
într-un mormînt gol, cu alte cuvinte în cenotaf. Parcă anume spre a fractura continuitatea noastră simbolică și a ne dizloca din istorie conștiința de sine, forțele obscure din '89 au asasinat literalmente cele două repere majore ale oricărei existențe culturale: Muzeul și Biblioteca. Altfel spus, memoria figurativă și memoria narativă. Dacă Muzeul a fost recuperat, Biblioteca a murit asemenea străbunicii sale din Alexandria. Și în acest context, expozițiile consacrate în ultimii ani obiectualității Cărții au oferit imaginea gravă a ceremonialurilor
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
oglinda ei vie și fremătătoare. La noi s-a căutat îndepărtarea fastuoaselor "toalete"de epocă. Istoria a început "azi"și "acum"odată cu construcția socialismului și comunismului. Cu o furie teribilă au fost culcate la pămînt povești și case, mînăstiri, edificii culturale. S-a trecut cu buldozerul peste ziduri și peste suflete. Să nu mai rămînă nici o urmă a rafinamentului, să nu mai existe depozitarul individualităților, ci doar uniformizarea hidoasă propusă de ideologi și ideologii. Armoniile au fost înlocuite de dezechilibre, ideea
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
Ilovici, interesul, cu mult mai serios decît am fi tentați să recunoaștem, pentru filosofie, Mihail Sebastian, în scrisorile către Martha Bibescu, mărturisește că "nu credșeț în teatru", în timp ce prințesa Bibesco, ne dăm seama, are încredere în cinematografie. în lipsa unei reviste culturale care să ia în serios și biografia personalităților de la noi (a celor care ne marchează imaginarul colectiv național, în special), ceea ce face revista Manuscriptum este tocmai această apropiere de scriitori ca oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
epuizat resursele. Problema este dacă dl Borbély a auzit ce i-a spus, la simpozion, în alți termeni, dna Cordoș: nu poți pretinde multiculturalism unei cronici literare. Ar fi o prostie. S-ar muta greutatea aprecierii de pe estetic pe ideologic, cultural, filosofic, pe feminism ori pe political correctness. Multiculturaliștii au problemele lor: ar face bine să lase esteticul în seama bieților foiletoniști, revoluți și frivoli. Nu doar fiindcă îl disprețuiesc, dar fiindcă însuși felul lor de a citi literautra îi ține
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă și limbii române dar socotim că, în afară de izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D.
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
izolarea geografică inclusă în acest concept s-ar cuveni să fie prezentă și izolarea culturală. Dacă prima nu poate fi schimbată, a doua este supusă modificării; aici exemplul limbii române este edificator: separată de celelalte limbi romanice și geografic și cultural, din sec. XVII-lea, al XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D. Cantemir - s-au reluat legăturile cu limbile și culturile romanice apusene și, astfel ne-am "integrat"în Europa. De asemenea nu ar fi lipsit de interes
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
au tot interesul ca lumea de rând să fie și să rămână tembelă - motiv pentru care își formează ucenici după tiparul lor, tembeli și abilitați în tembelizarea celorlalți; și au tot interesul ca noi, cititorii și autorii articolelor din revistele culturale, să tăcem sau să nu ne facem auziți până când se retrag ei, pe urmă n-avem decât să trăncănim și să scriem tot ce ne trece prin cap că nu mai contează și oricum nu ne aude nimeni. Care este
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]