385,569 matches
-
poate spune că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o limbă meșteră. Cateheza va cuprinde exordiul, narațiunea și încheierea și, cu Augustin, narratio devine metoda fundamentală a catehezei. Sunt fixate trei principii didactice, și ele privesc alegerea materiei, așezarea materiei și expunerea ei. Cele trei principii sunt: a) non multa, sed multum („nu multe, ci
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
patru părți. La acestea se adaugă introducerea (p.7-8), în care autorul expune pe scurt motivația ce a determinat apariția volumului și oferă unele explicații de ordin metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele I a.Chr-I p.Chr), fiind evocate în acest sens expedițiile proconsulilor provinciei Macedonia Terentius Varro
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nord al Mării Negre; toată această largă expunere (p. 71-92) are rolul de a fixa condițiile geopolitice în care se vor desfășura războaiele dacice purtate de romani. După prezentarea contextului politic extern, au torul se referă la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aparatului critic, actualizând sursele epigrafice, și au inserat addenda, în care sunt prezentate cercetările recente privitoare la istoria Daciei romane. De asemenea, au introdus o notă asupra ediției (p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai multe capitole. Ele sunt precedate de o Introducere, numită Cucerirea Daciei de romani (p. 19-47). Partea I, Dacia în apărarea Imperiului Roman (p. 49-100), este divizată în șase capitole (acestea au mai multe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane (p. 36-74; cuprinde subcapitolele 3.1. Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor inscripții mărunte gnostice, creștine sau laice (p. 34-35, 177-187, 119, 143-144, 177-187, 218-265, 365368, 381-409, 418-422, 427-444, 448-488), în judecarea fără menajamente a istoriografiei creștinismului timpuriu carpato-dunăreano-pontic (p. 74106, 110-112, 117-121, 133 137, 142-143, 270-271, 299-301, 369-371). Toate materialele cuprinse în volum reprezintă contribuții deosebit de valoroase la stimularea cercetării contextualizate, aprofundate și lipsite de prejudecăți a creștinismului din Dacia romană și postromană. Dintre cele care se referă strict la istoria creștinismului în fostele provincii dacice, o mențiune aparte merită studiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
milă față de aproape, de a-l convinge să renunțe la concepția sa și să îmbrățișeze doctrina adevărată (Vt te salubriter veritas vincat (Contra Iulianun, III, 21, 42): le Contra Iulianum, une oeuvre polémique à caractère protreptique, p. 181-187). Volumul mai cuprinde Bibliographie (p. 189-206), Présentation des auteurs (p. 207-208) și Index des noms d’auteurs anciens, de personnages historiques et mythologiques (p. 209-212). G. W. BOWERSOCK, Iulian Apostatul, prefață de OCTAVIAN BOUNEGRU, ediție îngrijită și traducere de IRINA IONIȚĂ și CRISTINA
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 9-10); B. Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos, iar secolul V p.Chr. este corelat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice. Ilustrațiile la care face trimitere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o anumită chestiune reprezintă numai rareori sau chiar niciodată întregul adevăr, numai prin confruntarea opiniilor opuse putem avea șansa de a ajunge la restul adevărului. În al treilea rînd, chiar dacă opinia unanim admisă ar fi nu doar adevărată, ci ar cuprinde întregul adevăr, dacă nu se permite ca ea să fie contestată cu toată vigoarea și seriozitatea, cei mai mulți dintre aceia care o acceptă o vor împărtăși în felul în care sînt împărtășite prejudecățile, cu prea puțină înțelegere și sensibilitate pentru temeiurile
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Alcalay. În pofida numelui, această teorie nu are nici o legătură cu relativitatea cunoașterii umane, cu imposibilitatea cunoașterii adevărului. În plus, chiar dacă am trece peste aceste considerente, unanim acceptate astăzi și ne-am ambiționa să deslușim idei generale de absolut și relativ cuprinse în respectiva teorie am fi descumpăniți. Fiindcă e mai degrabă o teorie a absolutului. Astfel, relativitatea sistemelor de referință era cunoscută de pe vremea lui Galilei, iar timpul și spațiul care apar diferite, măsurate fiind din sisteme distincte - elementul nou, introdus
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
vreme de câțiva ani în top-ul editurilor de succes tocmai datorită colecțiilor de literatură SF. Astfel, au apărut mai multe dicționare dintre care este de reținut dicționarul de SF românesc coordonat de Mihai-Dan Pavelescu (Nemira, 1999), un dicționar care cuprinde și o anexă exhaustivă cu cărțile și autorii români apăruți numai după 1990. Un specialist în SF este și Mircea Opriță, actualul director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, care a și scris un studiu de referință intitulat Anticipația românească
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
n-ai rostit vorbele astea în fața cuiva, liliacul își aparține.” Odată rostite, “te pomenești că ai rămas fără cuvinte, și fără copac.” Astfel de conversații trimit cititorul la titlul enigmatic al cărții și dau o oarecare idee despre cauza înstrăinării cuprinse în el. Tribulațiile personajului se ivesc cel mai adesea din impetuozitatea gândului care “se rostește pe sine”, din ruperea lui de lume și de sine. Punându-și masca copilăriei, autoarea scoate în evidență cauza nebănuită a destrămării ființei, înstrăinarea prin
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
Ion Pillat și un profesor, un “privat dozent”, aducând la cunoștința auditorilor de curs liber cele mai recente sinteze în materie, cu necesarele întoarceri la precursori. O lungă și valoroasă serie de asemenea conferințe, dublând un tot atât de exersat traducător, este cuprinsă în cel de al cincilea volum de Opere, recent apărut - în partea întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
să fi dat undeva o motivație a proiectului și nici nu cred că era absolut necesar. Ne ajung cele 30 de cărți din colecția „Canon” pentru a înțelege intențiile și pentru a face observațiile critice deductibile. Tabloul general al scriitorilor cuprinși în „Canonul” de la Editura „Aula” suferă, așa cum arată el până în acest moment, în primul rând la capitolul clasicilor. Din această categorie, care trebuia să fie prioritară, au apărut micromonografii numai despre Ioan Slavici (realizată de Cornel Ungureanu) și George Coșbuc
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
dintre aceste micromonografii par un fel de lucrări de licență mai răsărite, dar nu vreau să intru acum în analiza detaliată a prezentărilor, pentru că mă interesează modul de gândire și principiul de construcție. După părerea mea, jumătate din numărul numelor cuprinse în acest tablou nu sunt justificate, nu sunt credibile și deci nici creditabile. Spuneam că e impropriu să fie incluși aici criticii. Dar, mai ales stau sub semnul întrebării, al dubiului major, toate aceste nume din ultimul val. Nu e
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
așa fel încât entuziasmul ușor exasperat și exasperarea puțintel entuziastă sunt ca niște arcuri misterioase ce nu-și prea greșesc ținta. În fond melancoliile autorului, alături de verva spumoasă, ca o șampanie bine frapată a scriiturii dilată interesul față de majoritatea textelor cuprinse în acest volum, parte dintre ele produse la începutul anilor ^90, pe vremea când compozitorul Valentin Petculescu deținea rubrica muzicală a “Luceafărului”, iar scriitorul cu același nume (re)anima în răstimpuri paginile “Actualității muzicale”. Nu pentru informația torențială, de ultimă
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
zăpada părea a fi cenușie. Soarele strălucea neconvingător. Pe stradă stătea un tanc. Profesorul Andrews deschise fereastra, atât de insolită era priveliștea. Aerul geros l-a izbit în față. Pe lângă tanc se învârteau siluete minuscule, fără îndoială soldați. Deodată îl cuprinse o neliniște, poate cafeaua fusese prea tare. Căută în buzunare foaia cu numărul de telefon al Goshiei și-și formulă în minte întrebarea politicoasă, dar hotărâtă: de ce nu a sunat încă și ce este cu geanta lui. În receptor nu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
În receptor nu era ton. Formă numărul încă de câteva ori. Apoi formă un număr de Anglia - același lucru. Încercă toate numerele care îi veneau în minte. Telefonul era stricat, dar își amintea că bărbosul sunase ieri de pe el. Îl cuprinse furia. Se îmbrăcă repede și coborî cu liftul până jos. După o oră de rătăciri printre blocuri (i se păreau toate la fel), găsi în sfârșit alt telefon, dar își dădu seama că nu are monede poloneze. Doar două bancnote
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
case, din ce în ce mai înghețat și mai disperat. Nici măcar nu știa când se întunecase. Nimeri printr-o minune la tanc, lângă care ardea acum vesel un foc într-un coș metalic. Soldații, cu pușca pe spate, își încălzeau mâinile la el. Îl cuprinse o frică atavică și se retrase repede în parcul întunecat, dar mulțumită tancului reuși să-și localizeze blocul - își amintea peisajul de pe geam. Se simți ușurat să se găsească din nou în locuința străină și închise după el ușa cu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]