2,097 matches
-
bardul de la Mircești l-a ascultat pe Țurcanu, care a povestit cum a plecat din Vaslui cu cei 9 ostași din grupa lui; cum i-a poreclit în glumă un bătrân de pe la ei, spunându-le că-s mândri ca niște „curcani”; cum în luptele grele în care s-au purtat cu vitejie, flăcăii au căzut pe rând, rămânând în cele din urmă doar el singur. Alecsandri a ascultat cu admirație vorbele sergentului pe pieptul căruia strălucea „Steaua României cu spade”, rezervată
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
ascultat cu admirație vorbele sergentului pe pieptul căruia strălucea „Steaua României cu spade”, rezervată doar ofițerilor. La câteva săptămâni de la acea întâmplare, poetul publică în revista „Convorbiri literare” ciclul de poezii „Ostașii noștri” printre care se numără și poeziile „Peneș Curcanul” și „Sergentul” . Anii au trecut. Cerul Europei s-a întunecat din cauza izbucnirii primului război mondial (1914 1918). Deși avea vârsta de 62 de ani, Constantin Țurcanu s-a prezentat în 1916, la Regiment, cerând să fie trimis pe front ca
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
pe comandantul părții sedentare a Regimentului 25 Racova să-i aprobe plecarea pe front, ca voluntar, prin Ordinul 1 din 15 august 1916 a Decretului 2784; și-a îmbrăcat noua uniformă, refuzând șapca de infanterist, luând vechea lui căciulă de „curcan”. S-a prezentat pe frontul din Oituz, fiind prezent mereu în mijlocul militarilor tineri pe care-i sfătuia să aibă o comportare demnă în fața vrăjmașului. Acolo, la Oituz, se născu o chemare: „Pe aici nu se trece”, care a electrizat pe
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
rămână în rândul armatei. De aceea, în 1922, comandantul Regimentului 25 Vaslui hotărăște rămânerea lui în rândul cadrelor active până la sfârșitul vieții, slujind ca port-drapel al regimentului. La 15 noiembrie 1932, la vârsta de 72 de ani, inima lui „Peneș Curcanul”, care bătuse la unison cu marea inimă a poporului din care făcea parte, încetă să mai țină cadența. Ostenită, intră în veșnicul repaus. O tristețe cuprinse întregul regiment, de la comandant până la ultimul ostaș. Înmormântarea a avut loc în cimitirul din apropierea
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
și războiul pentru reîntregirea neamului 1914-1918, îi păstrează neîntinată memoria și îi evocă faptele cu recunoștință, transmițându-i cu mândrie din generație în generație, ca pe o torță aprinsă, această glorie fără de moarte a eroilor pentru patrie și neam. „PENEȘ CURCANUL” (fragmente) Vasile Alecsandri „Plecat-am nouă din Vaslui, Și cu sergentul zece Și nu era, zău, nimănui În piept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari Români de viță veche Purtând opinci, suman,ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de jug Sărmana, scumpa țară. Așa ne spuse-n graiul său Sergentul Mătrăgună
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
lui Dimitrie Cantemir, de Dumitru Almaș.......................................... ................................45 Alexandru Ioan Cuza - Domnul Unirii Principatelor Române.. 50 Alexandru Ioan Cuza, de Victor Eftimiu................................... 52 Cinste și omenie, de Petru Demetru Popescu............................ 54 Elena Cuza Conacul de la Solești........................................ .. 56 Constantin Țurcanu........................................ ........................... 58 „Peneș Curcanul”, de Vasile Alecsandri................................... 64 Sergentul, de Vasile Alecsandri..................................... ........... 65 Mărturii istorice....................................... .................................. 67 Bibliografie selectivă...................................... ........................... 71 </reflist>
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Saveta trebăluia prin casă, îi veni să îngâne un cântec, își mușcă singură limba. Se certă în gând pentru ce era să facă și continua să-și vadă de ale ei. Se rotise soarele peste sat ca o coadă de curcan. Ici colo lătra câte un câine, mirosea a zăpadă, iar în sobă se jucau două flăcări. - Lasă, tată, nu te uita că era să-ți dai drumul la glas. Era a dor, a jale, a dragoste. știi, fata tatii, în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pământii ? Ticul buzelor se tot accentua, tremur continuu. Își vârî obrazul sub șuvoiul de apă. Lăsă apa să se scurgă pe pleoape, pe nas, pe bărbie. S-ar fi recunoscut, la fel de bine, într-un cap de crocodil sau hipopotam sau curcan sau ied, totuna, oricum nu se putea citi nimic pe aceste carcase. Resturile unor meteoriți sau marțieni, rotunjite de vânt, să pară omenești în goana atâtor travestiri ?... Se opri în dreptul ghișeului : nu mai era nimeni. Așteptă, funcționara nu reapăru. Urcă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spectatori înveseliți de căderile cara ghioase, de obrajii mereu mai murdari de fard, pete roșii, vineții și verzi pe bărbie, pe nasul de carton, pe urechile blegi de catifea și pe fruntea dilatată și pe gâtul subțire și lung, de curcan. Cearcăne mereu mai adânci sub privirea holbată ! Abia își revine, scutură hainele, umerii osoși, își îndreaptă spinarea de gloabă sfântă și haioasă, scena se rotește, dându-l de-a dura : triplu salt absolut. Capul de asin cade, aiurea, unde nu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Înger, că de-aia pupă termometrul, da’ când le zice, le zice. Noroc! Vorba aia: nu e pasăre ca porcul, să zboare din floare-n floare... Eu m-am decis: dau porcul de la țară de suflet, iar de Crăciun cumpăr curcan, ca americanii. Îl face nevastă-mea cum știe ea, cu dichis, cu mirodenii, dă cu vin peste el, să vezi gust atunci. Ce atâta porc, ne mai crește și colesterolul!? Gicu duce paharul la gură, dar se răzgândește la jumătatea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
arătându-și dorsala albăstruie-roză și burta gălbuie. Au tresărit recunoscând-o fără tăgadă, și-au rămas uimiți de frumusețea ei nefirească. Animalele prezente din folclor: corbi, scorpii, cai, vulpi și pisicile maronii completau tabloul viețuitoarelor mării din năvod, alături de vestiții curcani sălbatici care se strigau prin curtea fără de sfârșit a pescarilor; când aveau nevoie, pescărușii erau momiți în plase cu o mână de mărunțiș: ceatal, hamsii, rizeafcă albă, gingirică, aterină și bacalia vicioasă fiindcă marea secătuită refuza să mai dea altceva
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
prof. Nicolae Mavrodin S-a născut la 22 septembrie 1947 în comuna Curcani, județul Călărași. După absolvirea școlii primare și gimnaziale, în anul 1961, se înscrie la liceul ”Alexandru Sahia” (azi ”Neagoe Basarab”), pe care -l absolvă în 1965. Urmează Facultatea de Istorie a Universității București, devenind profesor și funcționând la mai multe
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93373]
-
Oglinda”, ”Jurnalul de Oltenița”, ”Info 7”, ”Flagrant”, ”Reflector”, ”Vocea Olteniței”. După pensionare, în anul 2012, se dedică exclusiv scrisului și jurnalismului, activând în cadrul postului de radio on-line ”Radio - Oltenița Tv”, în calitate de redactor de emisiune. Dintre cărțile publicate amintim: - Monografia comunei Curcani - Personalități curcănene - Sub povara gândului (versuri) - Regii României în alb și negru - Ce s-ar fi întâmplat dacă ....? - Trecute vieți de dascăli curcăneni - O viață închinată sănătății oamenilor. Dr. Gearavela - Americâinii Huniunea Europeană si Popeye Marinarul - Parodii ...parodii și versuri
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93373]
-
U", locuită de chiriași rufoși, de prostituata Coca, de Nenea Nicu Bă, muncitor la atelierele CFR, de nenumărați copii ai proprietarilor, ma'am Catana și bătrânul Catana; vaporul de lemn de pe un dulap; cățelul Gioni, căruia eu îi ziceam Doni; curcanul care se înfoia în curte; tata bărbierindu-se afară într-o oglinjoară cât palma; clopoțelul aurit pe care l-am scăpat într-o baltă și nu l-am mai găsit niciodată... Am găsit cartierul, dar toate străzile aveau nume schimbate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
m-aș fi trezit oare în vreo dimineață în mirosul oalelor fierbând pe mașina de gătit și, aler-gînd afară, n-aș fi găsit, apărută încă o dată pe pământ, curtea aceea din centrul lumii, cu bătrânul Catana stând pe prag și curcanul înfoindu-și penele, și Gioni alergând în trei picioare, și nenea Nicu Bă răzîndu-se într-o oglinjoară, chiar în mijlocul curții? Și Victorița, hoața de buzunare, care mă iubea ca pe copilul ei, nu avea să-mi aducă din nou rahat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
io vă fut pe voi ticăloșilor, io vă fut... Bruce Robertson, INSPECTOR BRUCE ROBERTSON, PUȚOI NEADAPTAȚI ȘI INVIDIOȘI CE SÎNTEȚI! Asta a fost bună. După masa de Crăciun de la cantină, care nu-i prea rea, (Ina a făcut de toate, curcan și garnitură), Lennox și cu mine ne hotărâm să ieșim și să ne matolim. Ne delectăm cu câteva beri civilizate la Lojă, apoi ne Întoarcem la Ray acasă și e viscol, dar În apartamentul lui. Viscolul e din cocaină. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În familie. Eu vreau să mă apuc devreme de treabă și să nu termin niciodată n măsa. Ce planuri ți-ai făcut pentru azi Bruce? Întreabă el. — Chestii În familie ca de obicei. Datu? — Mda, și io. Edith gătește un curcan imens. A pus-o și pe soția lu Malcolm, Sarah, s-o ajute. Au doi copilași. Mai vin și Angus cu Fiona. Ei au numa o fetiță. Edith o să facă vinul ăla fiert al iei. O să fim umpic matoi n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
copiii din spital. Doar că io sunt În vizită la copiii mari care nu pot să facă o treabă de bărbat. — Tre să plec Clell, spun eu, eliberându-mi cu forța Încheietura mâinii, Carole probabil a terminat până acum cu curcanul și masa de Crăciun. Posă zici despre mine că sunt un tradiționalist, dai ceva deosebit la masa În familie de Crăciun. — Jackie n-a venit În vizită... a sunat dar... zice el. — Am auzit că-și fac bine treaba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
salon. Cei mai mulți sunt niște puțoi proști: anorexici, dependenți de droguri și alții de genul ăsta, neadaptați care nu fac față vieții. Ar trebui să le facă vânt tuturor Împuțiților ăstora n zăpadă, nu să irosească mardeii contribuabililor răsfățându-i cu curcan și garnitură servit de gagici futabile În ciorapi cu portjartier și dungă. Io rușine de rahat. Tuturor niar plăcea așa ceva! Mă gândesc să Încerc să iau și io o porție, dar sunt prea mulți angajați de față. În schimb mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
influență tropicală: chiparosul de mlaștină (Taxodium disthicum), unele specii de pini de nisip (Pinus rigida, P.palustris), chiar palmieri, bambuși. Fauna pădurilor de foioase nord-americane include: cerbul wapiti, cerbul de Virginia, elanul american, castorul, oposumul, vulpea cenușie, vizonul, ursul baribal, curcanul sălbatic, ierunca americană, șarpele de mlaștină, șarpele panglică, șarpele regal comun, crotalul etc. În America de Sud sunt întâlnite pădurile caducifoliate în Patagonia și insula Țara Focului. Stratul arboricol cuprinde specii de fag austral (Nothofagus antarctica, N.pumilio), cu înălțimi de cca.
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
într-o scriere polemică scrie Angenot este [...] percepută ca un subterfugiu"295 care lasă lectorului posibilitatea de a citi printre și dincolo de rânduri. Iată așadar cum fictivizarea se insinuează în text: "Pseudonimul "Cocoș" nu-i mai era de-ajuns marelui curcan, care s-a văzut obligat să cheltuiască și cântec personal. [...] De altfel, i s-a repetat sugestia din anturaj că e momentul să-și scoată momâia din academii și ligi și prestigiile din naftalină și să dea, o dată, și singur
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doilea front. // Ziarele publică știrea că regele prestează o jumătate de normă într-o fabrică de muniții. // Se reiau cursele de cai de la Ascot. // Regele inspectează trupele aliate din Alger. // Guvernul publică știrea că numai 10% din familii vor avea curcan de Crăciun*****************************. // Benjamin Britten termină Serenada pentru tenor, corn și orchestră de coarde. 1944. RAF bombardează Berlinul (ianuarie)**. // Ia sfîrșit asediul Leningradului (ianuarie).*** // Aliații bombardează și distrug vechea mînăstire Montecassino (februarie), situată la 130 km sud de Roma****, dar desantul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
c. 2.400 de morți, 350 de avioane și 5 cuirasate scufundate, 2 crucișătoare, 3 distrugătoare și un puitor de mine grav avariate. Din fericire, nici unul din portavioanele flotei americane din Pacific nu se afla în port.7 ***************************** În Marea Britanie, curcanul este mîncarea tradițională din prima zi de Crăciun, și nu de Revelion ca în alte părți. ** Berlinul, ca de altfel și Stalingradul (deopotrivă cu multe orașe din URSS și cu foarte multe din Germania), a fost distrus aproape complet prin
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]