1,636 matches
-
fraților și surorilor lor în limita posibilităților și cu toate greutățile izvorâte din vitregia situației economice a țării noastre. Astfel, au ajutat cu alimente și îmbrăcăminte, colectate, multe familii de văduve și orfani de război. Au inițiat caravane sanitare care, cutreierând țara în lung și în lat pe lângă ajutoarele date în alimente și îmbrăcăminte, au dat ajutoare medicale și medicamente în valoare de peste un miliard lei și peste 27.000 consultații medicale gratuite. Acolo, însă, unde femeile au dat dovadă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
la centrele de triere. Unele munceau zi și noapte pentru a-i spăla, curăța, îmbrăca și hrăni, altele pentru a îngriji pe cei bolnavi. La organizarea cantinelor din regiunile lovite de secetă, femeile n-au pregetat să dea ajutorul lor, cutreierând satele pe drumuri rele, pe viscole și pe ger, pentru a aduce puțină mângâiere fraților și surorilor lor. Activitatea noastră a mai cuprins și alte domenii în care, de asemenea, am avut rezultate pozitive cu toate greutățile întâmpinate. Din programul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Dragostea și Durerea Ce-o port în suflet pentru Mama mea Am compus această poezie închinata ei... Iustina Bulgaru, Dumnezeu s-o ierte!) Copile 11.07.2003 Tu crești frumos, Și te înalți că bradul Ce primăvară înflorești. Lumea tu cutreieri, De-a lungul și de-a lațul, Si multe taine tu înveți. Dar să nu uiți de-ai tăi părinți Și sfaturi și îndemnuri mama ta ți-a dat, Cum să te porți te-a educat, Acolo sus e Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
putea instala definitiv și cu frumoase perspective pentru viitor. Cum însă lucrurile au decurs altfel, rezultatul pentru ei a fost dezastruos, nu numai că nu s-au putut opri nicăieri, dar se transformaseră în adevărați nomazi, care de peste cinci ani cutreierau Germania în lung și în lat și ajungând acum, la sfârșitul acestui război distrugător, cu singurul ideal de a putea reuși să se reîntoarcă în țară. Astfel, au fost îndrumați aici la Weissenstein, pentru a lua legătura cu englezii, care
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și execută și se prezentă imediat cu o delegație pentru a lua legătura cu mine. Prin ei am cunoscut soarta lor, o epopee întreagă de când fuseseră influențați de germani în 1940, și de când începuseră o cursă nebună, aș putea spune, cutreierând teritoriul Germaniei pentru a-și putea găsi un rost, să-și înjghebe o gospodărie și astfel să-și justifice oarecum plecarea din România, unde unii avuseseră o situație chiar foarte bună. Auzisem ceva, încă din 1940, despre acest lucru, dar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
propagandă lipsită de logică și rațiune, tocmai când forurile de conducere germane știau, sau trebuiau să știe că războiul era inevitabil și că toți acești oameni erau împinși către o viață nomadă, fără sens, ajunși curând în situația țiganilor care cutreierau de secole Europa în lung și în lat, fără niciun căpătâi. Nu, sunt erori mari, nepermise, care nu pot avea decât consecințe grave, foarte grave. Pentru moment, acești oameni (care constituiau o părticică din toți cei plecați cu ani în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
hainele, să spele bocancii și care se simțea bine în prezența noastră. știa românește fiindcă făcuse șapte clase, adică cursul primar de patru clase și încă trei clase, cursul complementar. Locuitorii satului erau lipoveni. Cu Babaca și cu fata am cutreierat tot satul, comună mare și tot cu oameni înstăriți, în majoritate pescari. De acolo se putea merge la Vâlcov numai cu barca pe mare, barcă mare numită caiac. Am venit de câteva ori de la Galați la Galilești cu vaporul până la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o scară restrânsă, cauza fiind asemănarea doar aparentă a acestei culturi cu agricultura. Anume, dacă agricultura folosește ca sursă de energie Soarele, cultura ciupercilor folosește o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și de-amintire” devine o „mănăstire vie”, înăuntrul căreia se trăiește în absolut. Repetarea prin veacuri a unor situații fundamentale, dar în decor schimbat, e modul participării la eternitate: o stare în care eternul și vremelnicul se confruntă tulburător. Poetul cutreieră, întovărășit de fiică, locuri străbătute altcândva de bunicul său cu altă copilă, bunica celei de acum (Odihna tatii), prilej de trăire simultană în trecut, viitor și prezent, adică în predecesori, în urmași și în sine însuși. Tema va reveni în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
în Munții Pindului, apoi a făcut, în țară, liceul și Academia Comercială din București. Publică versuri și articole pe teme sociale și culturale la „Lumina” din Grebena (1936), „Decalogul”, „Făurar”, „Tinerețea”, „Apărarea” ș.a. A dus o viață agitată politic, a cutreierat Europa, ajungând în cele din urmă în Statele Unite ale Americii, unde sfârșește în sărăcie și boală (suferea de tuberculoză). P. este unul dintre autorii aromâni mai puțin prolifici. A scris poezie, a transpus pentru prima dată în aromână Luceafărul, precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
sunt ei toți, o, rege, domnul meu, robii stăpânului meu? Pentru ce dar cere aceasta domnul meu? Oare pentru a se scoate asta ca o vină lui Israel?" Dar cuvântul regesc biruind pe Ioab, s-a dus acesta de a cutreierat tot Israelul și venind la Ierusalim, a dat Ioab lui David catagrafia înscrierii poporului și s-au aflat în tot Israelul o mie de mii și o sută de mii de bărbați destoinici de război, iar în Iuda, patru sute șaptezeci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pivotul, spune el, care va face într-o zi din sionismul american un mijloc pntru americanizarea imigranților evrei din Europa răsăriteană. Aceleași premoniții și în Jurnalul de călătorie din 1923 al lui Leopold Weiss, tânăr (pe atunci) evreu austriac care cutreiera Orientul Mijlociu (și care va sfârși prin a se converti la islam, până la a deveni ambasadaor al Pakistanului la ONU sub numele de Mohammed Assad). "Evreu sau arab". Ei se încăpățâneză aici într-o ură necruțătoare care nu le aduce nimic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de metoda Coué decât de perceperea corectă și cumpătată a transformării constante și coerente a lucrurilor. Desigur, această transformare nu este perceptibilă de la Geneva, Paris sau New York, dar se revelează oricui se întoarce aici după câțiva ani de absență și cutreieră o țară supravegheată militar de la un capăt la altul, și în care "coloniile" israeliene nu desenează forme pe un fond palestinian, dar în care aglomerările palestiniene sunt deja o formă pe un fond evreiesc solid infrastructurat. În care casa de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu se mișcă din Germania, dar descoperă și el prin calcule că spațiul este curb. Aventurile lor sunt cuprinse în romanul recent al lui Daniel Kehlmann, Măsurarea lumii, care îmbină la fel de bine ca la Denis Guedj, ficțiunea cu cercetarea documentară. Cutreierând cu botanistul Bonpland jungla amazoniană, Humboldt e obsedat de găsirea unui canal între Orinoco și Amazon: "În scurt timp va fi eclipsa de soare! Asta va face posibilă localizarea astronomică exactă a orașului de pe coastă. Atunci s-ar putea stabili
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vorbitor al limbii germane. Învățământul organizat nu-i putea oferi lui E. condițiile necesare cultivării geniului său, iar lectura cărților îl ținea departe de varietatea naturii locuite de români și de bogăția limbii populare. De copil i-a plăcut să cutreiere meleagurile natale, apoi Bucovina. La 14 ani însoțește o trupă teatrală la Botoșani, Cernăuți și chiar mai departe, la Brașov. La 16 ani pleacă la Blaj pe jos, poposind prin sate și „adunând material”. La vederea Blajului, unde a răsărit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cel al „bunului” Aristide sau cel al „zvăpăiatului” ucenic al lui Socrate, aventurierul politic Alcibiade. Apoi, nu-i așa, exilul „florentin” al eternului „vagabond” ce a fost Dante Alighieri, În splendida și des calomniata medievalitate; pe atunci Însă, poeții aezi cutreierau curțile ducale, În Italia sau În statele germane, iar exilul politic se amesteca adeseori cu cel „estetic” sau cu purul capriciu: al ducelui sau al aedului. Și, bineînțeles, ne gândim la marii noștri exilați, Începând cu autorul marii Istorii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu puțini era, se pare, și semnul creației, al abundenței și al perspicacității individului singur, Împotrivindu-se nu rareori, În ridicolul și sărăcia sa, prinților și militarilor, dictatorilor, preoților, băcanilor miliardari și poliției secrete! Un alt „semn” al decadenței ce cutreieră azi ca un taifun lumea contemporană, artele, muzica, literatura, ar putea fi, În optica noastră, ceea ce am numit mai sus „spaima de neînțelegere” a lumii moderne și postmoderne sau postindustriale. Absența radicală a unei „candori a Înțelegerii”! A unei minime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate păstra claritatea, netezimea suprafeței lucioase, „se Îndoaie” când Într-un sens, când Într-altul, adică e pe rând când concavă, când convexă, și... ce să mai vorbim despre visele mele și de acele „motive și personaje obsesive” ce le cutreieră, caz În care „oglinda” mea, atât cât este, Înnebunește cu desăvârșire! Sau, mai știi, cunoscându-mi mediocritatea invincibilă, Îmi „suflă” câte ceva din rosturile sau falsele enigme ale propriei mele existențe, cum, la școală - la eterna școală! -, cineva, premiantul care stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne separa de toate regnurile animale care ne Înconjoară, cum o fac de altfel cultura sau limbajul articulat. Sigur, repetăm Încă o dată banalități filozofice, dar ne folosim de aceste „cârje” pentru a ne putea situa În hățișul atâtor confuzii care cutreieră fără oboseală atâtea spirite contemporane. Refuzul morții poate apărea unor minți ca provocând bunul-simț, e adevărat; acestei atitudini i se opune acceptarea morții, ca o formă a resemnării fataliste sau, ca În cazul lui Preda, o reînscriere În „cumințenia naturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care au suferit indirect, dar uneori teribil de direct și de brutal, aroganța hitleristă, au trebuit, la mai puțin de două decenii după uriașul prăpăd și după Îngenunchierea Germaniei În praf și umilință absolută, să-i vadă pe „aceiași Nemți” cutreierând Europa, instalați la bordul arogantelor lor Porsche sau Mercedes, plătind hoteluri luxoase cu marca lor, Încă o dată moneda cea mai stabilă, mai credibilă. Iată, dacă am compara o comunitate, În reacțiile sale Într-un moment de criză, cu cele ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
după cum știm, În corul orgolioaselor națiuni, imperii culturale ale Europei!...” Da, cam astfel Îi vorbeam prietenului meu „En-Ghidu” cu care, Împreună, vânasem nu puțini lei colorați și vii ai metaforei și ideii, ai istoriei și istoriilor, ai parabolei și mitului, cutreierând cu vioiciune acele „păduri de simboluri” ce se deschid numai acelor naturi tinere și Îndrăznețe, indiferente la ispitele, mii și mărunte, ale vieții de zi cu zi!... Și el, prietenul meu de atunci, camaradul meu „de arme” m-a ascultat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în calea urgiilor istorice și nu în ultimul rând, un important suport economic și social”, sună una dintre ziceri. Și alta: Nu este un bun român cel care nu rămâne fermecat de nostalgia Poetului, atunci când își amintește „Copil fiind, păduri cutreieram”, și nu este om deplin cel care nu cinstește Pădurea așa cum o merită această minune a naturii”. Merită, într-adevăr cântată și respectată pădurea ca și oamenii care trudesc pentru ea. Pădurea ne-a salvat de la multe greutăți. Deși mici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
lor din nord, unguri, cehi, est-germani sau poloneji care, aplicând aceeași politică a etatizării forțate, s-au oprit la o anumită limită, neconfiscând mii și mii de imobile pe care statul nu avea cum să le administreze. (România e azi cutreierată de mii de procese, până la tribunalul de la Haga, a acestor case pe care le-a speculat statul comunist și funcționarii săi corupți!Ă Apoi, vecinii de la nord n-au etatizat înterprinderile de familie, mici sau mijlocii, sursă a bunei stări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stiluri literare diferite: foștii „pușcăriași” - grupul „lui Doinaș și Negoițescu” -, generația lui Nichita și cea a Blandianei, Ion Alexandru și alții, o „generație” mai mult decât compactă, un adevărat front literar. Cu mulți dintre ei am și început apoi să cutreier orașele mari ale țării, cu R. literară, publicându-i in extenso, alături de pozele lor etalate „cu sfruntare” în paginile revistei, cum o comentau mulți activiști iritați de inițiativele mele, ca și nu puțini dintre colegii noștri mai vârstnici care începeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reface traseele lui Mihai Eminescu și Ion Creangă și descoperă documente, strânge mărturii, aflând chiar despre existența unui fiu nelegitim al poetului. Descoperă în podul tribunalului din Botoșani acte despre Eminescu, iar în vara lui 1944, când Iașul era evacuat, cutreieră casele părăsite în care bănuiește că ar putea fi documente interesante și salvează ce poate. Rectifică astfel informațiile și datele din studiile călinesciene, care la acea dată treceau drept incontestabile. Istoria literară a beneficiat în egală măsură de prețioasele contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]