3,441 matches
-
anunțase invazia României, de către vreun inamic... De fapt, greșiseră direcția, doar: inamicul României există, da! - dar el este la București!!! - tronează, îmbuibat de comisioane trădătoare de patrie, în tronurile de la palatele Victoria și Cotroceni! ...Țărani. Oameni ai pământului. Adică, autentici cunoscători ai pământului. Nu precum “alde Marincea”, directorul Institutului de Geologie-București, care, deși s-a bâlbâit cumplit, cu toată ceata lui de afoni într-ale Mumei Geea, servili și cu totul ignobili (încurcând teribil mințile oamenilor... afară de mințile OAMENILOR LOCULUI, CARE
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
cinste unui stat care este membru NATO și membru al UE. Nu trebuie să umble cu coloana vertebrală îndoita numai ca să fie invitată la tot felul de recepții la Belgrad. Este de neînțeles de ce domnul ministru Corlățean, care este un cunoscător aprofundat al Șerbiei, al zonei și al românilor din Șerbia, este de acord să mențin astfel de indivizi în posturi acolo”, a declarat Eugen Popescu. La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului participă aproximativ o sută de persoane, între care
Comunitatea românească din Serbia cere retragerea consulului general al României de la Zaicear [Corola-blog/BlogPost/93359_a_94651]
-
se prelinge sânge chiar deasupra pozei din ziar reprezentând doi arabi așezați pe scaune, fumând din narghilele cu priviri impenetrabile. Intrăm într-un restaurant arăbesc popular unde vin să mănânce muncitori sau simpli trecători, cumpărători, turiști. Un loc frecventat de cunoscătorii humusului. Aici se prepară unul din cele mai bune din oraș. Humusul nu se prepară ca o mâncare oarecare. El se prepară cu sufletul îmi spune Sharon. Ocupăm o masă astfel încât cele două scaune rămase libere să poată fi ocupate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
jurnalism; Nu există un asemenea reportaj sau comentariu, fiindcă Marian Petcu nu a scris așa ceva, domnia sa fiind însă autorul unor cărți, printre care și câteva despre istoria jurnalismului în Românie. Ce-i drept, unele intens contestate, cu argumente solide, de către cunoscători ai subiectului. Mă veți întreba, de bună seamă, de unde și până unde o asemenea asociere? Răspund: pentru că dacă lui F BruneaFox- clasic al gazetăriei - nu i-a trecut niciodată prin minte să conteste condiția de creator a jurnalisticii, în schimb
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
aceste mării enciclopedii de limba franceză nu este convingător, atunci să analizăm ”Enciclopedia Britanică” (începând cu ediția din 1911), care conține și ea un lung articol dedicat personalității lui Eminescu, din păcate având unele date biografice eronate. Autorul, un erudit cunoscător al literaturii române, dar și faimos cărturar evreu al vremii, afirmă despre Eminescu, nici mai mult nici mai putin, că ”este cel mai mare poet al român al secolului XIX”, că ”a devenit primul dintre poeții moderni ai țării sale
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Altfel spus, iată că de trei ani încoace, din ziua de 07 ianuarie 2013 - Praznicul Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, ne facem părtași la nașterea în viața cea veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată și propovăduitor al dreptei credințe creștine - Arhiepiscopul Epifanie Norocel al Buzăului și Vrancei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea creștinească a vieții, a slujirii și pastorației misionare
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
1550. Cea dintâi școală înaltă în țările noastre s-a întemeiat în Iași, pe vremea lui Vasile Lupu (secolul al XVII-lea, n.r.). (...) Dascălii noștri veniră de la școala din Kiev. Ei trebuiau să dea domniei cărturarii de câri era nevoie, cunoscători de slavonește și grecește. În Țară Românească, o școală de acest fel a fost așezată de Șerban Cantacuzino în biserică Sf. Sava (sfârșitul sec. al XVII-lea, n.r.). În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, în sfârșit, incep
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
A.E. a încercat să treacă totul în contul său; patron închipuit al Stațiunii, s-a ridicat deasupra Magistratului - cel cu adevărat desemnat să conducă, potrivit LEGII, pe care unii încă o mai numesc „destin” - și, mai ales, împotriva Castelanului, cunoscător al magiei, știința științelor, pentru că, azi, un ordinator nu poate să prefacă un toiag în șarpe, precum Ietro-egipteanul, odinioară. Mai mult: A.E. încearcă să stabilească, insidios, cam ce vom spune noi despre el, autorul. Atunci când noi încă nu existam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
află imediat la dreapta. Spițerul arătă spre un bărbat Înalt și bine legat, care depășea cu mai bine de o palmă capetele tuturor celorlalți. Ochii blânzi ai câinelui Îi luceau pe chip, pe sub pleoapele greoaie. — Augustino di Menico, filosof natural, cunoscător al celor mai ascunse taine ale Creației. Abia s-a Întors după o ședere de câțiva ani În Îndepărtata și necredincioasa cetate Tripoli, unde s-a aplecat asupra scrierilor păgânilor, pentru a le reda În limba noastră. Expert În alchimie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai ascunse taine ale Creației. Abia s-a Întors după o ședere de câțiva ani În Îndepărtata și necredincioasa cetate Tripoli, unde s-a aplecat asupra scrierilor păgânilor, pentru a le reda În limba noastră. Expert În alchimie și mare cunoscător de limbi străvechi, ca de altminteri și vecinul său, Antonio da Peretola, jurist și notar, ilustru expert În ambele Drepturi, continuă el, Îndreptându-și degetul spre un chip cu trăsături ascuțite și echivoce, ca ale unei vulpi. Bărbatul răspunse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui. — De ce ai spus că astrul serii e pentagonal? Celălalt Îi azvârli o privire ironică. — Doar nu vrei să mă faci să cred că nu știi, messer Durante, răspunse el pe un ton de stupoare simulată. Cu faima dumitale de cunoscător al mișcărilor cerești? Dante roși, rănit de această observație. — Nu, cu siguranță. Dar de ce Venus și iubirea ar trebui să aducă angoasă? — Mă mai Întrebi? Într-adevăr, nu știi? Sau nu crezi că Amor călăuzește pașii Morții? De ce te gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
altceva, fără să Își dea seama de felul În care cuvintele lor, povestirile sau cărțile lor Îmi ofereau material pentru scrierea mea. Prieteni ca Diego Gabutti, cu fantezia sa pirotehnică, cu adevărat ultimul dintre marii futuriști. Sau Igor Longo, extraordinar cunoscător al prozei detectivistice din Întreaga lume. Și apoi Leonardo Gori, Daniele Cambiaso, Renée Vink, autori și pasionați cititori de romane istorice polițiste, cu care de atâtea ori am schimbat idei și impresii. Alții, care, În schimb, au contribuit nemijlocit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ceva făcut În prealabil, și nu din nefăcutul, din increatul premergător Începuturilor. Și tocmai ei sunt modelați după chipul și asemănarea Domnului... Destul de ciudat, nu găsiți? - Unde vreți să ajungeți cu aceste speculații nici măcar foarte subtile, după părerea mea de cunoscător, recunosc, mediocru al textelor sacre? - Nicăieri, În mod special. Mi se pare Însă de domeniul evidenței faptul că ne aflăm Încă o dată În fața unei transfigurări simbolice nebuloase a adevărului simplisim că originea Pământului și a principalului său locatar, omul, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
apropia, am auzit împușcătura și, în aceeași clipă, un strigăt. Pe urmă, nimic. — Cum te simți? — Cred că am pierdut mult sânge. Mecanicul scoase un cuțit ascuțit, îi tăie cracul pantalonului și se uită la rană cu o privire de cunoscător. — O să scapi de asta, dar mă tem că vei șchiopăta toată viața... - Făcu un gest semnificativ arătând împrejur și adăugă zâmbind ironic: Așa cum stau lucrurile, poți să te consideri mulțumit, deoarece colegii tăi sunt într-o situație mai dificilă. — Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spuse prietenul meu întorcându-se către John Euripide, în vreme ce mă ajuta să mă ridic. Căzusem în genunchi de rușine, fără să observ, și m-am simțit de două ori mai umilit văzând în ce hal ajunsesem să stau în fața acestor cunoscători ai literaturii. - Tot ceea am văzut astăzi aici este lipsit de valoare, domnule Euripide, continuă Maro, și sunt convins că ați făcut lucrul acesta cu bună știință, deși, sincer, nu înțeleg ce anume vă îndeamnă spre așa ceva. Este îngrozitor. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-mi umple timpul cu așteptarea răspunsului. Dumnezeu mi-e martor, iar de-acum Îmi veți fi și dumneavoastră, că am scris multe scrisori În viața mea. Și că aproape toate au fost adresate unei singure persoane, lui Mendel Osipovici. Dumneavoastră, cunoscător al operei sale (și nu am intenția de a vă reproșa acele inexactități În monografia pe care i-ați dedicat-o), nu va trebui să vă Încărcați memoria cu cine știe ce amănunte, așadar puteți reține ceea ce vi se pare esențial. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de preț căreia Însă Îi cam lipseau ceva pagini, precum un exemplar pe care Îl returnez librarului ca fiind necorespunzător. Orbită de furie și de căință, abia dacă am observat pata timbrului aidoma unei peceți de ceară. Dumneavoastră, ca un cunoscător al operei lui Mendel Osipovici, v-ați putea imagina cum ar fi descris el această scenă, poate ca un portret flamand, lumina ce se prefira printre draperii pe chipul și mîinile tinerei femei. Oare, pentru luminozitatea picturii, credeți că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
științifică, ceea ce a facilitat interpretarea și explicarea fenomenelor istorice care au jalonat drumul parcurs de comunitățile umane în devenirea lor. Cercetarea și documentarea făcute în instituțiile de profil au fost dublate de informarea și cercetarea directă, la fața locului, la cunoscătorii realităților din lumea satului. Nu m-am limitat la informații numai de la „oamenii bătrâni și buni” din Lunca, deoarece am considerat că trebuie cunoscute realitățile socialeconomice ale locului (comuna Filipeni) în care s-au integrat luncașii „dorneni”, reprezentate de satele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Anton din Fruntești, personaj care apare în mai multe zapise de vânzare-cumpărare, încât este dificil să admitem „satul Siliștea lui Dragomir, la gura Dunaviciorului”, deși cel care redactează actul de cercetare a fost însoțit de oameni buni și bătrâni, cunoscători ai locurilor. Din îndelungatele procese pe care răzeșii din Fruntești le-au avut cu boierii Rosetti, când s-au cercetat toate documentele vechi pentru a se stabili dacă pretențiile răzeșilor sunt întemeiate, s-a tras concluzia că vechea poiană a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gh. Boca, în vârstă de 90 de ani în 1970, absolvent al școlii de agricultură de la Trifești - Roman, se dovedește a fi un foarte atent cunoscător al raporturilor dintre țăranii luncași și boierii Rosetti și Sterian, precum și a raporturilor dintre luncașii clăcași și locuitorii satelor răzășești din jur. Pe aceeași linie se înscrie și mărturia lui Constantin Boca și Vasile Boca, ambii domiciliați în București, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a constituit numai din judecătorul delegat Alex. Pătârlăgeanu și din Virginia Lambrino, proprietara moșiei. Discuțiile și încheierea procesului verbal s-au desfășurat la sediul administrației moșiei, și nu la primărie, cum ar fi fost normal și firesc. În absența unui cunoscător al locului și suprafețelor, sau luat de bune toate informațiile date de proprietara Virginia Lambrino, la care s-au adăugat unele date culese din localitate. Evident, proprietara a indicat spre expropriere locurile mai puțin fertile, atât din trupul de moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lambrino și 20 ha de la Sofia Boteanu. Virginia Lambrino a vândut moșia unui procuror din Bacău, Mina Gorovei care, neputând să o exploateze, o vinde profesorului universitar Iliescu-Brâncuși care a angajat ca administrator pe Spiridon Manolache, un om energic, bun cunoscător al muncii din agricultură și a locurilor, care a reușit să rentabilizeze activitatea agricolă. Începutul celui de-al doilea război mondial l-a determinat pe proprietarul IliescuBrâncuși să înceapă, prin administrator, să vândă porțiuni din moșie. Luncașii au reușit să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și și-a diversificat activitatea, incluzând și un cercă al jucătorilor de șah. Din echipa de dansuri din 1938 a făcut parte și Mircea Ignătescu, meșter în toate și bun dansator. De altfel, fiind cunoscut în Luncași ca un bun cunoscător al jocurilor populare, a fost chemat, prin anii 70, să le arate celor tineri „figurile”. Le-a arătat, după cum îmi spunea, dar nu de multe ori, și care a priceput, a priceput, și care nu, nu. în 1948, director de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se întâmpla să-l prindă, urma să se căsătorească. Dacă luncașii aveau nunțile lor, cu obiceiuri ca în Bucovina, cu timpul au uitat unele practici rămase în locurile de plecare: „Iertăciunea” mirilor, își cer iertare de la părinți, prin intermediul unui cunoscător al textului (acum nu se mai poartă); au uitat și de toate orațiile de nuntă, totul s-a simplificat, nunta nu mai este un spectacol, este un contract și o mică afacere. La Fruntești, după cum am aflat din cele scrise
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]